1,301 matches
-
foști deținuți politici din anii 1956-1964, care au trăit o violență politică extremă pe care nu o pot uita și care explică această îndrăzneală. Lor li se alătură câțiva intelectuali, câțiva universitari și unii tineri romantici. Ei vor fi inițiatorii Proclamației de la Timișoara, care cerea înaintea alegerilor din mai 1990 limitarea drepturilor electorale ale foștilor activiști de partid și ale cadrelor din Securitate pentru o perioadă de zece ani. O astfel de cerere din partea societății civile era o dovadă de civism
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
târziu, pe 20 decembrie, același Lorin Fortuna inițiază o Proclamație-program a primului partid politic independent, format în vâltoarea evenimentelor la Timișoara, cu numele de Frontul Democratic Român. Dezbătută și completată în cursul nopții de revoluționarii care vegheau în Piața Operei, proclamația va fi citită pe 21 decembrie de la balconul devenit celebru: Frontul Democratic Român este o organizație politică, constituită la Timișoara, pentru a realiza un dialog cu Guvernul Român, în scopul democratizării țării. Frontul Democratic Român condiționează începerea acestui dialog de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tuturor deținuților și dizidenților politici din România. 6. Revitalizarea economiei naționale. 7. Reforma învățământului în spirit democrat. 8. Dreptul de a se manifesta liber. 9. Libertatea reală a cultelor religioase. 10. Îmbunătățirea asistenței medicale și a alimentației publice. De asemenea, proclamația cerea identificarea și judecarea celor responsabili de represiune și recunoașterea oficială a Comitetului de acțiune al Frontului Democratic Român, înființat la Timișoara, și inițierea unui dialog al autorităților cu acest Comitet. În fine, Frontul Democratic se adresa întregii țări, cerând
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
coerent privind desființarea tuturor reglementărilor antidemocratice ale regimului comunist, anchetarea abuzurilor nomenclaturii, stoparea acțiunilor de poliție politică ale Securității, alte măsuri pentru democratizarea țării; la ora 17:03, un alt grup, de șapte-opt persoane, incluzând foști deținuți politici, redactează o Proclamație către țară în 12 puncte, cu caracter anticomunist 34. În stradă, aceste proiecte se traduc foarte simplu: gata cu comunismul, e nevoie de democrație, libertate și alegeri libere. Cum, cu cine, pentru cine? Astea sunt întrebări pentru mai târziu, deocamdată
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
reale, proiectată pe toate ecranele televizoarelor, după o îndelungă, obositoare și suspectă așteptare, în zorii zilei de 26 decembrie. Se cristaliza astfel simbolistica "țapului ispășitor", care limita obiectivul revoluției la eliminarea "clanului Ceaușescu" din câmpul politic, așa cum îl formula și Proclamația CFSN din 22 decembrie. Curând întregită prin procesul public televizat al câtorva rude și colaboratori apropiați ai cuplului dictatorial, această operație era menită să transmită încheierea episodului revoluționar și intrarea în normalitate și ordine. Un ultim graffito al revoluției din
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
revoluționară nu și-a găsit răspunsul în realitatea politică, ci doar într-o succesiune de operații de imagine, substituind, în bună tradiție comunistă, realitățile invizibile prin falsul vizibil. Un model al acestei prestidigitații este chiar dispariția Partidului Comunist Român: în proclamația din 22 decembrie, acesta nu e numit ca atare, se vorbește doar de renunțarea la rolul conducător al "partidului unic". Această tăcere asurzitoare, ca să spun așa, maschează faptul că, în afară de câteva figuri menite să dea sentimentul unei schimbări radicale, noua
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
opțiunilor de politică externă imediat după revoluție. Istoria începuse în plină perioadă de ascensiune a lui Gorbaciov, când peste tot se șoptea că acesta ar fi fost coleg de studenție și prieten cu Ion Iliescu. Afirmația lui Ion Iliescu din Proclamație, conform căreia România revoluționară își va respecta integral angajamentele ca membru al Pactului de la Varșovia, ca și semnificația vizitei sale inaugurale la Ambasada URSS, sunt ignorate de cea mai mare parte a unei societăți încă euforice, asupra căreia se revarsă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
FSN într-o opoziție complementară între Ion Iliescu și Petre Roman cele două personaje care beneficiază de un maximum de notorietate internă și externă la această dată. Cooptarea lui Roman în grupul care redacta, în după-amiaza zilei de 22 decembrie, Proclamația FSN către țară are rațiuni încă destul de obscure. Indiferent de cauzele ei reale, asupra cărora s-au formulat cele mai variate supoziții de la versiunea acreditată de Petre Roman însuși, a revoluționarului venit din mulțime și acceptat aproape întâmplător, la contrariul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
relativ lesne de înțeles de ce, sub aspect programatic, cele trei partide își regăsesc în mare măsură prioritățile tradiționale din anii premergători celui de-al Doilea Război Mondial: pe 10 ianuarie 1990, prima declarație publică a lui Corneliu Coposu trimite la Proclamația de la Alba Iulia din 1918 pentru drepturile minorităților și la Constituția din 1923 pentru drepturile cetățenilor, situând în centrul proiectului său proprietatea țărănească de utilitate socială, în descendența directă a tezelor lui Ion Mihalache, revăzute cu prilejul reformei agrare din
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
când va veni rândul opoziției să exercite puterea, ea va fi repede sufocată de un val de dezîncântare, proproțional cu iluzia etică datorită căreia cîștigase victoria. Opoziție versus Putere După 29 ianuarie, un lanț de evenimente constituirea și activitatea CPUN, Proclamația de la Timișoara și reacțiile contrare, conflictul de la Târgu-Mureș și soluțiile alternative propuse de opoziție pentru rezolvarea neînțelegerilor interetnice, prima campanie electorală din istoria postcomunistă a României și manifestația-maraton din Piața Universității, alegerile din 20 mai și mineriada din 13-15 iunie
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
siliți ei înșiși să părăsească armata. Timișoara, orașul liber de comunism din decembrie 1989, percepe mai acut decât altele deriva continuității preconizate de CFSN: la 11 martie, o mare adunare populară răspunde chemării lansate de Societatea Timișoara și ovaționează o Proclamație care e primul program politic autentic al construcției democratice din România. Proclamația enunță principiile fundamentale ale libertății civice neîngrădite, ale descentralizării și controlului reciproc al puterilor independente ale statului, direcțiile de reformare radicală a instituțiilor, care se alătură unui proiect
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
decembrie 1989, percepe mai acut decât altele deriva continuității preconizate de CFSN: la 11 martie, o mare adunare populară răspunde chemării lansate de Societatea Timișoara și ovaționează o Proclamație care e primul program politic autentic al construcției democratice din România. Proclamația enunță principiile fundamentale ale libertății civice neîngrădite, ale descentralizării și controlului reciproc al puterilor independente ale statului, direcțiile de reformare radicală a instituțiilor, care se alătură unui proiect de decomunizare în profunzime a societății prin lustrație. Împrumutat din experiența democrațiilor
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în inima noului regim, care era expresia politică a continuității cadrelor în noul context postcomunist. De aceea, FSN, în frunte cu Ion Iliescu, care se simțea pe bună dreptate vizat personal, va reacționa cu o violență extremă, atât față de tezele Proclamației de la Timișoara, cât și împotriva tuturor acțiunilor, ideilor și entităților politice care și le vor asuma ulterior. Imediat, televiziunea și ziarele FSN se străduiesc să treacă sub tăcere evenimentul, sau măcar să-i altereze substanța, difuzând interpretarea cu totul falsă că
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Imediat, televiziunea și ziarele FSN se străduiesc să treacă sub tăcere evenimentul, sau măcar să-i altereze substanța, difuzând interpretarea cu totul falsă că ar fi vorba de o mișcare secesionistă care atentează la unitatea și integritatea României. Reacția oficială împotriva Proclamației de la Timișoara marchează momentul în care regimul Iliescu își asumă deschis imaginarul naționalist de tradiție ceaușistă. FSN încearcă de altfel o contra-manevră printr-o proclamație concurentă, Proclamația de la Podul Înalt, azi aproape uitată, și care nici în acel moment nu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
vorba de o mișcare secesionistă care atentează la unitatea și integritatea României. Reacția oficială împotriva Proclamației de la Timișoara marchează momentul în care regimul Iliescu își asumă deschis imaginarul naționalist de tradiție ceaușistă. FSN încearcă de altfel o contra-manevră printr-o proclamație concurentă, Proclamația de la Podul Înalt, azi aproape uitată, și care nici în acel moment nu s-a bucurat decât de un succes cu totul mediocru. Cu toate acestea, Proclamația FSN are particularitatea de a institui implicit o dublă opoziție Moldova
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o mișcare secesionistă care atentează la unitatea și integritatea României. Reacția oficială împotriva Proclamației de la Timișoara marchează momentul în care regimul Iliescu își asumă deschis imaginarul naționalist de tradiție ceaușistă. FSN încearcă de altfel o contra-manevră printr-o proclamație concurentă, Proclamația de la Podul Înalt, azi aproape uitată, și care nici în acel moment nu s-a bucurat decât de un succes cu totul mediocru. Cu toate acestea, Proclamația FSN are particularitatea de a institui implicit o dublă opoziție Moldova vs. Banat-Transilvania
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de tradiție ceaușistă. FSN încearcă de altfel o contra-manevră printr-o proclamație concurentă, Proclamația de la Podul Înalt, azi aproape uitată, și care nici în acel moment nu s-a bucurat decât de un succes cu totul mediocru. Cu toate acestea, Proclamația FSN are particularitatea de a institui implicit o dublă opoziție Moldova vs. Banat-Transilvania și rural vs. urban -, accentuând diferențierile reale de structură și de percepție dintre vestul și estul țării până la a le transforma într-un clivaj politic și imaginar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și Oltenia 65. O lectură retrospectivă a evenimentelor ne poate îndemna să ne întrebăm dacă violențele care izbucnesc după nu mai mult de o săptămână la Târgu-Mureș nu vor fi fost, dacă nu provocate, măcar precipitate de explozia simbolică a Proclamației de la Timișoara. Există acum dovezi incontestabile ale faptului că violenta confruntare între români și maghiari în inima unui oraș pe care aceste două componente etnoculturale și-l împart aproape egal se pregătea încă din februarie. Dar ea ar fi putut
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o anumită ostlitate se manifesta deja față de UDMR, incomod prin precizia și perseverența revendicărilor, și mai ales în raport cu Ungaria, unde prăbușirea sistemului comunist adusese la putere o guvernare de dreapta cu unele accente iredentiste. Odată însă cu reacția puterii față de Proclamația de la Timișoara, complicitatea vârfurilor FSN cu aceste cercuri care se raliaseră în jurul unor sloganuri agresiv naționaliste, antimaghiare și xenofobe devine patentă, explodând la 19 martie în evenimentele sângeroase de la Târgu-Mureș. Această reacție lansează o nouă temă a dezbaterii politice post-decembriste
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
săi politici principali, partidele istorice, care câștigă teren în societatea civilă. Încă de la începutul lui aprilie, o mare manifestație sindicală organizată la București de Confederația Sindicală "Frăția" adoptă lozincile lansate în martie la Timișoara, scandând "La vremuri noi, oameni noi!", Proclamația de la Timișoara/ Trezește, Doamne, Țara!", "FSN agentură KGB", "Veniți cu noi/Ca pe 22!" și, evident, "Jos Iliescu!". Spre sfârșitul aceleiași luni, tinerii din București, mai ales din Liga Studenților, răspund în număr mare apelului unei organizații civice mai puțin
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
din România postcomunistă. Fără îndoială, Piața Universității este înainte de toate un mare miting politic și electoral. Declarația elaborată de asociațiile organizatoare Liga Studenților, Alianța Poporului, Asociația 16-21 decembrie, Asociația 21 decembrie, Grupul Independent pentru Democrație, Frontul Antitotalitar Român reia temele proclamației de la Timișoara, cu un accent mai pregnant pe responsabilitatea lui Ion Iliescu. Participarea directă la manifestație a partidelor aflate în competiția electorală este însă discretă în ambele sensuri de intermitență și de estompare sistematică -, și nici discursurile sau lozincile Pieței
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
solicitarea Ligii Studenților de către prorectorul de atunci, Emil Constantinescu. Grupuri rock și folk montează adevărate happening-uri și spectacole, lansează cântece politice imediat fredonate de toți cei prezenți. Aceștia improvizează torțe din ziarele obediente puterii, se roagă, scandează, cer aplicarea Proclamației de la Timișoara, se îmbrățișează cu prietenii și îi aplaudă în derâdere pe rarii trecători care își permit să-i apostrofeze, născocesc strigături anti-Iliescu: pe scurt, trăiesc o adevărată sărbătoare revoluționară. Oficial, partidele de opoziție se țin departe de Piață, cu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
al acestui partid și nu jucase niciun rol în politicile universitare dinainte de revoluție. Tocmai de aceea, încă din ianuarie 1990, colegii și studenții îl vor alege prorector și, în 1992, rector al Universității din București. Susținerea pe care atât autorii Proclamației de la Timișoara, conducerea Alianței Civice și a Solidarității Universitare, cât și Corneliu Coposu, cel care simboliza refuzul oricărei tranzacții cu regimul comunist, i-au acordat-o lui Emil Constantinescu a contribuit într-o măsură importantă la scoaterea Opoziției din ghetoul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
consens la nivelul coaliției de guvernare. Împreună cu problema restituirii proprietăților, tema cea mai acut percepută era cea a lustrației, așa cum fusese ea legiferată în alte state post-comuniste, și în special în Republica Cehă. Lustrația fusese cea mai sonoră revendicare a Proclamației de la Timișoara, reluată de Piața Universității, dar coaliția din 1996 nu își asumase acest obiectiv, fiindcă și PD, și UDMR, aveau propriii lustrabili în poziții importante din partidele respective. Proiectul de lege depus în numele PNȚCD de George Șerban, unul dintre
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Timișoara, reluată de Piața Universității, dar coaliția din 1996 nu își asumase acest obiectiv, fiindcă și PD, și UDMR, aveau propriii lustrabili în poziții importante din partidele respective. Proiectul de lege depus în numele PNȚCD de George Șerban, unul dintre autorii Proclamației de la Timișoara și cel care o citise în Piața Operei la 11 martie 1990, nu a ajuns să fie dezbătut în Parlament, cu atât mai mult cu cât autorul ei principal a fost răpus de o criză cardiacă câteva luni
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]