2,781 matches
-
tradiția obligă la așteptarea cuviincioasă a sărbătorilor. Doar așa se primenesc și visele, și speranțele de mai bine. Măcar atîta cît țin sărbătorile. nepoți lângă brad - în ochii bătrânilor ard luminițe Cristina Monica Moldoveanu Sărbătorile, dincolo de comemorarea evenimentelor sacre sau profane, sînt totdeauna prilejul întîlnirii generațiilor. Momentul în care se reafirmă unitatea și continuitatea familiei. Luminițele bradului își găsesc astfel corespondențe în nepoții oglindiți în ochii bunicilor. Poate că de Crăciun bradul este un omolog al arborelui genealogic crescut din aceleași
CORNELIU TRAIAN ATANASIU,COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369446_a_370775]
-
alunge cu dragoste fuiorul:/ Nici ciripit de păsări, nici licăriri de stele,/ Doar un lătrat stingher, îndepărtat de câine.” ( E miezul nopții ) Versurile doamnei Daniela Popescu Stroe, stârnesc, incită la lectură. Ele se adresează deopotrivă consumatorului avizat de poezie sau profanului. Un parfum de toamnă cu miresme îmbietoare se revarsă din buchetul de metafore ce-ți încălzesc inima iar muzicalitatea versurilor te urmărește asemenea unui clinchet cristalin de stele, ca parte a unei cântări închinate lui Dumnezeu, mereu invocat de acest
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
doctrinei gnostice, Petru Solonaru este un mesager, un mediator pentru cititor intru descifrarea tainelor primite sau smulse zeilor. Pe bună dreptate, LIVIU PENDEFUNDA inițiat la rându-i afirmă despre scrierile lui Petru Solonaru: „A existat permanent nevoia, mai ales pentru profani, de o mediere, așa cum întreaga lume este la îndemâna moderării și modularii universale. Petru Solonaru este un astfel de mesager, cărturar prin excelență, filosofia să nefiind cu nimic mai presus, dar nici mai prejos, de a celor ce călătoresc în Olimp
ASPIRAȚIE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368135_a_369464]
-
al abundenței sau al lipsurilor materiale. Spiritual însă omul s-a legat de dorința de a trăi și a spera. Speranța l-a făcut să fie încrezător în ceea ce antropologii au numit identitate personală sau socială. Conceptul este diferențiat la profani și la literați. Profanii îl definesc ca o teamă a lipsirii de identitate, literații ca pe o bogăție spirituală acumulată în drumul spinos al civilizației, o cultură ce se cuvine a fi valorificată. Cultura unui popor însumează sensul vieții de
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
lipsurilor materiale. Spiritual însă omul s-a legat de dorința de a trăi și a spera. Speranța l-a făcut să fie încrezător în ceea ce antropologii au numit identitate personală sau socială. Conceptul este diferențiat la profani și la literați. Profanii îl definesc ca o teamă a lipsirii de identitate, literații ca pe o bogăție spirituală acumulată în drumul spinos al civilizației, o cultură ce se cuvine a fi valorificată. Cultura unui popor însumează sensul vieții de veacuri încifrat prin coduri
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
și disciplina nu-mi lipsește, mâine aș desființa partidele politice pentru un răstimp, atât de necesar pentru liniștea neamului, curățirii, igenizării și purificării, aruncând balastul la groapa de gunoi a istoriei. Trăim, cum spuneam, într-o lume zbuciumată și dezechilibrată, profană și imbecilă (de la imbecilii întâlniți la tot pasul!), stăpâniți de relicve umane, de frământări și nedreptăți, dar optimiști, pentru că unii mai visăm la orice ne-ar face mai buni, mai drepți, mai nobili, mai frumoși, într-un cuvânt mai oameni
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
Doamne, cu brâul despărțirii de deșertăciune! Răspunsul este simplu: citind poezie, ascultând muzică, ocupându-ne în general, de artă în timpul destinat recreării. - Ce hobby-uri aveți? - Istoria în primul rând, cu tot ce înseamnă ea, inclusiv cultura, arta sacră ori profană, ritualurile, tradițiile diferitelor popoare, apoi călătoriile cu aceeași motivație, la care se adaugă plăcerea izvorâtă din admirația pentru diversitatea și frumusetea locurilor pitorești create de Marele Arhitect., față de care uimirea și încântarea rămân infinite și de nerostit de multe ori
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
de-a lungul anilor, decât lucrări considerate ușoare. De aceea, neștiutorii mă vor înțelege cel mai bine. Singura sursă directă pentru cele ce urmează, pe care mintea mea o poate frământa mai bine, este „cărticica” scrisă de Albert Einstein pentru profani: Über die spezielle und allgemeine Relativitätstheorie și publicată, în mai multe ediții, și în Spania (Sobre la Teoria de la Relatividad Especial y General, Barcelona, Altaya, 1998). Ba mai mult: cred că opusculul s-ar fi prăfuit mult și bine în
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
cu structură identică, introducând în locul variabilelor spațio-temporale (x, y, z, t) noi variabile (x', y', z', t'), dar care să aparțină sistemului K'. Astfel, „legile generale ale naturii sunt covariante față de transformarea lui Lorentz”. Firește, ultima parte a frazei rămâne profanului obscură. Am putea înțelege în schimb o consecință a acestei transformări: se poate conchide că legea propagării luminii în vid este aceeași atât pentru sistemul de referințe K cât și pentru K'. Paragraful anterior (mai puțin exemplul, firește) este formularea
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
Alcesandri, Italia este țara portocalilor și a mărilor nesfârșite, a palatelor somptuoase, a galeriilor de artă și a spectacolelor de operă, a unor peisaje paradisiace, a dragostei și a cântecelor de amor, a armonizării cerului cu pământul, a sacrului cu profanul, a realului cu legendarul, a triumfului binelui asupra răului, a stărilor de încântare, visare și extaz. Elena Trifan Referință Bibliografică: IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1176, Anul IV, 21 martie
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
un dor ”de lume și de femei”. Existența închisă este un eu fără viitor, un cerc strâmt care sufocă egoul, survenind dispariția umbrei nocturne. Odată pierdută, apare stafiizarea egoului, pentru că el, ca entitate, nu poate părăsi teluricul, fiind reținut de profani în realizarea planului deusian pe care îl avea de îndeplinit aici, pe Pământ.” Poetul, în tonul unui superrealism elevat discerne adevărul cuvântului gândit, ”o poftă absolut / sublimă și înnegurată / de a se mușca fericire” (Cu sutele, 2008:26), o fericire
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
și numai cel ce se află-năuntru / poate să priceapă”, este o sugestie care definește adevărata calitate existențială a umanului, a societății în care nimicul, însumând o cantitate infimă și mediocră în constituție, magnetizează și omogenizează răul constitutiv al masei profane, în folosul hrănirii existenței lui. Paolo Ruffilli a văzut lumina zilei la Rieti, o localitate apropiată legendarului oraș italian, Roma, în anul 1949, și se definește ca un autor împlinit spre tot ceea ce cuvântul a putut să dăruiască talentului său
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
în ceea ce vede, decât în ceea ce bine știe că va veni. Spațiul entității-om este îngustat de ”mucegai și mâzgă, înăuntru, / umezeală și sudoare” (Încăperile cerului, Ordine, 2008:22). Se simte ca un leu în cușcă și geme sub greutatea profanului ce îl știe ca pe o greșeală genetică a timpului lui. Nu poate să se înalțe decât prin moartea ce îl rupe din lanțurile nevredniciei lumești: ”sublimă și înnegurată / de a se mușca fericire...” (Încăperile cerului, Cu sutele, 2008:22
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
ale muzicii, textul și melodia. Astfel George Sion în proza memorialistica „Souvenire Contimpurane“ relatează despre minunatele sărbători din casa unchiului său care era prieten cu Anton Pann: „Un singur om era pe atunci în Bucureșți care mai cunoștea muzica orientală, profană și religioasă ca unchiul; acesta era Anton Pann, care se distingea prin aceea că el știa a scrie muzică și mai știa a compune cîntece de lume care ajungeau populare." [3] Printre culegerile și creațiile muzicale ale sale se numără
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
Constantin, Valentin, Simplicius și Onorat. Cf. Viața Sfântului benedict și Regula benedictină, Institutul Teologic Romano-Catolic Iași, Editura Sapientia, Iași, 2012. [12]Le Goff, Jacques, Pentru un alt ev mediu, p.135, Editura Meridiane, București, 1986. [13]Eliade, Mircea, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992, p.190. [14]Reconquista, trad. din lb. spaniolă: Recucerirea, a fost procesul prin care regatele creștine din nordul Hispaniei (Spania și Portugalia de astăzi) au recucerit peninsula iberică de la musulmani și mauri. Cf. adaptare ed. Cartier
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
de Arbore-Șapte-Frunze (cu „certificare eliadescă“, indirectă, prin Maitreyi) -, deopotrivă, și sub pecetea numărului șapte, al zilelor sacrei săptămâni de Geneză, sunt puse și cele șapte poeme ale fiecărui ciclu, cu vectorizare - magie prin analogie - într-o demiurgică făptuire prin iubire profană până la îndumnezeire, prin iubire christianică, prin iubire-foton / iubire-lumină. Ea, eroina liric-mărțișoară, fără teamă de „brațele-ntunericului“ (mai mult ca sigur, sub edenicul măr înflorit), are și trăiri în spații oririce, într-un «somn viclean», ținându-și iubitul de mână, își
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
termină frontierele realității. Știința, se va spune, va stabili care este adevărul obiectiv. Numai că și știința, chiar și matematica abstractă, cu toate binecuvântările și beneficiile practice pe care le-au adus în viața omului, a civilizației, sunt tot heremeutică profană, tot interpretari ale realității și ale adevărului, au ca bază de plecare și depind în ultimă instanță de axiome, premize, ipoteze, postulate, pe care aprioric trebuie să le asumăm că ar fi adevărate, să le acceptăm ca pe orice alte
DESPRE LIMITELE CUNOAȘTERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354151_a_355480]
-
o perioadă de neagră suferință. O parte din călugări au plecat la Mânăstirea Balaciu de la Brăila și alții au fost închiși. Averile mânăstirii au fost confiscate. Timp de 42 de ani, în perioada 1948-1992 mânăstirea a fost închisă, dobândind utilitate profană. Pe teritoriul ei au fost construite Sanatoriul de boli pulmonare „Codrii”, gospodăria auxiliară a sanatoriului a fost dată Universității de Stat de Medicină din Chișinău care a servit drept Complex de odihnă pentru studenți și colaboratorii Universității, a fost înființat
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
viața Fecioarei Maria și în mod deosebit intervenția ei pe lângă Iisus pentru binele omului. Iconografia este caracteristică pentru arta decorativ-monumentală a secolului al XVI-lea, impusă de Muntele Athos. Scenele pictate sunt inspirate din textele religioase, dar și din viața profană. Catapeteasma este din lemn pictat și impresionează prin cromatică, suprapunerea planurilor de mărimi și cu imagini diferite, prin alternanța de elemente vegetale și imagini religioase, prin dispunerea simetrică a sfinților și a apostolilor. În partea de jos se află un
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
i-a avut. Prietenul său Neguț îl oprește: - Recunoști că toată viața ta ai iubit-o numai și numai pe Corina? - DA! A strigat cu toată convingerea din puterile-i sleite. Toată lumea a aplaudat de emoție. Ca în fața unui legământ profan, dar de o intensitate incomensurabilă. La început de decembrie, aveam un curs de Lingvistică la anul I. Amfiteatrul plin. Îmi sună telefonul. Îl închid instinctiv. Sună din nou. Îl închid iar. Primesc un mesaj. Mă uit discret. Era de la Corina
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
din propria-i viața. Cezarină Adamescu scrie trăind și trăiește scriindu-și opera, așa cum un credincios își duce Crucea pe Golgota personală, cu toată teamă și bucuria sacrificiului de sine. Miere și fiere, alb și negru, taină și colbul clipei profane; întregul univers lingvistic pare a fi prezent în plămada paginilor, peste care, scriitoarea își prefira sintagmele. Nu mai știu un alt scriitor în viață, care să se apropie de cel de al 100-lea volum scris și publicat până astăzi
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
nu am auzit pe nimeni bârfind. Înjurăturile, suduiturile, erau crâncene ca rezonanță, lovindu-se de timpanele noastre, ale copiilor neștiutori, dar nu ne afectau; totul făcea parte din întregul acela, în care semnul Crucii și Rugăciunea erau Sfinte. Sacru și profan!!” Întoarcerea în sat este echivalentă cu reintrarea în basmul pe care nu l-a părăsit niciodată, regăsirea eroilor care au însoțit-o pretutindeni, e împrospătarea fântânii secate și curățarea izvorului cu mâna binecuvântată a mamei. Aici a regăsit „bucuria naturii
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
cer. Cerul gurii sub cerul astral.Pendulând între Sfânta Scriptură și Sfânta Friptură, omul a dat dreptate când uneia, când alteia, când amândurora.Zeii cerului cosmic, îngerii, arhanghelii și heruvimii s-au dănțuit, în aceeași horă, cu zeii cerului gurii.Profana Tocăniță n-a fost niciodată mai prejos decât divina Afrodita. Plebeea Șuncă a strălucit pe cerul gurii ca îngereasca Lună, ... Citește mai mult CERU-I CERȘI LERU-I LERDe când au mijit zorii vieții, omul s-a legănatîntre două ceruri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
luminile... Sau la dragostea care mișcă soarele și celelalte Stele arzătoare cu opt raze, la confluenta dintre plasma solară și magnetismul biotopului nostru terestru ? Să visezi la o artă care face parte din familia sacrului camuflat în profan...și la profanul camuflat în sacru, nu e dat oricui. Astfel, parcurcand de-a lungul timpului cele sapte-zece cărți sacre, prin de-reificare secretelor, vom înțelege până la urmă de ce beneficim astăzi de două forumuri științifice: unul oficial, academic, si un altul ascuns și
VA DORESC CER INALT SI IDEALURI PE MASURA de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357366_a_358695]
-
mult timp, probabil încă vreo cinci, maxim zece ani, după care va dispare, pentru a intra într-un nou ciclu de rescriere a cărților sacre.. De aceea trebuie să facem acum un efort mare ca să scoatem sacru din prpfan și profanul din sacru. Adică, să scoatem știință din relativitatea generală, cultura din subordinea lumii materiale și religia și armata de sub tutela statului. În sfârșitul istoriei unei mari înșelătorii umane e greu de spus dacă ar putea să reziste mai bine un
VA DORESC CER INALT SI IDEALURI PE MASURA de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357366_a_358695]