1,083 matches
-
scrupule În obținerea banilor, ar trebui să știe că alții nu concep să-i obțină altfel decît prin muncă cinstită și prin multe sacrificii. * „Pasărea din cușcă te Învinuiește cîntînd.” (N. Iorga) Mai mult chiar, are o demnitate a ei: „Privighetoarea nu-și Împletește cuibul În colivie, pentru a nu lăsa sclavia moștenire puilor ei” (H.D. Djurban). * „Fapta ta cea mai bună e aceea de care ți-ai adus aminte mai puțin.” (N. Iorga) Înseamnă că a fost o pornire naturală
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
reuși Într-o cerere este să nu crezi În ea” (Nicolae Titulescu). Același lucru Îl afirmă și Emil Cioran, Însă În inegalabilu-i stil metaforic: „Dacă n-am reușit să ne Înstelăm Întunecimile, cum o să așteptăm aurora ființei noastre?”. „Dacă o privighetoare Își pierde penele cozii, poate spune: Îmi rămîne darul cîntecului; dar dacă-l lipsești pe un păun de penele din coadă, oare ce-i mai rămîne?” (Luigi Pirandello) Nu ești Învins În acea confruntare În care ai știut să-ți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În loc să crească, scade.” (Rivarol) „Cu momentul În care ne naștem timpul Începe să ne ia viața Înapoi.” (Seneca) „Degeaba ne-am tângui, degeaba ne-am zbuciuma, degeaba am Întreba; răspuns nimeni n-o da. De ce se veștejește floarea, de ce tace privighetoarea, de ce sacă izvorul...” (M. Sadoveanu) Timpul face și desface. (Timpul este făurar, putând, de exemplu, consolida sau amplifica sentimentul de prietenie dintre doi oameni, dar tot el poate să accentueze eventualele animozități dintre aceștia.) Făcându-ți testamentul, nu mori. (Dar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și o monografie poematică. Evocarea se oprește uneori asupra unor detalii de ordin lexical, folcloric și etnografic. SCRIERI: Corabia autohtonă, București, 1969; Măști de zăpadă, Timișoara, 1973; Vacanța perpetuă, București, 1975; Tărâmul de flacără, Timișoara, 1976; Paloșul strămoșesc, București, 1977; Privighetoarea albă, București, 1979; Voicu și craiul șerpilor, Timișoara, 1980; Nălucile de aur, București, 1980; Orarul păstrăvului și al mierlei, București, 1982; Albastra putere a lirei, Timișoara, 1984; Aur și scrum, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Timișoara, 1987. Repere bibliografice: Doinaș, Poezie
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
piardă corporalitatea și să fie percepute ca niște emanații de energie care se pot contopi cu lumina divinității. Totul devine plutire, zbor, cântec, armonie, visare, sufletul e beat de soare și flori ca un fluture, eul contemplând transfigurat crinul, ciocârlia, privighetoarea, „nunta florilor”, manifestările firii în diferite momente ale zilei și ale anului. Evadarea din teluric și social, rezonarea cu ritmurile naturii îl fac pe acest poet ingenuu să declare că e invadat de un „senin potop de fericire”. Al doilea
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
găsit ceva, zic nonșalantă, În clipa În care mă așez pe scaun. Interesant, Încerc să surîd degajat. — E un moment dificil pentru dumneavoastră, doamnă Brandon, Își lasă Dave Sharpness toată greutatea În coate. — Ba nu e! zic veselă ca o privighetoare. Nu-mi pasă nici cît negru sub unghie. Sinceră să fiu, am un iubit și o să fugim amîndoi la Monaco, așa că nu mă afectează absolut deloc toată povestea. Dave Sharpness nu pare deloc convins. — Ba cred că vă pasă, coboară
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
populare, între care două texte inedite. Interesantă e demonstrația privitoare la pătrunderea motivului din literatura cultă în folclor și nu invers, cum se crezuse mai înainte. Analiza motivului este completată de cercetarea altora secundare: ramura uscată, apa tulbure, vânătorul și privighetoarea trădătoare. Acest ultim motiv, cuprins în tema „Fontefrida”, avea să fie reluat și dezvoltat într-o amplă succesiune de studii rămase în reviste (Antecedentes latinos del tema literario „Fontefrida”, 1958, La suerte en Provenza y Cataluña del tema literario de
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
Dascălul, București, [1916]; Amintiri (1848-1891), îngr. și introd. I. Șiadbei, Craiova, [1942]; Nuvele, îngr. Teodor Vârgolici, pref. Șt. Cazimir, București, 1959; Comoara de pe Rarău, îngr. și pref. Ilie Dan, București, 1971; Scrieri, îngr. Ilie Dan, pref. Șt. Cazimir, București, 1979; Privighetoarea Socolei, Iași, 1990; Stejarul din Borzești, București, 1993. Traduceri: Dante Alighieri, Divina Comedie. Infernul, pref. trad., Iași, 1906. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 223-227; Chendi, Fragmente, 178-185; Ibrăileanu, Opere, II, 280-282; Lovinescu, Critice, VI, 139-141; Dafin, Figuri, I, 22-24; Artur
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Contemporanul”, „Argeș”, „Tribuna” ș.a. A condus revistele brașovene de poezie „Claviaturi” (1941-1943) și „Luceafărul de ziuă” (1957), a făcut parte, între 1966 și 1971, din redacția „Astrei”. Și-a strâns versurile în volumele Drum lung (1928), Amvonul de azur (1933), Privighetoarea oarbă (1940; Premiul Academiei Române), Timp sonor (1968), Acolo sus, steaua (1971) și într-o antologie, Privighetoarea oarbă. Versuri. 1928-1969 (1971). Cu un registru imagistic comun, poezia a fost pentru G.-V., de tânăr suferind de tuberculoză, un mod de a
GHERGHINESCU-VANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
1957), a făcut parte, între 1966 și 1971, din redacția „Astrei”. Și-a strâns versurile în volumele Drum lung (1928), Amvonul de azur (1933), Privighetoarea oarbă (1940; Premiul Academiei Române), Timp sonor (1968), Acolo sus, steaua (1971) și într-o antologie, Privighetoarea oarbă. Versuri. 1928-1969 (1971). Cu un registru imagistic comun, poezia a fost pentru G.-V., de tânăr suferind de tuberculoză, un mod de a sublima brutalitatea vieții. Avântul spre vis, profuzia de stele, amintirea ca purificare a trăirii arată un
GHERGHINESCU-VANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
spre vis, profuzia de stele, amintirea ca purificare a trăirii arată un romantic. „Cântăreț bolnav” de singurătate și de toamnă, de gândul morții, G.-V. face din „pământ” o figură dominantă, pătrunsă uneori de febre dionisiace, ce mărturisesc înrâurirea blagiană. Privighetoarea oarbă aduce o notă muzical-funambulescă (Audiție din Saint-Saëns) în această lirică de o rostire mereu clară, plată adesea, în ciuda spaimelor care au alimentat-o. Poetul nu se va despărți de tradiționalismul în formula promovată la „Gândirea”. Pictura de gen din
GHERGHINESCU-VANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
iubirea dintotdeauna pentru Domnița, soția sa, lângă care a trăit patruzeci de ani. G.-V. a tradus din Carducci (Boul) și D’Annunzio (Secerișul), dar și din Baudelaire, Verlaine, Valéry. SCRIERI: Drum lung, Craiova, 1928; Amvonul de azur, București, 1933; Privighetoarea oarbă, București, 1940; Timp sonor, București, 1968; Acolo sus, steaua, București, 1971; Privighetoarea oarbă. Versuri. 1928-1969, București, 1971. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 858, Ist. lit. (1982), 944; Virgil Gheorghiu, „Timp sonor”, VR, 1968, 6; Gherghinescu-Vania, „Calendar literar” (Brașov
GHERGHINESCU-VANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
G.-V. a tradus din Carducci (Boul) și D’Annunzio (Secerișul), dar și din Baudelaire, Verlaine, Valéry. SCRIERI: Drum lung, Craiova, 1928; Amvonul de azur, București, 1933; Privighetoarea oarbă, București, 1940; Timp sonor, București, 1968; Acolo sus, steaua, București, 1971; Privighetoarea oarbă. Versuri. 1928-1969, București, 1971. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 858, Ist. lit. (1982), 944; Virgil Gheorghiu, „Timp sonor”, VR, 1968, 6; Gherghinescu-Vania, „Calendar literar” (Brașov), 1970, 31-32; Șt. A. Banaru, Motive lirice în poezia lui Gherghinescu-Vania, ATN, 1972
GHERGHINESCU-VANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
Diferența specifică rezidă în subordonarea lor față de o semnificație și față de o emoție: „Tu nu știi că metoda filosofică ține de căzătura/ din pat a bunicii aglaia ? avem mișcare ? avem./ avem gândire ? avem. avem concepte ? avem./ pe dracu’ - zise liftierul - privighetorile/ sunt închise în alt salon” (Privighetorile). Poemul este o sumă de întâmplări, mai mult sau mai puțin relevante, de impresii sau imagini disparate, așezate prin juxtapunere, într-o ordine halucinată, bulversantă. Acest discurs spart, de tip neosuprarealist, nu vizează, ca
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
față de o semnificație și față de o emoție: „Tu nu știi că metoda filosofică ține de căzătura/ din pat a bunicii aglaia ? avem mișcare ? avem./ avem gândire ? avem. avem concepte ? avem./ pe dracu’ - zise liftierul - privighetorile/ sunt închise în alt salon” (Privighetorile). Poemul este o sumă de întâmplări, mai mult sau mai puțin relevante, de impresii sau imagini disparate, așezate prin juxtapunere, într-o ordine halucinată, bulversantă. Acest discurs spart, de tip neosuprarealist, nu vizează, ca finalitate programatică, producerea unui șoc la
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
debarasează treptat, pe măsură ce capătă un caracter tot mai accentuat literar. Cu toate că materialul e organizat doar în câteva rubrici („Cărți și reviste”, „Polemice”, „Recenzii”), sumarul este variat. Se reproduc sau se publică poeme de Mateiu I. Caragiale (Trântorul, Boierul), G. Tutoveanu (Privighetoarea, Nici un cuvânt, Povestea lor), G. Nedelea, Mihai Teodorescu, note de călătorie de Anton Holban (O călătorie în Palestina, 1-2/1935), Grig. Mich. Cotlaru (Curtea de Argeș, Sulina), Emil Lovin (Brăila), proze scurte de Andrei Voinea, Cinel C. Teodorescu, Maria Vartic, precum și piesa
REVISTA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289274_a_290603]
-
Barbusse - sunt reluate după „Ideea europeană”. Numeroase sunt și transpunerile din proza universală. Al. T. Stamatiad tălmăcește Singurătate din Guy de Maupassant, alt text tradus din același autor fiind Istoria Franței în cuvinte celebre, iar din Oscar Wilde sunt selectate Privighetoarea și trandafirul și Prințul fericit, din Guillaume Apollinaire Moartea Salomeii, iar din Giovanni Papini Ziua nerestituită. Vie, diversă, rubrica „Știri și însemnări literare” se referă la evenimente culturale din țară și de peste hotare. Alți colaboratori: Petre Grimm, Teodor Solacolu, Vasile
SALONUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]
-
rădăcină, cu crengi uscate în vîrf aparținea și gîndirii de dreapta. La fel cum aceleiași gîndiri îi aparținea și credința că vremurile dramatice interne și internaționale din 1938-1940 fac ridicolă poezia bîlbîită, ca și tematica tradițională a liricii (dragostea, natura, privighetorile), poeții avînd misiunea de a exprima revolta mulțimilor, nevoia unei alte vieți pentru români". De altminteri, toate poeziile dedicate Ardealului pot fi prezumate ca expresii ale unei orientări de dreapta. Militantismul protransilvan al lui Beniuc nu ar putea avea o
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
1977, 25; Ion Segărceanu, Saadi, „Bustan (Le Verger)”, „Actualités roumaines”, 1978, 24 octombrie; Dan Grigorescu, Poezia înțeleptului, CNT, 1978, 49; Șerban Cioculescu, Saadi, „Bustan (Livadă)”, LCF, 1978, 49; Al. Andrițoiu, Saadi în românește, „Scânteia tineretului”, 1978, 23 decembrie; Grețe Tartler, Privighetorile și... contextul, RL, 1983, 5; Aurel Dragoș Munteanu, Poezia persana, LCF, 1983, 5, 6; Mircea Anghelescu, Scrisori persane, RL, 2001, 7; Ion Cristofor, Țara Sfântă, ÎI, 124-127; Marius Chelaru, Coranul lăuntric, CL, 2003, 3; Romulus Căplescu, O capodoperă a literaturii
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
a îndepărtării și a aluziei: „sub picioarele mele scârțâie zăpada/ pe o uliță cu miros de vâsle - / a trecut și trupul meu pe acolo/ și m-a-ntrebat «unde naiba ai fost și cui să cer iertare?...»/ un arlechin i-a răspuns:/ privighetorile sunt încă în război...” (De seară, din Ușor, deasupra lumii). Discreția lirismului conduce spre concentrare și contragere, de obicei într-un registru lexical nominal, dar și spre abstractizare. În Factorul Șarpe frapează lirismul lacunar, aluziv, vizibil și în construcția, inclusiv
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
adevăr în urmă rămăsese spațiul acela neobișnuit de gol prin care trecuse deja o împăturisem o pusesem cu grijă în buzunar să o citesc în liniște acasă cu întreaga familie ca pe orice scrisoare de duminică” (Scrisoare de duminică). În Privighetoarea (1989) se accentuează elementul metafizic-vizionar, caracterul elegiac, livresc și discursiv, uneori abundă termenii neologici și parantezele: „Nu-mi mai dicta domnule poemele mele sunt scrise demult anotimpurile au trecut cuviincios de cuminți în fiecare am o naștere sigură privesc în
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
confesiune „prozaică”, unde lirismul, frecvent reținut, melancolic-contemplativ, ia forma unei înregistrări a cotidianului interior și exterior, printr-o acumulare de detalii mai mult sau mai puțin disparate, care eliberează, la un moment dat, emoția. SCRIERI: Fericit precum mirele, Iași, 1984; Privighetoarea, Iași, 1989; Viață publică, Piatra Neamț, 1995; Proză, domnilor, proză!, Botoșani, 1997. Repere bibliografice: Cristian Livescu, „Fericit precum mirele”, CRC, 1984, 39; Laurențiu Ulici, Memorie și respirație, RL, 1984, 51; Cristian Popescu, Realitățile redutabile ale cuvântului, SLAST, 1985, 1; Al. Călinescu
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
Sunt prezenți cu versuri Ștefan Stănescu și D. G. Luca, un poem în proză dă Ștefan S. Pop, în timp ce Augustin Popescu dedică un text descrierii mănăstirii Cernica. E inserată o singură traducere, din romanul Nevinovatul de Gabriele D’Annunzio (capitolul Privighetoarea), semnată I. G. Sumarul mai cuprinde o cronică a lui Șerban Cioculescu la volumul Poarta neagră al lui Tudor Arghezi, în care criticul surprinde astfel esența artei argheziene: „Universul arghezian e făcut din miracole, proiectate de cristalul, cu o mie
SEPIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289624_a_290953]
-
Găina cea moțată), Al. Lascarov-Moldovanu, Radu Gyr (Măgarul și cocostârcul, Mânzul și râul), Grigore Popescu-Băjenaru, V. Demetrius, Vasile Militaru, Natalia Negru, Teodor Castrișanu (Sandu ucenicu), George Silviu (teatru pentru copii), Constanța Hodoș, Ioan I. Ciorănescu, Orest Tafrali, Artur Enășescu (Cenușăreasa, Privighetorile), I.V. Tassu, Victor Eftimiu, Horia Furtună (Păcală - snoavă în două acte, Spovedania lui Aghiuță), George Mihail Zamfirescu, I.A. Bassarabescu, Al. Bilciurescu, Radu D. Rosetti, George Acsinteanu, Mihail Lungianu, Alecu Popovici. Se reproduc texte de V. Alecsandri, Petre Ispirescu, Petre
UNIVERSUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290362_a_291691]
-
siamezi, Cluj-Napoca, 1994; Marele zid chinezesc german, Cluj-Napoca, 1995; Cufărul Pandorei, Cluj-Napoca, 1997; Transsiberianul de Fetești, Cluj-Napoca, 1997; Reproducerea la bufnițele împăiate, Cluj-Napoca, 1998; De serviciu în clepsidră, Cluj-Napoca, 1999; La pas cu deltaplanul, Cluj-Napoca, 1999; Lebăda mahmură, Cluj-Napoca, 2000; Privighetoarea ciocușă, Cluj-Napoca, 2000; Duminica de luni, Cluj-Napoca, 2001; Intravilane, Cluj-Napoca, 2001; Ciroza la țânțari, Cluj-Napoca, 2002; C.U. 55 (autografe pe suflet), Cluj-Napoca, 2002; Salina de cărbuni, Cluj-Napoca, 2002; Republica Valentin, Cluj-Napoca, 2003; Românie dragă, Elveția mea, Cluj-Napoca, 2003; S-
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]