557 matches
-
și vede în c]s]torie o îndatorire a tuturor, cu excepția câtorva, puțini la num]r. Calvin a preluat aceast] tem] și a reafirmat c] activitatea sexual] în cadrul c]s]toriei trebuie s] fie înfrânat] și decent]. Pentru reformatorii protestanți, procreația a r]mas principala funcție pozitiv] a sexului. Poziția romano-catolic] fâț] de sex a fost reafirmat] de nenum]rate ori în enciclicele Papilor Leon al XIII-lea (1880), Pius al XI-lea (1930), Paul al VI-lea (1968) și în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face referire la posibilitatea de a selecta și avea un anumit tip de pradă. Agresiunea competitivă, cel de-al doilea tip, face referire la lupta socială, la dominarea și supremația care se exercită În priviința resurselor (hrană, apă, parteneri pentru procreație). Cel de-al treilea tip este agresiunea defensivă sau a fricii induse, care, potrivit lui K.E. Moyer (1968), apare În urma incercării de a fugi de la locul ,,faptei”. Al patrulea tip este agresiunea iritativă, caracterizată prin furia și supărarea acumulate față de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
astfel că începutul (nașterea) și sfârșitul vieții (moartea) aparțin în definitiv lui Yhwh. În paragrafele următoare vom analiza aceste trăsături religioase ce privesc puterea divină ce însoțește omul de la nașterea până la moartea sa, dar și după aceea. Nașterea și fertilitatea Procreația este o consecință naturală a unirii dintre bărbat și femeie, dar ea era considerată și o lucrare divină și, în cazul în care nu avea loc, trebuia cerută prin rugăciune (1Sam 1,11). Multe personaje din povestirile biblice și mulți
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
din ele nu va mai simți nici foame, nici sete (I. Taloș, 2001, p. 157). Elementele creștine sunt dominante În aceste plăsmuiri populare: ideea instaurării domniei Răului pe pământ este Însă exprimată prin numeroase metafore de factură țărănească: oprirea ciclului procreației, inversarea normelor sociale, distrugerea naturii, Înlocuirea vegetației cu metalele etc. Dar pe lângă aceste imagini apar numeroase alte imagini provenite din alte universuri mitologice: Momentul sfârșitului lumii va fi declanșat de o picătură de sânge a Sfântului Ilie, a Sfântului Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trufașul rege sumerian Ghilgameș, de iubirea căruia a vrut să se elibereze, de aceea l-a omorât. S-a răzgândit însă, a mers în infern unde, prin magie, l-a readus la viață. Astharte este zeița feniciană a frumuseții, fecundității, procreației și patroana prostituatelor sacre din temple. Este asimilată cu Inanna și cu Ishtar. Fenicia s-a aflat în teritoriul de pe coasta răsăriteană a Mării Mediterane, cu orașe vestite: Byblos, Ugarit, Sidon, Tyr, cu economie și cultură înfloritoare în mileniile II
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și victoria zeilor tineri - În special a lui Mardukxe "Marduk", fiul lui Ea și al perechii sale Damkinaxe "Damkina" - asupra lui Apsûxe "Apsû" și Ti³matxe "Tia>mat". Din aceste informații reiese clar că originea zeilor, concepută ca un proces de procreație asemănător celui uman, consideră fundamental și indispensabil elementul feminin alături de cel masculin. Perechea masculino-feminină este plasată la originea zeilor, precum și a celorlalte ființe și a dezvoltărilor ulterioare. 2. Lucrarea zeilor la Începuturi și mitul lui Atra¿asșstc "2. Lucrarea zeilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
scandinavii aveau mai mulți copii decât cei din zona mediteraneană, mai izbitoare sunt similaritățile decât diferențele. Iar statisticile ar fi fost și mai sumbre fără imigranții veniți din afara Europei, care majorau cifra populației totale și erau mult mai predispuși la procreație. În 1960, numai 1,3% din copiii născuți În Germania aveau un părinte străin; 40 de ani mai târziu, procentul era de 20%. De fapt, scena demografică europeană nu era foarte diferită de cea de peste Atlantic: la Începutul noului mileniu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]