4,066 matches
-
rezultat echitabil. ... 87. În sfârșit, Guvernul a susținut că, la pct. 237 din hotărârea principală, Curtea însăși „a apreciat în mod pozitiv utilizarea grilelor notariale“ în calcularea despăgubirilor. În mod similar, Curtea a admis în repetate rânduri că despăgubirile pentru privarea de proprietate în cadrul procedurilor de restituire ar putea fi plafonate pentru a asigura un just echilibru între interesele individuale, pe de o parte, și constrângerile bugetare ale statului, pe de altă parte. Statul trebuie să dispună de o marjă
HOTĂRÂREA din 7 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299966]
-
Codul muncii. ... 22. De altfel, securitatea și sănătatea asistentului personal al unei persoane adulte cu handicap grav, care este responsabil timp de 24 de ore pe zi pentru cel pe care îl asistă, ar putea fi afectate ca urmare a privării sale de un repaus inclusiv în perioada concediului de odihnă. ... 23. Prin urmare, instanța de trimitere a conchis că se impune compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, în baza principiilor echității și bunei-credințe. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale 24
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
de reabilitare și alte intervenții menite să reducă recidiva, care, fie că sunt implementate în penitenciar sau în comunitate, ar trebui să se bazeze pe nevoile criminogene ale infractorilor, precum și pe punctele lor forte personale. Acolo unde este utilizată privarea de libertate, strategiile model au ca scop dezvoltarea mediilor penitenciare de reabilitare, asigurând procese eficiente de eliberare și reintegrare și minimizarea riscului de vătămare. Sunt importante cooperarea, conștientizarea și dezvoltarea capacităților în sectorul justiției și dincolo de acestea, precum și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
altă parte, minorii sub 14 ani nu răspund penal. Foarte frecvent, comportamentele antisociale și încălcarea normelor, chiar și a celor penale, apar înainte de vârsta de 14 ani. Un studiu recent asupra minorilor condamnați penal a arătat, printre altele, că privarea de libertate nu reduce comportamentul infracțional, însă împiedică succesul în educație și ulterior reduce șansele de ocupare a unui loc de muncă la vârsta adultă. Delincvența juvenilă se datorează în mare parte nivelului de dezvoltare cognitivă, având în vedere că
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
on delinquent behavior". Deviant Behavior 36 (7): 511 -526. Un alt studiu ce are la bază intervievarea a 34 de copii (cu vârste cuprinse între 8-17 ani) a sugerat că cel mai bun mod de a sprijini copiii în perioada privării de libertate a părinților este prin ajutorul acordat părinților și îngrijitorilor acestora (Nesmith, Ruhland 2008). Mai multe cercetări (Naser, La Vigne 2006; Weaver 2015; Sathoo, Ibrahim, Sulaiman 2021) au arătat că familiile, și implicit copiii, pot fi resurse pozitive și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
care execută o măsură educativă, cu accent pe persoanele de etnie romă și alte grupuri vulnerabile, 2022, elaborat în cadrul Proiectului CHILD "Reintegrarea socială a minorilor prin învățare și dezvoltare personală") asupra minorilor condamnați penal a arătat printre altele că privarea de libertate nu reduce comportamentul infracțional, însă împiedică succesul în educație și ulterior în ocuparea unui loc de muncă la vârsta adultă. Delincvența juvenilă, respectiv infracționalitatea minorilor, se datorează în mare parte imaturității creierului, care este în dezvoltare până la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
S-a subliniat că majoritatea persoanelor private de libertate sunt părinți. Acest fapt s-a confirmat și pentru populația din România, așa cum arătăm mai jos, 58% dintre persoanele private de libertate fiind părinți. S-a mai arătat că repercusiunile privării de libertate se răsfrâng adesea "asupra unor membri invizibili ai comunităților din care facem parte, printre care și copiii, ce ispășesc, metaforic vorbind, împreună cu cei privați de libertate, pedepsele acestora". Mai multe cercetări au arătat că familiile, și implicit
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
metaforic vorbind, împreună cu cei privați de libertate, pedepsele acestora". Mai multe cercetări au arătat că familiile, și implicit copiii, pot fi resurse pozitive și avantajoase pentru cei privați de libertate. Pe de altă parte, s-a recunoscut existența impactului privării de libertate a părinților asupra copiilor, fiind afectați copii care aveau o relație activă cu părintele condamnat - fie prin sprijinul financiar acordat, fie prin interacțiune și grija pe care părintele o manifesta față de ei. Autorii au amintit un studiu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
amplu, efectuat pe 209 de familii, respectiv 424 copii, unde a fost intervievat un subgrup de 25 de copii, cu vârste între 3-18 ani, cu tați privați de libertate. Rezultatele au confirmat efectele negative ale separării de părinți, în urma privării de libertate ale unui părinte. În studiul asupra dezvoltării delincvenței al Universității Cambridge, separarea datorată privării de libertate a părinților, în primii 10 ani de viață, a fost asociată cu un risc crescut de apariție a comportamentelor antisociale, la băieții
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
25 de copii, cu vârste între 3-18 ani, cu tați privați de libertate. Rezultatele au confirmat efectele negative ale separării de părinți, în urma privării de libertate ale unui părinte. În studiul asupra dezvoltării delincvenței al Universității Cambridge, separarea datorată privării de libertate a părinților, în primii 10 ani de viață, a fost asociată cu un risc crescut de apariție a comportamentelor antisociale, la băieții cu vârste între 8-11 ani. Privarea de libertate parentală a rămas un predictor pentru manifestări antisociale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
serie de dezavantaje și sunt expuși unui risc crescut de apariție a problemelor de natură psihologică și comportamentală. Ei sugerează că cei implicați în sistemul judiciar, respectiv guvernanți, judecători, psihologi, ofițeri corecționali, administratori, trebuie să conștientizeze și impactul pe care privarea de libertate îl va avea asupra copiilor și familiilor celor condamnați, aceștia devenind un grup vulnerabil. Uitând de copiii celor privați de libertate, aceștia "vor fi în continuare nedreptățiți de un sistem care îi consideră doar niște pagube colaterale în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
rețele de voluntari locale formate din membri ai comunității. ... 3.1.10. Introducerea, în curriculumul INM, respectiv în programele de formare continuă a magistraților, a unei tematici referitoare la recidiva penală și justiția restaurativă, care să cuprindă recomandările internaționale actuale privind evitarea privării de libertate a persoanelor. ... Obiectiv specific 3.2 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel societal Măsuri: 3.2.1. Constituirea la nivel județean a unui panel de experți, inclusiv din structurile MAI, cu participarea reprezentanților
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
poate fi definită doar prin raportare la cursul de schimb, se ajunge, prin efectul legii, la o mutare a riscului cursului de schimb către creditor printr-o abordare superficială fără legătură cu contractul în ansamblul său, ceea ce constituie o privare nejustificată de proprietate a creditorului. ... 54. Se consideră că Legea nr. 52/2020 încalcă exigențele privind siguranța circuitului civil și previzibilitatea legii, întrucât stabilește o procedură contrară Codului civil. De asemenea, acest act normativ contravine caracterului excepțional al legislației consumeriste, având
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul de proprietate al creditorului, întrucât anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire. Mai mult decât atât, nu se poate justifica o ingerință și o privare de proprietate a creditorului în condițiile în care un imobil a fost deja executat silit în vederea stingerii creanței. Din punct de vedere juridic, un imobil executat silit nu mai poate fi dat în plată. Totodată, executarea silită nu reprezintă
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
reglementează cadrul legal care guvernează stingerea obligațiilor născute din contractele de credit. Cu privire la art. 53 din Constituție, instanța apreciază că legiuitorul dispune de o marjă de apreciere, în funcție de nevoia reală a comunității, în adoptarea măsurii de privare de proprietate, dispozițiile legale criticate fiind clare, previzibile, precise și neechivoce, astfel încât aplicarea lor nu permite arbitrarul. Referitor la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, instanța apreciază că apariția unei dispoziții care reglementează un alt mod de stingere
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
situații de impreviziune, fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă într-o măsură socială sau care valorifică o condiție potestativă simplă din partea debitorului, cu consecința privării de proprietate a creditorului asupra unei părți din creanța sa. Prin urmare, aceasta, în realitate, reprezintă o cauză de limitare a răspunderii contractuale a debitorului ce împiedică executarea contractului de credit, în funcție de voința debitorului. Practic, o circumstanță personală
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
în format electronic. (2) Cererile soluționate în format electronic nu se exportă din aplicația informatică decât în situațiile în care acestea sunt necesare în format fizic în proceduri administrative, disciplinare, judiciare sau pentru a fi înaintate judecătorului de supraveghere a privării de libertate sau instanței de judecată ori, după caz, altor autorități sau organe de jurisdicție. (3) În cazul prevăzut de art. 149 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de
INSTRUCȚIUNE nr. 81 din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295676]
-
Dispozițiile prezentei instrucțiuni nu aduc atingere dreptului la petiționare al persoanelor private de libertate, care este garantat, potrivit legii. (2) În aplicarea alin. (1) , persoanele private de libertate au posibilitatea de a se adresa în scris judecătorului de supraveghere a privării de libertate, autorităților publice, instituțiilor publice, organelor judiciare, instanțelor naționale și internaționale, oricărei persoane autorizate, organizații guvernamentale, nonguvernamentale, locale, centrale, naționale sau internaționale. (3) Administrația locului de deținere asigură punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru exercitarea dreptului la petiționare
INSTRUCȚIUNE nr. 81 din 28 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295676]
-
28. Lipsa reglementării posibilității restituirii taxei judiciare de timbru în situațiile antereferite și tăcerea normei criticate în privința drepturilor părților din litigiile în care a fost eșalonată plata taxei judiciare de timbru constituie premisele normative care converg către realizarea unei privări a contribuabilului de „bunul“ său (cu privire la înțelesul noțiunii de bun a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 24), aspect care
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
expres la judecarea cererii sale, după admiterea cererii de ajutor public judiciar, este de natură să încalce dreptul de proprietate privată și, corelativ, principiul justei așezări a sarcinilor fiscale, întrucât determină o îmbogățire fără justă cauză a statului și o privare de bunuri a beneficiarului ajutorului public judiciar acordat sub forma eșalonării plății taxei judiciare de timbru. ... 31. Curtea reține că măsura criticată limitează dreptul de proprietate privată al contribuabilului și va analiza dacă aceasta reprezintă o limitare rezonabilă, care să
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
și analizând motivele de neconstituționalitate formulate cu referire la dispozițiile art. 136 alin. (2) din Codul penal în raport cu prevederile art. 44 alin. (3) din Constituție, Curtea a reținut că acestea din urmă reglementează exproprierea ca un mod de privare de proprietate pentru cauză de utilitate publică, ce trebuie să fie stabilită potrivit legii, cu plata unei juste și prealabile despăgubiri. Așadar, de esența exproprierii, ca operațiune juridică, sunt existența unei lucrări de utilitate publică, declarată potrivit legii, precum și
DECIZIA nr. 665 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299958]
-
României, Partea I, nr. 528 din 30 iulie 2012). Or, amenda reglementată în Codul penal este o pedeapsă penală, transferul la bugetul statului al sumei de bani pe care persoana juridică este condamnată să o plătească nefiind un mod de privare de proprietate prin expropriere. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile art. 44 alin. (1) și (3) din Legea fundamentală referitoare la dreptul de proprietate privată nu sunt incidente în cauză, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 136 alin. (2
DECIZIA nr. 665 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299958]
-
pct. 85-88, 31 martie 2020). ... 72. Textul art. 2, citit în ansamblu, demonstrează că se referă nu doar la omorul săvârșit cu intenție, ci și la situațiile în care se permite „utilizarea forței“, ceea ce poate avea, ca rezultat neintenționat, privarea de viață. Utilizarea deliberată sau intenționată a forței letale este însă singurul factor care trebuie luat în considerare la evaluarea necesității acesteia. O utilizare a forței nu trebuie să fie decât „absolut necesară“ pentru realizarea unuia sau a mai multora
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/272069]
-
din cadrul actelor administrative nominalizate, dat fiind că împrejurările de fapt și de drept explicate mai sus au capacitatea de a crea îndoieli serioase în privința legalității și constituționalității actelor administrative, în special în condițiile în care produce restrângeri și privări de drepturi și libertăți de o manieră nemaivăzută în România din timpul regimului comunist. Pârâtul Guvernul României, legal citat, a depus întâmpinare prin care arată: A. Invocă pe cale de excepție: A.1. Excepția inadmisibilității acțiunii în raport cu dispozițiile art.
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Decizia din 10 martie 1981, pronunțată de Comisia Europeană a Drepturilor Omului în Cauza X împotriva Belgiei, este în sensul că procedurile legale instituite în materia insolvenței, de principiu, nu reprezintă o privare de proprietate asupra bunurilor, ci o măsură de control al folosirii acestora, în concordanță cu interesul general, potrivit art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea și
DECIZIA nr. 443 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274475]