962 matches
-
în vedere însuși dezideratul postmodern al renunțării la totalitate și al valorificării fragmentarității, localului, pluralității și discontinuității, fenomenul postmodern nu se poate autoproclama ca fiind universal, ci, dimpotrivă, reacția pe care dorește să o instituie este aceea de critică și problematizare, de descoperire și ridiculizare a presupozițiilor. Problematica postmodernistă reprezintă o adevărată provocare și pentru istorici, care sunt confruntați cu necesitatea revizuirii răspunsului la întrebarea: "ce este sau ce se mai înțelege prin istorie?" (de altfel, una dintre diferențele clasice dintre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acest concept mai mult ca pe o practică discursivă sau ca un eveniment, în contextul unei mișcări ample de respingere a paradigmei continuității, manifestată atât în literatură, cât și în artă sau filosofie. Introducerea discontinuității în aceste domenii duce la problematizarea unui ansamblu de teme, precum subiectul fondator, autorul, opera, ideea de origine etc. Tocmai în interiorul acestui proiect radical poate fi surprins câmpul semantic al scriiturii, precum și funcțiile pe care i le acordă Foucault. Sesizând proliferarea la nesfârșit a limbajului, precum și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trăsături care, alături de ironie, alcătuiesc o "schemă" a discursivității actuale ce vrea să ofere cât mai fidel imaginea procesului și a mișcării ca elemente-cheie ale fenomenului postmodern însuși. Linda Hutcheon accentuează, pe de o parte, importanța discursului ca vector de problematizare a istoriei, individului, relațiilor dintre texte, iar, pe de altă parte, faptul că răspunsurile la aceste interogații nu vor fi decât provizorii, limitate contextual și contaminate de către un subtext ideologic. Ridiculizând convențiile discursului pentru ca apoi să se folosească de ele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
secolului al VIII-lea"405. Devine evident astfel cum o dată cu distanțarea de teoria marxistă se produce și distanțarea de modernitate, concepută ca epocă a producției, a raționalizării și a capitalismului industrial. Această ruptură de modelul marxist de scriitură și de problematizare a fost diferit percepută de către criticii care s-au ocupat de opera lui Baudrillard. Astfel, dacă o mare parte observă în Le Miroir de la production, de pildă, o expunere în forță a punctelor slabe ale teoriei marxiste, alții citesc în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
doar reevaluarea radicală a modalităților de filosofare din modernismul european. Preluând ideea de poetică a postmodernismului de la Linda Hutcheon, discursivitatea postmodernă își întregește prezentarea prin adăugarea unor proceduri noi (citare, parodie, relexicalizare etc.). Discursul este acum considerat un vector de problematizare, în urma căruia situările nu pot fi decât provizorii, limitate contextual, dar deschise intertextului și subtextului. Ideea esențială a lucrării, care este legată de investigarea răspunsului la întrebarea: putem vorbi despre un nou tip de discurs, discursul postmodern, și de o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
doar ca ruină, el face posibil gestul mesianic, al așteptării lui Mesia. Încerc să regăsesc aceeași problemă în textul despre violență. În final, această precauție teologică în conceperea politicului se va traduce într-o precauție de ordin epistemologic: aceea a problematizării reprezentării (Vorstellung) și a necesității unei modalități de cunoaștere „neidolatre“. Textul care intră aici în atenție începe cu enunțarea mizei (aparent) politice: „Die Aufgabe einer Kritik der Gewalt läßt sich als die Darstellung ihres Verhältnisses zu Recht und Gerechtigkeit umschreiben
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
the verdict on Wilhelmine Berlin of the famous cultural guide Baedeker was that it was «theatrical» and «showy»“. Modernismul extrem și rolul esențial pe care îl joacă tehnica în constituirea peisajului urban berlinez de la începutul secolului XX se traduc în problematizarea radicală a identității. Orașul devine fantasmatic datorită înlocuirii rapide a formelor și a tensiunii între vechi și nou. Textul jurnalistic creează, după cum anunțam în introducere, orașul. Henri Lefebvre, de exemplu, consideră lumea urbană o mediație infinită între forme materiale, instituționale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
superior al cutiei, monumente ale siguranței și eficienței burgheze. Pândite în permanență de spectrul haosului, al vidului, al dezordinii, ele generează un tip aparte de experiență urbană: nu cea a evadării, a refuzului categoric al instrumentalizării orașului, ci aceea a problematizării sale infinite, a ezitării în fața pragului dintre cele două registre „ontologice“. Berliner Chronik descrie o astfel de stare, ca „obstinante, voluptuoase târcoale date pragurilor“ (eigensinnig-wollüstiges Verharren auf der Schwelle) sau ca ezitare (Zögern) în preajma nimicului. Este esențială această precizare a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
-o ulterior într-o categorie complementară. O metodă considerată inițial tradițională poate dobândi caracteristici care să o plaseze în contextul modernității 8. Ioan Cerghit a realizat următoarea clasificare a metodelor de învățământ: 1) metode de comunicare orală (expunerea, conversația, dezbaterea, problematizarea); 2) metode de comunicare scrisă (lectura, lucrul cu manualul); 3) metode obiective sau intuitive, bazate pe contactul cu realiatatea sau cu substitutele acestuia, (experimentul, demonstrația și modelarea); 4) metode bazate pe acțiune (exercițiul, studiul de caz, proiectul de cercetare, jocurile
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
să-i sporească valoarea personalității. Maistrul-instructor este acela care În diferite momente ale lecției trebuie să opteze pentru folosirea metodei adecvate, raportată la obiectivele propuse și la diversitatea metodelor de Învățământ. Pentru instruirea practică ponderea o va avea instruirea prin problematizare și explorare 6 directă, În general metode bazate pe acțiune, care Îmbină rezolvarea de probleme sau formularea de către elevi a problemelor ce valorifică cunoștințele și experiența anterioară, completându-le. O modalitate de clasificare a metodelor de Învățământ poate fi cea
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
voință, operații mintale. Eficiența acestei metode depinde de respectarea unor cerințe psihopedagogice: creșterea progresivă a gradului de dificultate și complexitate; fundamentarea lucrării pe cunoștințe teoretice pentru a-i imprima un caracter conștient; includerea În execuția lucrării a unor elemente de problematizare, cercetare și de creație; finalizarea lucrării prin realizarea unor produse de utilitate socială care să genereze elevilor sentimentul de satisfacție pentru munca depusă; deprinderea treptată a elevilor cu planificarea muncii, cultivarea capacității de autocontrol, pentru sporirea gradului de independență. c
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
de lucru din fiecare stațiune. Se analizează fiecare detaliu, se discută, se argumentează, se fac observații și se evidențiază grupele care au respectat condițiile tehnice și cerințele fișelor de lucru. Metoda lucrului pe stațiuni este Însoțită, În acest caz, de problematizare, algoritmizare, exercițiu și conversație euristică. Într-o astfel de lecție, În care activitatea didactică este centrată pe elev, profesorul are rolul de a supraveghea, a Îndruma, a dirija și a interveni În corectarea soluțiilor date de elevi. Pentru cea de
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
privința primei precizări, prof. Gh. Carstea consideră în ,,Teoria și metodica educației fizice și sportului” că trebuie deosebite ,,metodele” de ,,orientările metodologice” . Unele dintre aceste orientări metodologice sunt moderne, actuale și în perspectiva imediată. Este vorba aici de tratarea diferențiată, problematizarea, modelarea, algoritmizarea, instruirea programată. Ele se manifestă pe fondul unor metode clare de instruire propriu-zisă. Cât privește cea de-a doua precizare, unanim acceptată, se referă la a înțelege deosebirea dintre ,,metodă” și ,,procedeu metodic”. Orice metodă nu există, ca
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3019]
-
produce, în însăși această accelerare, originalitatea europeană în raport cu cea a celorlalte continente, în același fel istoria culturală a Europei își accelerează devenirea, făcînd pînă la urmă din însăși această devenire fundamentul, cheia, taina, fragilitatea, virtutea și poate viciul culturii sale. Problematizarea în lanț Asemenea celor cinci continente ale pămîntului la începuturile sale, devenirea culturală europeană modernă are loc prin dislocarea și deriva a ceea ce era strîns unit în gîndirea medievală. Continuînd să comunice și să interacționeze unele asupra altora, Credința, Rațiunea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
laică, indicînd limitele și carențele Rațiunii, Umanismului, Științei. Astfel, începînd cu secolul al XV-lea, ceea ce conferă unitate istoriei atît de încercate și contradictorii a culturii europene este, pornind de la pierderea vechiului Fundament, această căutare disperată de noi Fundamente și problematizarea în lanț a acestora prin proliferarea răspunsurilor teologice, filozofice, teoretice, morale. Începînd cu Renașterea, problemele se radicalizează: Omul-Problemă, Lumea-Problemă, Dumnezeul-Problemă, cărora le vor răspunde Umanismul, Naturalismul, Raționalismul, Deismul, Ateismul, răspunsuri împotriva cărora se vor ridica argumentele reînnoite ale religiei și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
problemele se radicalizează: Omul-Problemă, Lumea-Problemă, Dumnezeul-Problemă, cărora le vor răspunde Umanismul, Naturalismul, Raționalismul, Deismul, Ateismul, răspunsuri împotriva cărora se vor ridica argumentele reînnoite ale religiei și corodările din ce în ce mai profunde ale scepticismului. Din criză în criză însă, din re-fundamentare în re-fundamentare, problematizarea nu a încetat să reînvie, ea înfățișîndu-se astăzi, în năruirea fundamentelor propuse sau impuse între secolele al XVII-lea și al XX-lea, ca fundamentul lipsit de fundament al culturii europene. 2 Reinseminarea greacă Începînd cu Renașterea, are loc întîi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
devenirile nesigure (Toynbee), devenirile decadente (Spengler), devenirile mortale (Valéry). Istoria și devenirea sînt de acum problematizate. Nu se știe dacă Universul însuși tinde spre dispersie, recontracție, reînceput, neant... Europa a devenit centrul cel mai sensibil, cel mai neliniștit al acestei problematizări ivite din cultura sa... Inventarea intelectualului Spre deosebire de Preoții-Magi ai anticelor societăți teocratice și de castele orînduite ierarhic ale Mandarinilor chinezi, Europa modernă a produs o categorie instabilă și relativ dezrădăcinată de oameni de cultură, care se vor numi filozofi în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pierderea tuturor Fundamentelor pe care s-ar putea sprijini gîndirea umană. Totul se petrece ca și cum, pornind de la Plenitudinea Credinței și Rațiunii, desfășurarea procesului pînă la capăt trebuia să conducă în mod necesar la nihilism. Totul se petrece ca și cum, pornind de la problematizarea inițială a Renașterii care repune în discuție Divinitatea, Natura, Omul, totul trebuia să conducă la o problematizare generalizată. De aici chipul ultim, chipul-Ianus al culturii europene: nihilismul și problematizarea. Europa se află la apogeul său la finele secolului al XIX
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Plenitudinea Credinței și Rațiunii, desfășurarea procesului pînă la capăt trebuia să conducă în mod necesar la nihilism. Totul se petrece ca și cum, pornind de la problematizarea inițială a Renașterii care repune în discuție Divinitatea, Natura, Omul, totul trebuia să conducă la o problematizare generalizată. De aici chipul ultim, chipul-Ianus al culturii europene: nihilismul și problematizarea. Europa se află la apogeul său la finele secolului al XIX-lea. Stăpînește întreaga lume; este în mod oficial încredințată că civilizația și cultura sa sînt nu doar
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în mod necesar la nihilism. Totul se petrece ca și cum, pornind de la problematizarea inițială a Renașterii care repune în discuție Divinitatea, Natura, Omul, totul trebuia să conducă la o problematizare generalizată. De aici chipul ultim, chipul-Ianus al culturii europene: nihilismul și problematizarea. Europa se află la apogeul său la finele secolului al XIX-lea. Stăpînește întreaga lume; este în mod oficial încredințată că civilizația și cultura sa sînt nu doar superioare, ci și singurele deținătoare ale adevărului: Umanismul, Rațiunea, Știința. Totuși, în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
la îmbrățișarea vieții fără a-i putea descifra un alt sens decît acela de a trăi pentru a trăi. Însă el poate îndemna în egală măsură la a renunța la gîndire și la a disprețui orice morală. Ca și nihilismul, problematizarea generalizată reprezintă consecința ultimă și aprofundarea tuturor pro-blematizărilor care au afectat religia, umanismul, rațiunea, știința. Ea reprezintă luarea în calcul a eșecurilor succesive de a conferi gîndirii un fundament incontestabil. Spre deosebire de nihilism însă, problematizarea menține primatul interogației în raport cu constatarea pierderii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
disprețui orice morală. Ca și nihilismul, problematizarea generalizată reprezintă consecința ultimă și aprofundarea tuturor pro-blematizărilor care au afectat religia, umanismul, rațiunea, știința. Ea reprezintă luarea în calcul a eșecurilor succesive de a conferi gîndirii un fundament incontestabil. Spre deosebire de nihilism însă, problematizarea menține primatul interogației în raport cu constatarea pierderii iremediabile a oricărei substanțe, căutînd să gîndească însăși problema pierderii fundamentelor. Este extraordinar că fiecare prin propriile căi, filozofia critică și filozofia existențială de aproape două veacuri, apoi, în cursul acestui secol, logica matematică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
noastre. Este vorba aici de a reîncepe aventura gîndirii. Trebuie bine înțeles faptul că problema nu mai este una europeană, ci a devenit universală. Însă experiența însăși a gîndirii europene este cea care a sfîrșit prin a ajunge la această problematizare, iar această gîndire posedă, poate, încă aptitudinile autoreflexive și autocritice care au fost deopotrivă producătoarele și produsele acestei experiențe. Diseminarea În vreme ce domina Lumea, Europa s-a revărsat asupra lumii. Ea a europenizat lumea și în același timp a mondializat europenismul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și produsul unui vîrtej alcătuit din interacțiuni și interferențe între multiplele dialogici care au pus alături sau față în față religia și rațiunea; credința și îndoiala; gîndirea mitică și gîndirea critică; empirismul și raționalismul; existența și ideea; particularul și universalul; problematizarea și refondarea; filozofia și știința; cultura umanistă și cultura științifică; vechiul și noul; tradiția și evoluția; reacțiunea și revoluția; individul și colectivitatea; imanența și transcendența; pe Hamlet și pe Prometeu; pe Don Quijote și pe Sancho Panza etc. Desigur, în orice
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a cuceririi lumii. În sfîrșit, nu exista oare vreo legătură secretă și permanentă între negativitatea proprie culturii europene și procesul în cele din urmă autodistructiv care a dus Europa la ruină? Asta nu se poate stabili. Și asta trebuie problematizat. Problematizarea generalizată Cel dintîi și cel din urmă caracter al culturii europene este problematizarea. Să reamintim: Renașterea reprezintă nașterea unei problematizări generalizate; ea îl repune sub semnul întrebării pe Dumnezeu, Cosmosul, Natura, Omul. După aceea cultura europeană a cunoscut mai multe
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]