852 matches
-
a fi un fenomen local sau unul necunoscut în arta europeană - această întoarcere spre figurativ reprezenta o tendință puternică pe plan mondial -, artiștii români au pus cîteva accente foarte importante, mai ales în perspectiva istorică și psihologică a unei Românii prizoniere înlăuntrul unui sistem pentru care noțiunea de totalitarism este una aproape bucolică. în mod cert, propunerile lor, dar și ale altor artiști din aceeași perioadă, au marcat primele momente a ceea ce s-ar putea numi neoantropocentrismul românesc. Lor le-au
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
vorba, desigur, de efecte hollywodiene inspirate de un Stephen King, să zicem, uneori cu fantome parodiabile, ci de zvonurile neliniștitoare care răzbat din adâncurile ființei umane, atrasă fascinatoriu și speriată, simultan, de aplecarea peste ghizdurile sinelui. Luiza Textoris este o prizonieră a intermundiilor, dorind să își ia sub control partea necunoscută (dar și să afle de ce mama sa nu a dorit-o, aspect despre care se spune că e germenele schizofreniei), și sfârșind prin atingerea unui defazaj punitiv: „Avea sentimentul fiului
Lumea narcolepticilor by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4263_a_5588]
-
în timp ce ea, arestată la domiciliu, avea un adăpost și putea oricând să-și facă un ceai. Nu contează că îndeplineau o misiune rușinoasă, pentru care primeau salarii sfidător de mari și se bucurau de multe alte privilegii, nu contează că prizoniera lor era o femeie fără apărare, pe care o terorizau printr-o supraveghere continuă și pe care o luau din când în când la sediul Securității și o băteau, contează că lor le curgea năsucul de prea mult stat în
O lecție de demnitate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7290_a_8615]
-
parte a hotarului simbolic de nisip sunt acei tineri care caută o soluție, de cealaltă, ca și în Blocada, se află marea care le-o promite. Dincolo de mare este Vestul, manifestânduse mai mult de formă în sprijinul acestei umanităț i prizoniere, ori de-a dreptul complice cu sovieticii ocupanți.Oamenii de toată mâna bineîn- țeles că nu aveau cum să știe de înțelegere și se îmbătau cu iluzii, cu ideea că dincolo de mare se află un tărâm de unde le poate veni
Opera Omnia by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5639_a_6964]
-
decît un viol. Victima unei asemenea tentative este Lelia din Bunavestire, înțeleaptă femeie falică ce acceptă și respectă ordinea patriarhală a lumii, dorindu-și doar un loc cît mai comod și mai de autoritate pentru leneșa și senzuala ei persoană. Prizonieră a 4 bărbați, cu perspectiva unui viol în grup plutind în atmosfera tensionată a discuției la nesfîrșit lungite, Lelia scapă pentru că, la un moment dat, unul dintre bărbați își pierde calmul și îi dă două palme. Gestul agresiv "simplifică" brusc
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
indigna nimănui, trebuia să înghită toată abjecția zîmbind!". Pachetul e complet. Feminismul e o plagă, iar condiția de vită mută, deși cauzează suferință, e de preferat pentru tragismul ei înălțător, gratificant prin însăși greutatea pe care o presupune. Bonus. încă prizonieră la cei 4, speriată, Lelia ar fi dorit să se plimbe pe stradă cu Grobei, printre "vagabonzi, neamuri simple, servitoare sau cele care ar fi meritat să fie, textiliste, strungari, ucenici precoci, inși cu reală candoare sub coaja lor suspectă
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
Marina Constantinescu Mă grăbesc să scriu despre un spectacol pe care l-am văzut acum o săptămînă, pe 8 februarie, la Teatrul Maghiar din Cluj. Și care mă ține prizoniera unui soi de mărturisire de o dimensiune spirituală, umană și teatrală foarte aproape de mine. De ceea ce mă interesează și mă preocupă acum, parcă mai mult ca niciodată. Impresionant este și faptul că acest spectacol există și ca un teritoriu al
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
ipostaze. Mecanismul morții este supus diferit analizei regizorale, temperamentului și stilului fiecăruia. Fantasmele morții bîntuie diferit cei doi autori, Goethe și Muller, și cele două texte. Sînt două experiențe estetice pe care Mihaela Marin le simte acut, care o țin prizonieră în tensiunea lor, în dimensiunea lor profund umană și, de aceea, vulnerabilă. Primele imagini din albumul Hamlet Machine sînt ca niște tușe felliniene. Un Fellini baroc, fastuos, împietrit în ochii "paiațelor" aliniate la rampă. Dincolo de costumele extraordinare, dincolo de machiajul sofisticat
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
carte spectaculoasă, pasionantă, de respirația unei epopei. Datorită vitalității sale excepționale, savantul iese, am putea zice, dintr-un al doilea îngheț polar, mai îndelungat și într-un fel parcă mai aspru decât cele treisprezece luni petrecute de nava expediției ca prizonieră a banchizei de gheață. Emil Racoviță, Jurnal. Filmul marii aventuri polare, ediție îngrijită de Alexandru Marinescu, Anca Bănărescu și Alexandru Iftime, proiect editorial și machetă de Adina Kenereși, Compania, 1999, 354 de pagini, preț nemenționat.
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
visul-coșmar, transpus într-un fantast scenariu eroic, purtînd aripi, asemeni unui nou Icar, cu o platoșă metalică și înarmat cu o sabie, Lowry căută să-și salveze iubita, la princesse lontaine, captivă într-o cușcă metalică. Orașul-Leviathan care o ține prizonieră, încearcă să-l împiedice, în ipostaza halucinantă a unui samurai gigantic. Forțele chtoniene, forțele întunericului, hidoase făpturi cu figuri de avortoni, asemeni biomecanoizilor din acrilicele lui Hans Giger îl amenință pe acest erou coborît din cerul albastru. Orașul iese din
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
transferă spațiul intim locuit în cel al scrisului. Motivațiile acestui gest sunt multiple: secolul, temperamentul, bolile trupului și ale minții, frustrările resimțite față de un nivel de viață, cel mai adesea, refuzat. Campionul freneziei evocatoare rămâne Baudelaire. Dacă aceste ființe volatile, prizoniere în flacoane subțiri și gracile, reușeau să "însuflețească materia", acest lucru se datora și poeților. Huysmans, Edmond de Goncourt, Verlaine, Nerval completează strălucit lista deschisă de Baudelaire. Una din explicațiile fenomenului ar putea fi echivalența între femeie, dragoste, miros, atracție
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
hipnotic de lumina ecranului. Discuția celor doi soți mă atrăgea. Trupul pe jumătate dezbrăcat al femeii blonde, cu gesturile lui ușoare și somnambulice, stîrnea în mine un fel de plăcere otrăvită, insuportabilă. O contemplam încîntat, ca pe o mică sălbăticiune prizonieră care știe că nu- și merită soarta. Devenisem suporterul ei și o urmăream cum punctează. Dorința de a mă iubi cu Ondina mă curenta. Dar într-un fel mă și bucuram să-i aud respirația ușoară, împăcată, străină de mine
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
au fost vîrîți cu forța în altele, incredibile, năucitoare, devastatoare. Chiar dacă au existat evrei care au ieșit vii din lagărele de concentrare, nu știu cît noțiunea de supraviețuire le va fi fost apropiată cu adevărat vreodată. În trenul acesta sînt prizoniera frigului, iar frigul, ca și cel de dinainte de 1989, mă paralizează și mă sperie. Cum aș rezista unor astfel de experiențe prelungite? Dure. La limită. Cum aș rezista luni sau ani de zile? Întrebări pe care mi le pun în
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
au jucat masiv pe cartea Regelui. Riscul intern e minim (popularitatea monarhiei întrece doar nivelul performanței economice a țării!), însă avantajul extern poate fi considerabil. Păcat doar că strălucita imagine a lui Mihai I a acceptat cu ușurătate să devină prizoniera unui atât de mărunt scenariu. Mai există, fără îndoială, un motiv, pe cât de meschin, pe atât de important pentru viitorul persoanei particulare Ion Iliescu. Peste trei ani, el va trebui să renunțe la Cotroceni. Cum gura l-a cam luat
Idilă cu un Rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16124_a_17449]
-
de familist, ale lui Jupîn Dumitrache. Din motive pe care zelosul negustor le pricepe altfel decît cei care-i citim drama printre rînduri de comedie (o dramă care nu cred că-i scapă atît, cît realizează că, în lumea lui, prizoniera familiei cu orice chip, n-are ce-i face), Chiriac veghează la excelența rondului. Care se măsoară, de bună seamă, în ore lipsite de la domițil. Există, însă, pe lîngă această variantă, de bine, de rău, onestă a rondului, fiindcă măcar
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
ce amintește de pățania lui Monsieur Jourdan; Lindoro - eroul romantic avant la lettre; Taddeo, bătrân îndrăgostit comic și nefericit; Isabella cochetă, vicleană etc. Oana Andra - grațioasă ca un bibelou - întruchipează cu dezinvoltură o femeiușcă, deloc speriată de postura ei de prizonieră, sigură că va izbândi prin farmecele și istețimea ei. Vocea egală pe toată întinderea, de la acutele luminoase și gravele bine plasate are un timbru cald, neted; intonația precisă, frazarea fină și coloratura ușoară aparțin unei adevărate mezzosoprane rossiniene. Isabella ei
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
nuntă,/ albind pământul și depărtările./ Mă-ntrupez, mă petrec în narcise,/ prin toți porii respir până când gândurile-mi tac.” (Întâia noapte). Operatorul poetic adecvat acestei întreprinderi lirice ingenioase este nesunetul: „Locuiam/ într-o jumătate/ de lume,/ unde nesunetul/ mă ținea prizonieră,/ unde tu/ mă desenai în cuvinte,/ de parcă n-aș fi fost din carne făcută.” (Omul de hârtie) Tema exilului temporar în cealaltă jumătate a lumii (în care bănuim ecourile biografice ale anului petrecut de autoare în Oregon, Statele Unite ale Americii
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
judecății. În nevinovăția ta, voi plăti eu pentru păcatele mele și pentru tot răul ce ți-am facut, Chiar dacă, mărturisesc, te-am iubit mult totdeauna. Epilog Om, oameni, omenire - de la primul la cel din urmă, suntem cu toții închiși înăuntru, Suflete prizoniere în cuștile trupului, Venim dinspre aștri și ne întoarcem printre aștri. Dar moartea nu e singura cale de mântuire. Când sufletul meu îl întâlnește pe-al tău, femeie, cuștile se ating, gratiile cad, temnița se deschide larg: Îmbrățișați, ieșim printre
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
ofițeri, menținută o vreme la nivelul replicilor verbale ori al comportamentelor diferite în luptă, ia o formă acută cînd în centrul ei ajunge Iulia, fiica grofului Desjöffy, executat pentru că din casa lui se trăsese asupra ostașilor români, ea însăși luată prizonieră împreună cu fratele ei. Convins de nevinovăția fetei, Emil Olaru o apără la început pe fată din spirit de dreptate, din cavalerism, pentru ca apoi acestor motive să li se adauge și o iubire adîncă și curată. Tocmai aceasta îl determină pe
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
adversarul său cu revolverul în mînă, duce dușmănia celor doi la apogeu. Un consiliu de onoare îl absolvă pe locotenent de vina nesupunerii la ordinul superiorului, dar el este pus în situația de a n-o mai putea apăra pe prizonieră. În aceste condiții, trimis în recunoaștere peste Tisa, el se hotărăște să-i faciliteze Iuliei trecerea la conaționalii săi. Sfîrșitul este tragic, întrucît Modrogan ghicește intenția lui Olaru și, deschizînd focul, face ca îndrăgostiții să se înece în apele Tisei
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
Ishtar coboară în lumea infernală acolo unde domnește sora ei zeița Ereșkigal. Pentru a putea pătrunde în imperiul morților ea trebuie să treacă prin șapte porți unde, la fiecare, ea își lasă câte o haină, ajungând în final goală și prizonieră. Absența ei de pe pământ are urmări nefaste, astfel că zeul Enlil intervine pentru revenirea ei; în final se vorbește despre învierea lui Tammuz, iubitul zeiței Ishtar. Probabil că readucerea la viață a lui Tammuz a fost motivul coborârii în infern
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
fascinați de imaginația și puterea de asimilare a româncei, care își ia toate examenele cu punctaj maxim. În paralel, a urmat cursuri de engleză și istoria artelor, toate la cel mai înalt nivel academic, obținând și la acestea numai laude. Prizonieră în cușca lui Venus Fiindcă nu-și terminase studiile la Tibiscus, își pregătește licența singură, tot în Italia, alegând una din cele mai dificile teme: istoria corsetului sub titlul sugestiv „Prizonieră în cușca lui Venus“... Italiana a învățat-o imediat
Agenda2003-30-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281295_a_282624]
-
înalt nivel academic, obținând și la acestea numai laude. Prizonieră în cușca lui Venus Fiindcă nu-și terminase studiile la Tibiscus, își pregătește licența singură, tot în Italia, alegând una din cele mai dificile teme: istoria corsetului sub titlul sugestiv „Prizonieră în cușca lui Venus“... Italiana a învățat-o imediat când a ajuns acolo, pentru că președintele galeriei i-a spus: „Ești în Italia. Ai expoziție, trebuie să-ți prezinți tablourile în italiană”. De ce au atras lucrările ei? Realizate în culori de
Agenda2003-30-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281295_a_282624]
-
loc în care a fost vrăjită de mirajul Occidentului, fascinată de luxul și de creațiile mai marilor modei, un loc în care s-ar întoarce oricând cu plăcere, dar unde nu ar trăi pentru nimic în lume. Se simțea asemeni prizonierei sale pentru că nicăieri nu-i mai bine ca acasă... A.N.G.E.L.O. Înființată în anul 1978, firma A.N.G.E.L.O. și-a început activitatea achziționând creații vestimentare ale mai marilor modei, de la Coco Chanel și Christobal Balenciaga până la Christian Dior
Agenda2003-30-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281295_a_282624]
-
prichiciul ferestrei înlesnind cît de cît zborul celor trei, care mai mult nici nu putură să dea din aripi decît ce le permitea A. cu necesitatea lui blestemată, dar înțeleasă... Era o libertate de cel mult patru-cinci metri. În timpul căreia, prizonierelor nu li s-ar fi putut întîmpla nimic. A. îi mai lăsă să se joace trăgînd de sfoară, dirijîndu-i, apoi, cu același fluierat special și trăgîndu-i la loc înăuntru unul cîte unul. Păsările îl ascultaseră fără nici o împotrivire. A. mai
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]