8,866 matches
-
constituie o împrejurare de fapt, care trebuie dovedită printr-un probatoriu serios, nefiind legată în mod direct și aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal și nici de momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia». 93. Concluzionând prin prisma considerentelor anterior expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că întrebarea formulată de instanța de trimitere are ca obiect dezlegarea unei chestiuni de fapt, iar nu a unei chestiuni de drept apte a forma obiect al unei rezolvări de
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
de a realiza o aplicare cazuală, care presupune studiul circumstanțelor particulare ale cererii, iar apoi calificarea ei juridică și, ulterior, pentru emiterea actului jurisdicțional final, aplicarea normei incidente. ... Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile regularității învestirii, prin prisma dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, se apreciază că recursul în interesul legii nu este admisibil. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
de bază și a salariului lunar al personalului din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, criterii care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice locale. ... 15. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituție, prin prisma unei pretinse discriminări salariale existente între funcționarii publici care își desfășoară raporturile de serviciu în aparatul propriu al diferitelor autorități ale administrației publice locale la nivel național, precum și între această categorie de personal bugetar și celelalte categorii de personal
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]
-
19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 126 alin. (3) privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
cu privire la elementele care ar conferi unei infracțiuni caracteristica de a fi „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ a determinat Curtea să constate neconstituționalitatea acestei sintagme. ... 18. În absența intervenției active a legiuitorului, care să clarifice norma prin prisma celor statuate de Curtea Constituțională, s-a ajuns la o situație excesivă, contrară rațiunii avute în vedere de instanța de contencios constituțional prin pronunțarea deciziei menționate, urmând să fie excluși din profesie, în mod nediferențiat, toți avocații care au fost
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
de a fi avocat, conform legii“, criticat, de asemenea, în cauza de față, se mențin aprecierile Curții Constituționale reținute prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017 (paragraful 27), în sensul că, fiind o normă de trimitere, trebuie privit prin prisma efectelor constatării neconstituționalității prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 și că, prin conținutul său normativ, textul de lege criticat nu conține niciun viciu de neconstituționalitate, ci doar reglementează una dintre situațiile în care încetează calitatea de avocat
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 au format, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celei formulate în prezenta cauză (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, Decizia nr. 153 din 12 martie
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
sistemului achizițiilor publice. ... 19. Curtea Constituțională constată că în practica instanțelor de judecată (curților de apel) s-a reținut că prevederile art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 sunt norme speciale de procedură, care justifică reglementarea criticată tocmai prin prisma interesului superior al celerității în litigiile de achiziții publice. S-a subliniat, de asemenea, că în fața instanței de judecată, litigiile privind drepturile și obligațiile contractate în cadrul procedurilor de atribuire se soluționează de urgență și cu precădere. Potrivit prevederilor
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
din 9 decembrie 2015). Curtea Europeană a Drepturilor Omului admite că nu există o delimitare clară între aspectul obiectiv și cel subiectiv și că, pentru a statua asupra imparțialității judecătorului, același act al unui judecător poate fi analizat atât prin prisma demersului subiectiv, cât și prin cea a demersului obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujić împotriva Croației, paragraful 57 și următoarele, și Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată în Cauza Rudnichenko împotriva Ucrainei, paragraful 114). Potrivit jurisprudenței
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind calitatea legilor, precum și în art. 125 alin. (2) cu referire la transferul judecătorilor. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai analizat constituționalitatea textelor de lege criticate, prin prisma unor critici identice. Prin Decizia nr. 454 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 24 iulie 2020, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
paragrafele 205 și 206, rezultă că instanța europeană a reținut că îi revine instanței naționale în fața căreia se invocă dreptul Uniunii Europene să analizeze dacă, în mod concret, legislația națională în discuție respectă standardele impuse de normele europene prin prisma elementelor de interpretare oferite de CJUE. (iv) În cauza dedusă judecății, în raport cu ansamblul elementelor de fapt și de drept, actul normativ a cărui anulare se cere nu este de natură să dea naștere la îndoieli legitime cu privire
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
motiv pentru care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu ar putea decât să statueze dacă hotărârea CJUE și, implicit, dreptul Uniunii Europene au caracter obligatoriu și se aplică cu prioritate față de dispozițiile contrare din legislația națională, prin prisma art. 148 alin. (2) din Constituție. ... 18. Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară și-a exprimat punctul de vedere în sensul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu este de natură să dea naștere unei îndoieli legitime cu privire la utilizarea
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
procurorilor sau de control politic al acestei activități“. ... 39. Așadar, pentru că revine oricăreia dintre instanțele naționale în fața cărora se invocă dreptul Uniunii să analizeze dacă, în concret, legislația națională în discuție respectă standardele impuse de normele europene prin prisma elementelor de interpretare oferite de CJUE, devine inevitabilă pronunțarea unor hotărâri contradictorii, în funcție de aprecierea fiecărei instanțe. ... 40. Or, în acest context și în prezența interpretărilor deja divergente menționate în paragraful 35 din prezenta decizie, rezultă cu evidență că
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
unor lămuriri suplimentare asupra respectivei interpretări a Curții. ... 50. Pe calea mecanismului hotărârii prealabile, în demersul de rezolvare de principiu a chestiunii de drept cu care a fost sesizată, Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând dispozițiile supuse interpretării prin prisma condiționalităților stabilite de CJUE, apreciază că, pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare, dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu sunt de natură să confere Guvernului o competență directă de numire în aceste funcții
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
dispozițiile art. I din ordonanța de urgență, context în care este superfluu a se discuta despre potențialul risc de a conferi Guvernului competența de numire directă în funcțiile de conducere vacante la data intrării lor în vigoare. ... 75. Așadar, prin prisma argumentelor expuse anterior, nu pot fi identificate elemente care să conducă la concluzia că dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 ar conferi sau ar fi conferit la momentul respectiv Guvernului competența directă de numire în
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
o astfel de critică. Acesta a avut calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, astfel că raționamentul dezvoltat în motivarea, din această perspectivă, a excepției de neconstituționalitate este irelevant în cauză. Invocarea unor eventuale vicii de neconstituționalitate prin prisma situației unei cu totul alte categorii de persoane decât cea din care face parte autorul excepției nu poate fi reținută în cadrul controlului de constituționalitate, neexistând necesara legătură cu soluționarea cauzei în cursul căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 5 octombrie 2020, paragraful 20, având în vedere dispozițiile criticate într-un context în care a fost pusă în discuție o pretinsă neconstituționalitate a normelor cuprinse în Legea nr. 101/2016 prin prisma interpretărilor date acestora de către autoritățile îndrituite cu aplicarea în concret a legii cu privire la momentul de la care se calculează termenele în care se pot utiliza căile de atac în procedura de achiziție publică, respectiv a sintagmelor „luării
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
ultima zi și la expirarea ultimei ore din programul de lucru al acestei instituții, fiind create termene diferite de cele prevăzute de lege, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate are în vedere o pretinsă neconstituționalitate a normelor criticate prin prisma interpretărilor date acestora de către autoritățile îndrituite cu aplicarea în concret a legii. De aceea, în ceea ce privește conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
Constituție nu sunt încălcate. ... 34. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. ... 35. Distinct, referitor la criticile invocate prin prisma unei pretinse necorelări cu legislația-cadru în materie contravențională, Curtea precizează că acestea nu își găsesc suport în dispozițiile legale criticate. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, „Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008). ... 15. Totodată, Curtea a reținut că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective (a se vedea Decizia nr. 711 din 31 mai 2011, precitată). ... 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și
DECIZIA nr. 159 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258568]
-
și niciun termen pentru care să poată fi luată o astfel de măsură gravă, legiuitorul lăsând la latitudinea organelor de poliție rutieră să decidă în acest sens, din momentul sesizării lor. De asemenea, aceste dispoziții legale sunt neconstituționale și prin prisma încălcării prezumției de nevinovăție, având în vedere că instituie, în cursul procesului penal, luarea unei măsuri obligatorii și automate, nelimitată în timp, în legătură cu infracțiunea care formează obiectul cauzei. ... 7. Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 22 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ale art. 23 alin. (4) din Declarația universală a drepturilor omului, ale art. 5 din Carta socială europeană revizuită, invocate prin prisma art. 20 din Constituție, nu sunt încălcate. ... 19. Totodată, nu poate fi primită nici critica întemeiată pe dispozițiile art. 53 din Constituție, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, deoarece nu se poate vorbi despre dreptul de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
locale de a valorifica bunurile vizate doar sub forma închirierii, cu excluderea de plano și fără nicio motivare a celorlalte modalități de exercitare a dreptului de proprietate privată a statului, ignoră prerogativele și rolul autorităților administrației publice locale, înțelese prin prisma aceluiași principiu. ... 53. În consecință, Curtea constată că legea criticată, în ansamblul său, instituie un mecanism derogatoriu imprecis de la legi-cadru în materia proprietății și a dreptului de administrare, și anume Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
și soluția Deciziei nr. 863 din 17 decembrie 2019 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 19. Cât privește dispozițiile legilor de salarizare criticate în prezenta cauză, Curtea constată că și acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 624 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2022, Curtea a reținut că, deși după anul 2010 legiuitorul
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
la nivelul instanțelor-pilot s-a putut observa impactul pozitiv al activității desfășurate de această categorie de personal asupra duratei de soluționare a cauzelor și a termenului de redactare a hotărârilor și în general asupra actului de justiție, constatând că, prin prisma rezultatelor preconizate ale proiectului, categoria de personal anterior amintită a fost asumată de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022 prin care au fost adoptate noua Strategie de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și planul de acțiune aferent acesteia, ținând
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 127 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259550]