55,049 matches
-
relații care există între filosofiile lui Hegel și Nietzsche și ideea de iudaitate. Subtitlul ei, O enigmă întunecată, este poate puțin prea facil și melodramatic pentru o scriere atât de lucid structurată și de captivantă prin chiar conceptele dezvoltate. Autorul procedează în fapt la o lectură minuțioasă a textelor celor doi mari filosofi pe "tema evreului". Nu mai puțină acribie este investită în recunoașterea influenței lor - adeseori chiar asupra unei părți a intelectualității evreiești. Subiectul se distinge în orice caz, indiferent
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
Există un raport teoretic sau practic între critica literară, eseuri, poeme și romane? Eseurile mele au fost concepute ca răspuns la critici sau la întrebări care se refereau la cărțile mele. Încerc să explic (și să îmi explic) de ce am procedat într-un mod sau altul, moduri care au surprins sau chiar au scandalizat. În acest efort am descoperit adesea noi posibilități, noi filoane pe care m-am străduit să le explorez. Literatura dumneavoastră vrea să ridice omul din durere, din
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
locuinței personajului. Răbdarea, cititorul modern, tot așteptând să afle ce e cu interdicția, și-o va fi pierdut de mult. " Acesta era omul pe care președintele celei de-a doua camere a tribunalului, de care aparținea Popinot, îl numise ca să procedeze la interogarea marchizului d'Espard, presupus dement, în urma cererii făcute de soția sa, marchiza d'Espard, spre a obține o interdicție asupra drepturilor sus-numitului..." Intrigile diabolice ale marchizei d'Espard, care părea că trăiește cu al său cumnat, fratele bun
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
citirea anunțului, și-a tăiat părul. Ce tragedie! "Nelu din Pașcani mulțumesc doamnei Camelia care m-a vindecat de beție." în mod curios Nelu din Pașcani menționează și numărul de telefon la care poate fi găsită doamna Camelia. La fel procedează și Ștefan din Brăila, după ce mulțumește doamnei Camelia pentru altceva: "pentru mine a fost un adevărat înger păzitor, dezlegându-mi cununiile". Nu cumva doamna Camelia însăși este cea care semnează și Nelu din Pașcani, și Ștefan din Brăila, multiplicându-și
Ochiul magic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15861_a_17186]
-
puținele excepții. Tot mai mulți diplomați și, în mod surprinzător, tot mai mulți oameni de cultură desconsideră cultura ca instrument al diplomației. Cu un cinism ieftin, ei iau în considerare exclusiv puterea economică și situația geopolitică atunci când evaluează raporturile internaționale. Procedează astfel pentru că maimuțăresc - de altfel, fără să-l înțeleagă - spiritul practic american. Și pentru că n-au avut niciodată o reprezentare clară a culturii, pe care o consideră în mod eronat o îndeletnicire secundară și facultativă, elitistă, ineficientă și căzută în
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
Este nu numai o dovadă de devotament față de România, ci și una de inteligență. Mutând discuția din plan economic sau militar în plan cultural, ei nu mai au motive să sufere de vreun complex de inferioritate. În mod inteligent a procedat Elena Ștefoi când a determinat, prin demersurile ei, amplasarea unui bust al lui Eminescu într-o piață publică din Montreal, în Canada, piață care a primit numele poetului. în mod inteligent a procedat Eugen Șerbănescu când, în calitatea lui de
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
complex de inferioritate. În mod inteligent a procedat Elena Ștefoi când a determinat, prin demersurile ei, amplasarea unui bust al lui Eminescu într-o piață publică din Montreal, în Canada, piață care a primit numele poetului. în mod inteligent a procedat Eugen Șerbănescu când, în calitatea lui de consul general al României la New-York, a contribuit la solidarizarea membrilor comunității românești din marele oraș american prin convocarea lor sistematică în spațiul culturii. Cele mai recente vești bune vin din îndepărtatul Islamabad
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
tema anunțată în titlu pentru că surprinde, în aria lui de cercetare, adesea, întreg sud-estul și centrul european. Cartea, repet, sagace și impunătoare, e una de antropologie vecină bună cu imagologia, disciplină științifică atît de nouă și înnoitoare. Dl Andrei Oișteanu procedează, ca un adevărat om de știință. El își împarte materia de studiu în cîteva secțiuni aparent distincte ("portretul fizic", "portretul profesional", "portretul moral și intelectual", "portretul mistic și magic". "De la deicid la infanticid ritual") care, toate, tind să se constituie
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
obîrșii, este astfel "lămurat" (ar spune I. Budai-Deleanu) de orice pojghiță depreciativă". Caragiale "clatină din temelii" sinonimia cu prieten, bunăoară în schița O conferență, distrugînd cea din urmă pretenție a cuvîntului amic de a fi luat în serios. Asta, după ce procedase la fel cu june (despre care romanticii și Eminescu, printre ei, aveau părere bună), făcîndu-l să sune în gura junelui tînăr Rică Venturiano nu doar pleonastic, dar definitiv ridicol. De la Iași, Cronicarul a primit nu demult un plic mare cuprinzînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
precum și o explicație a scepticismului apăsat al lui Freud cu privire la viitorul orânduirii comuniste. Cât de puțin dispus era savantul de a face rabat la propria-i luciditate, se poate vedea însă cel mai bine în studiul dedicat lui Moise, unde procedează la demitizarea unei figuri culminante a poporului din care el însuși se trage. Volumul este completat oportun cu lucrări de mai mică întindere, respectiv Morala sexuală "culturală" și nervozitatea modernă (1908 - presupusă a fi prima abordare freudiană sistematică a conflictului
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
ce în mine țipă după viață îmi cere să renunț la Dumnezeu. Și ce nu face omul pentru viață". Ediția aceasta, a treia, din Lacrimi și sfinți a apărut, firește, la Editura Humanitas. Și tot ca de obicei, această editură procedează cu edițiile ei din clasicii filosofiei românești deficient. Se cuvenea aici, ca și în alte cazuri asemenea, o prefață care, îndrumînd lectura tînărului cititor îndeobște, să clarifice unele lucruri, ca, de pildă, cele semnalate de mine la începutul acestei cronici
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
și Radu Bogdan), dar care mă ignoră sub adevărata mea identitate. De ce? Răspund: iarăși mister!' . Misterul' se dezleagă și aci, nu tocmai dificultuos. Nu ni se pare că "strălucitele spirite' menționate îl "ignoră' pe dl Alexandru George, ci doar că procedează precum nenumărați exegeți din lume, aplicîndu-se asupra unor anume producții, cele de care pot dispune sau îi interesează, dibuind generalitatea pas cu pas, intuind-o și altminteri decît prin procedeul exhaustivului, prin cuprinderea ansamblului absolut din care țîșnesc revelațiile reci
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
joacă inteligent cu spectrele mai blânde sau mai crude ale Europei sau cu imaginea europeanului despre sine. Astfel, ca un civilizat ce este, Mrozek, exponent al tuturor europenilor civilizați care se trezesc dimineața cu un crocodil în dormitor (kafkian), va proceda la aplicarea tuturor metodelor de remediere a situației, perfect valide teoretic în orice sistem logic. Problema e că timpul de care dispune un intelectual de treabă pentru analiza și sinteza acestor metode este limitat: crocodilul îi mănâncă piciorul și el
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
ca ziarele, Cotidianele, să-și creeze suplimente săptămînale de cultură. Nu însă tipărindu-le separat, în tiraje mici, dar introducîndu-le în corpul ziarului, de exemplu, sîmbăta, cînd numărul de pagini e, oricum, mai mic. Deocamdată doar Cotidianul prin renăscutul LAI procedează așa. Doar că suplimentul e prea de tot redus ca număr de pagini. Azi a abandonat, Curentul, la fel, Adevărul își publică suplimentul separat de ziar, celelalte n-au deloc. Între războaie, toate marile ziare aveau suplimente: Curentul, Adevărul, Universul
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
cineva nevăzut-necunoscut, nelăsându-mi nici o șansă de opțiune în materie de mărci de ciocolată. N-am nici un chef de ciocolată ,,Poiana", n-o recunosc drept ,,a mea", dar și mai puțin chef am să-mi spună oricine tu. La fel procedează cu noi și dezinvoltele domnișoare de la buletinele ,,Meteo". Parcă le aud: ,,Ești bucureștean, să-ți iei azi umbrela, dacă vrei să nu te plouă". Mulțumesc pentru sfatul util, dar întreb: pe ce bază sunt tutuit? Zglobia Iulia, fata de la ProTv
De ce ne tutuiți? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15696_a_17021]
-
scoși din circulație, cu excepția celor citați mai sus, care n-au depins pînă la urmă determinant de sistemul CNC - ONC și din nou CNC. Fiincă refuzul celor trei organisme care și-au rotat răspunderile guvernamentale în domeniu, refuzul de a proceda la reforma structurală a sistemului și a procedurilor lui, este egalat doar de secretismul briocratic al triadei rotative, de aversiunea față de critica independentă și spiritul critic. Iar expresia cea mai stridentă a ermetismului de tip mafiot este actuala conducere de la
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
într-un întreg secol, de la Heliade Rădulescu la Gib Mihăescu și Camil Petrescu. În prefața la ediția princeps, autorul precizează că nu a voit să propună o istorie literară pentru că nu instalează urmărirea procedeelor de artă în ultimul plan, cum procedează toți istoricii literari. Încercarea de față rupe cu această tradiție, impunînd în primul plan al atenției procedeele de artă ale valorilor de stil, reținînd din motive și atitudini numai atît cît este necesar pentru luminarea celor dintîi." Și concedează să
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
credit deplin acestui concept debil, din care pricină preferăm a spune postavangardist, Nicolae Țone cultivă un joc al jocului, dominat de-o blajină luciditate și pătruns de-o umanitate afectivă și senzuală, euforizantă, pe care n-o mai eclipsează așa cum procedau unii întemeietori ai avangardei, dispuși a-și compune o fizionomie ,,fioroasă", de neînduplecați torționari ai clișeelor. Sub pavăza discursului inconformist, rebel, d-sa reconstituie textura vitală a lumii, cu aerul unei ,,reîncîntări" a acesteia (,,le réenchantement du monde"), încercînd a
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
frumusețe. Integralitatea monolitică, logica rigidă, consecvența absolută, omogenitatea, și toate celelalte de acest gen, nu vor putea niciodată să accepte maniera în care formalismul estetic le subminează, prin simplul fapt că există" (V. Nemoianu, care numește esteticul, cu prudență, așa cum procedează și critica americană, ,,formalism estetic", dar nu mai puțin îi ia apărarea cu argumente à la page, anevoie de combătut). De unde reiese obligația noastră de-a ieși iarăși în arenă în rol de combatanți spre a mînui conceptele lovinesciene în favoarea
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
unei lumi care le condamnă ca pe crime împotriva umanității. Ele nu sînt prescriptibile. Indiferent de cifra exactă a evreilor uciși în împrejurările amintite, indiferent de contextul epocii ca atare ori de faptul că și alți Conducători de state au procedat atunci la fel. Dacă România dorește astăzi să facă parte din lumea civilizată, ea trebuie să înceteze a mai vedea în ,,bunul român" Antonescu un erou național. A doua remarcă privește mediile din care provin, frecvent și insistent, apelurile de
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
altercații între moralizatoarea Beth, medicul ce vede zilnic atrocități la spital și pentru a le suporta se refugiază în bulimie și ironicul Sean, dar sînt imediat reparate prin scuze sau neutralizate mental printr-o replică adresată în gînd celuilalt, așa cum procedează Charles. Se vorbește mult; literatura nu putea lipsi dat fiind mediul din care fac parte personajele. Brian, cel care visase cîndva să devină scriitor, fericit să fie avocatul și prietenul poetului Sean Farell, deschide discuția, curios să știe ce cred
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
o parte în cunoștință de cauză, pe de alta nu. Dar, odată ajuns într-o stare de maximă tensiune - valabilă și pentru spectatorii care urmăresc cu sufletul la gură peripețiile relatate cu un fin umor franțuzesc - omul cumsecade și normal procedează mimetic. Adică îl înlătură și el pe Harry aruncîndu-i cadavrul în canalul din fundul curții reședinței de vară. Cum i-a revenit și inspirația, dimineață se urcă la volanul jeep-ului cu aer condiționat și împreună cu soția și copiii pleacă
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
și rău, de a nu crea personaje pur pozitive și net negative, de a nu răpi nici unui personaj ceea ce este al său, în complexitatea atât a firii omenești, cât și a împrejurărilor, fraza prozatorului se alcătuiește în larg cuprinzătoare volute, procedând analitic, cu respectul nuanței și curajul amănuntului. Aceeași celeritate cu care și-a dejucat urmăritorii prezidează un text dens, probă a unei prodigioase memorii și trădând un vechi și avizat condeier. Același care, în anii de beznă, ne-a ținut
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
și teoria conform căreia "veșnicia s-a născut la sat". Deși doar despre un oraș, Roma, s-a spus, și încă din antichitate, că este "cetatea eternă". Nu despre un necunoscut sat anonim de chirpici". Amestecînd speculația cu politica, așa cum procedau ideologii comuniști, Adrian Marino scrie cu vehemență astfel: Se deschide în același timp drum tuturor mentalităților tribale, iraționalismelor, fanatismelor și miturilor posibile (vezi și K. R. Popper, dar nu numai), prestigiul marilor și micilor guru și al "Căpitanilor filosofici"". Desigur
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
aplicație a desconsiderării în ansamblu ce se adresează vanei lor discipline, cu tangențe "calofile", cu o turnură, hélas, "literară". Propunîndu-și cumva masochist: "Nu vreau să "fac frumos". Sper să nu facem "literatură"", hermeneutul îi pune la punct pe cei ce procedează altminteri. O implacabilă reducere la scară i se aplică lui G. Călinescu, evident în numele infernalei "literaturi" la care și-a permis a apela: "stilul călinescian este mai mult un fel de fetiș, care nu a fost curmat. Călinescu nu are
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]