11,157 matches
-
a lui Tonoiu? Care au fost urmările comentariilor lui Teofil Corydaleu, predate timp de peste un secol în școlile noastre? Cine a evaluat valoarea soluțiilor oferite de logicienii noștri? Cine (cu excepția lui Noica în privința lui Mircea Vulcănescu) a continuat la noi problematica vreunui autor? Cine a continuat ceva, orice, la noi?" (pag. 22) Se deduce ușor, dincolo de ușorul ton de ieremiadă: nu există, în cultura română, o piață publică a ideilor. Și nici, se pare, deprinderea naturală de a o crea. Polemica
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
ambele, de o mare diversitate), ci în tematica epistemologică. Poetul a fost fascinat de "bolile actului de cunoaștere", de drama umană a (imposibilității) cunoașterii, forând obstinat în materialul verbal și cultural pentru a potența funcțiile epistemologice proprii actului poetic. O problematică gnoseologică "modelează tot mersul înainte al poeziei lui Doinaș". Creatorul, într-a-devăr, conștientizează, recuperează și înscenează liric o dialectică a gnoseologicului. Iar criticul o explică. Într-o primă sinteză, privirea Eului are o putere fixatoare și unificatoare. "Eternul chip/ al lucrurilor
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
cuprins câteva piese de certă valoare, dar prea multe baloane de săpun, naționale și internaționale. Prezenta ediție a avut și o tematică anume: identitatea - cât de mult din mesajul coregrafic se datorează identității personale și cât identității sociale. O asemenea problematică și-o poate pune mai curând un analist decât un creator. Un creator se exprimă pe sine, spontan nu analitic, si-nele încorporând toată încărcătura socială, etnică, religioasă în care trăiește și bineînțeles, în primul rând, propria sa personalitate, uneori în
eXplore dance festival 2007 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9107_a_10432]
-
vrea de fapt să spună autorul dincolo de ceea ce scrie. Întregul volum este un omagiu adus lui N. Steinhardt. Or, în acest context, o frază precum aceasta te face să nu mai înțelegi nimic: "De fapt, aici se și rezumă toată problematica acestei reflectări duplicitare (s.n. - T.U.) în eseistica steinhardtiană: de Noica îl leagă multe, la fel cum îl și despart anumite aspecte, deloc neglijabile" (p. 24). Nu știu dacă Adrian Mureșan s-a gândit la faptul eseistica lui N. Steinhardt
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
ele tendința asta de a lua în răspăr totul, inclusiv cele sfinte. Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții... Dumnezeu dă, dar nu-ți bagă în traistă... Să nu faci ce face popa, să faci ce zice popa, și altele... Acum, după problematica dispariție, întrunindu-se marile, luminatele, bărboasele capete, este bine să fie admiși, printre ele, și lingviștii de vază, cei ce studiază zicerile grele, românești, să le ia serios în discuție, să stabilească de unde pornesc ele. Mai cu seamă că noi
Credință și joc lexical by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9232_a_10557]
-
de pumn din senin, ca o operație fără anestezie, nu vrea să demonstreze nimic și nu vrea nici măcar să placă, ba chiar pare construit în răspăr cu un spectator fin, pedant, obișnuit cu trufandale. Refuzul regizorului de a deschide o problematică ideologică poate fi mai bine înțeles în acest context al ratărilor anterioare, a unui anumit curent dominant cu privire la abordarea evenimentelor de dinainte de '89 sau chiar a celor postdecembriste. Stau mărturie filme precum Patul conjugal (1993) al lui Mircea Danieliuc sau
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9279_a_10604]
-
nu implică întotdeauna concesia, compromisul estetic. Ea a fost obținută de prozatorul ieșean (cu traseu, de acum, european) prin două operațiuni distincte, executate conștient, programatic, la cele două nivele: al tematicii și al scriiturii. În primul, el a putut turna problematica sa particulară. E suficient să te raportezi la experiențe de mai toți cunoscute, la trend-uri existențiale în comunism și în capitalismul postrevoluționar, pentru a insera fără probleme, în albia lor, o anumită perspectivă. Odată fixat tabloul general, atât de
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
real și imaginar, viața trăită și cea visată. Ironic, tragic, rareori stenic, Vasile Gârneț modulează un discurs liric elaborat la maximum, încărcat până la refuz de semnificație. Recunoaștem aici lecția postmodernismului poetic, semnificarea transparentă și practicarea aluziei culturale. Dar și o problematică specifică, dureroasă pentru cei aflați la răscrucile istoriei și ale geografiei, frații noștri de sânge din Est care trăiesc și mai acut decât noi sentimentul românesc al răspântiei. Închid volumul notabil al lui Vasile Gârneț cu un sentiment de culpă
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
de ce câștigi așa de puțin...". Fiecare cu Budapesta lui, de Gabriela Gavril este unul dintre cele mai savuroase romane scrise până acum despre tranziția românească. Dincolo de tabloul caricatural al vieții universitare și literare ieșene cartea aduce în atenție limbajul și problematica știrilor din presa scrisă și de la televiziune, "profesionalismul" jurnaliștilor, obsecviozitatea autorităților locale care văd în orice trimis occidental o variantă update a revizorului lui Gogol (savuros este episodul în care ambasadorul Franței ar fi trebuit să zboare în nacela unui
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
pe poetul intelectualist Valéry la patul procustian al filosofiei vitaliste". De unde și concluzia că spiritul francez, punînd cu predilecție în funcțiune resursele vocației sale analitice, s-ar arăta "neprimitor față de disciplina esteticii generale". Și, în plus, că "se dezinteresează de problematica specială a criticii", adică evită discuțiile asupra obiectului și metodelor criticii. "Anestetică" și "afilosofică", critica franceză își relevă în schimb cu prisosință latura moralistă. în centrul său se află în permanență imaginea omului în sine ca și-n așezarea sa
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
capitol construim o prezentare introductivă a problemelor de acțiune colectivă ce au ca obiect central bunurile comune. Capitolul este împărțit în două secțiuni. În prima secțiune definim bunurile comune și ilustrăm o serie de situații în care gestionarea acestora este problematică. De asemenea, pornind de la exemplul oferit de Hardin (1968) privind supraexploatarea pășunilor, discutăm tragedia bunurilor comune, cele două soluții clasice propuse pentru ieșirea din dilema socială și soluția alternativă propusă de Ostrom (1990). În cea de-a doua secțiune prezentăm
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
amesteca mai mult "ca musca în lapte" și , cum spune românul, în final "va vărsa cerneala". I. Primari ai marilor metropole Un mare oraș, o mare aglomerație urbană din orice țară, trebuie să fie angrenată în găsirea de soluții la problematica vremii, la provocările mari cu care se confruntă întreaga omenire a zilelor noastre. Înainte de a detalia cele spuse mai sus, aș dori să amintesc că România, fiind până în 1989 un stat excesiv de autoritar, a privat autoritățile locale de dreptul legitim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
că: “profesoratul fiind un apostolat nu poate fi știrbit în demnitatea sa prin nici o altă ocupațiune” Istoria învățămâtului indică nivelul cultural al societății românești într-o anumită etapă istorică iar învățământul gorjean are și el o astfel de menire în problematica învățământului românesc în general. Capitolul II Un început lent, dar sigur... Anul 1848 a marcat o perioadă de pauză pentru învățământul gorjean, datorită evenimentelor școlile din județ au fost închise, la fel ca cele din întreaga țară.În 1850 Barbu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
mai interesante ca rod al unei prestigioase colaborări profesionale care depășește barierele lingvistice și culturale. Dupa Asemănări și deosebiri între Regiunea ungară Dél-Alföld și Regiunea românească Vest, publicată la Szeged în anul 2010, aducem acum în atenția publicului interesat de problematica transfrontalieră un nou volum, cu date prezentate în evoluția ultimilor 3 ani, 3 ani deosebit de grei pentru întreaga lume dar în același timp și pentru noi. Lucrarea Principalele caracteristici socio - economice ale regiunilor DélAlföld - Ungaria și Vest - România, 2008 - 2011
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Sumar: În acest capitol intenționez să analizez problematica exploatării sistemelor de resurse comune și capacitatea de elaborare, la nivelul comunității, a unui sistem de reguli care să asigure utilizarea în comun a unităților de resursă și menținerea sistemului de resurse. Pentru a limita efectele negative ale problemelor care
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la nivelul comunității, fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun a resurselor. Cuvinte-cheie: reguli, nivel constituțional, al alegerii colective și operațional, devălmășie, sistem de resurse, unitatea de resursă 3.1. Introducere În acest capitol intenționez să analizez problematica exploatării sistemelor de resurse comune și capacitatea de elaborare, la nivelul comunității, a unui sistem de reguli care să asigure utilizarea în comun a unităților de resursă și menținerea sistemului de resurse. În analizarea durabilității unui sistem de resurse pot
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la cel agricol modifică fundamental regulile de guvernare a resurselor comune și de utilizare a bunurilor comune. Drepturile de proprietate se legalizează, se individualizează și devin tranzacționabile. În plus, sub presiunea sistemului legislativ oficial, anumite norme și comportamente se modifică. Problematica menționată va fi analizată cu ajutorul grilei teoretice specifice analizei instituționale dezvoltate de Elinor Ostrom și colaboratorii săi. Teoria lui Ostrom și prezentarea perspectivei CADI sunt prezentate pe larg în primul capitol al acestui volum. De aceea, aici voi insista doar
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fără ca vama să fie plătită. DDP (delivered duty paid) livrarea se va face la destinaŃia convenită între cumpărător și vânzător cu toate taxele plătite inclusiv vama. Utilizare regulilor INCOTERMS a ușurat mult schimburile comerciale internaŃionale dar mai ales a clarificat problematică transferurilor mărfii și al proprietăŃii. III.2. ObligaŃiile părŃilor Având în vedere Codul Civil avem două seturi de obligaŃii: obligaŃiile vânzătorului și obligaŃii ale cumpărătorului. III.2.1 ObligaŃiile vânzătorului ObligaŃiile vânzătorului sunt în principal două: să predea lucrul vândut
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
nivelul care ar trebui iar acest aspect a constituit unul din motivele de abordare a acestui subiect. Lucrarea se dorește a fi doar o abordare succinta a domeniului reușind să contureze o imagine asupra formei și fondului dar și a problematicii contractului de vânzare — cumpărare comercială.
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
Gabriela Gheorghișor În culegerea de eseuri " Cum poți să fii român?". Variațiuni pe teme identitare (Scrisul Românesc, Fundația-Editura, Craiova, 2006), Monica Spiridon readuce în discuție, racordând-o la contextul actualității, o problematică veche și obsesivă în cultura română, generatoare de tensiuni explozive (de ordin ideologic, politic, retoric) și, deloc surprinzător (având în vedere proiectul Uniunii Europene), încă "fierbinte": aceea a autodefinirii identității noastre etnice (și naționale). Autoarea pleacă de la o premisă care
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
perioada publicistică luată în calcul la realizarea volumului se suprapune cu cea în care s-a derulat activitatea Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste, este lesne de înțeles că multe dintre articole se leagă, într-un fel sau altul de problematica raportului sau sunt răspunsuri la unele acuze apărute în presă. Nu lipsesc însă extraordinarele lecții de istorie a democrației, prezente în mai toate cărțile lui Vladimir Tismăneanu. Aniversarea sau decesul vreunei personalități, care a marcat istoria gândirii libere, îi oferă
Avatarurile anticomunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9488_a_10813]
-
cărții. De la motto și până la ultimele propoziții, romanul e un arc voltaic al Ideii. Un proces în toată regula se desfășoară aici: o succesiune strânsă de silogisme și sofisme, mărturii frisonante și depoziții sumbre, pledoarii scânteietoare în care o întreagă problematică a umanului e abordată și asumată. Octavian Paler are o gravitate structurală, care îi configurează și impregnează operele într-un mod inconfundabil. La antipodul filozofiei specifice locului ("ici aux portes de l'Orient, ou tout est pris a la légere
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
Odorheiu Secuiesc, așteptam cu sufletul la gură să se facă ora șapte seara. Ascultam la Europa Liberă știrile de la ora 19.00, apoi, pe acordurile sfâșietoare ale Rapsodiei lui Enescu, începea Actualitatea Românească, cea mai populară emisiune a postului. În funcție de problematica zilei, la microfonul emisiunii se succedau Șerban Orescu (un analist economic foarte riguros, cu un aer de tehnocrat), Emil Hurezeanu (peste ale cărui analize ultraraționale, impecabil argumentate, era mereu presărată o pulbere de ironie), Gelu Ionescu (sobru, tehnic în abordarea
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
pune la punct" pe temerarul opozant (!) al "noii spiritualități". Sebastian se "amuză" și prin asta stârnește un alt atac dur, cu eticheta infamantă de "arivism" etc. Încă un punct de vedere "în răspăr" îl aplică anchetei pe tema Tânăra generație... problematica ei din revista Vremea 16, unde arată că "tânăra generație" reprezintă o virtualitate, nicicum o poziție supremă în cultura românească de atunci. Scriind despre luciditatea "bătrânului" Zarifopol, își închipuie că situația lui în mijlocul atâtor tineri frenetici ar semăna cu aceea
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
patrulea include Basme superstițios-religioase. Evident, clasificările nu sunt rigide, strict delimitate, cele trei lumi - celestă, pământeană și infernală - putând coexista în cursul aceleiași narațiuni. Clasificarea este determinată de semnificația dominantă. Volumele 5, 6 și 7 au amplificat și au diversificat problematica celor patru volume anterioare. Volumul 5 îmbogățește materia din primul volum, cu noi motive narative ale aspirației sideral-edenice, intitulându-se Fata din Icoană, ilustrând viziunea populară despre lumea celestă și despre reprezentanții ei, marcați prin însemne solare sau stelare. Volumul
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]