3,283 matches
-
mult încît cere viața și activitatea întreagă a unui om spre a fi pe deplin știută și profesată cu bună-credință și cu conștiință. Astfel, ocupîndu-se cineva toată viața cu un singur obiect, abia e în stare a-l cunoaște și profesa pe deplin, abia e în stare a rămânea în curentul progresului specialității lui. Când, așadar, pentru o singură funcție abia e de ajuns un om, ce vom zice când vom vedea genii universale din partidul roșu ocupând câte 4-5 funcțiuni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oameni ce nu pot trăi decât din bugetul statului, cari nu pot căpăta nici cele necesarii pentru viețuire, nici o considerațiune oarecare decât prin servicii ale statului. E industrie la noi, însă o industrie de jos, așa încît oamenii ce-o profesează sânt oameni neculți și nu se pot compara cu oamenii de industrie a altor societăți. La noi toate industriile în susul acelora de zidar și dulgher (cari sânt exercitate de romîni) se exercită de străini. Toate industriile mai nobile precum ceasornicărie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
voința națională; dacă așadar demagogi de rând ridică stindarde de principii și iau aere de oameni mari, desigur că nici legile, nici datinele generației noastre nu se opun ca un om de vaza și de influența unui Dimitrie Ghica să profeseze orice credințe va voi, să susțină pe cine i-o plăcea. N-am făcut din aceasta nici o acuzare și admitem ca pe deplin îndreptățită o schimbare de principii sau o schimbare la față. Prințul Dimitrie Ghica s-a numit pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este propriu. Ea procede cu tact; dibăcia nu-i lipsește. Pe profesorii demagogiei, Lamartine îi găsește în "redactori de gazete, în pamfletari politici, oratori de cluburi, puteri cari nu se pot acredita la începutul revoluțiilor decât prin exagerațiile principiilor ce profesează". Oamenii demagogiei sânt aceeași pretutindenea și în toate epocele. Publiciști îndrăzneți pentru că sânt inconsecuenți, autori fără renume, profesori fără catedre, patrioți fără patrie, apostați de alte credințe, advocați fără cauze, ambițioși cu aspirații mai mari decât valoarea și capacitatea lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Folosul acestei bune dispoziții pentru studiele abstracte este netăgăduit. Aci nu încape controversă. Între sistemele filozofice controversa există, ea există asupra întrebării daca una sau mai multe dintre propozițiile dogmatice ale cutăruia sistem vor rămâne, chiar pentru cel ce le profesează, neclintite până la sfârșit. Nu încape însă câtuși de puțin discuție asupra adevărului că adâncirea în speculațiuni abstracte și generale deschide spiritului omenesc un orizont larg, [î]i dă un punct de vedere cât mai nalt și prin urmare o perspectivă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însă că d-sa va ști să deie un răspuns care, satisfăcând interesul tutulor liberalilor, să-i silească a face "de necesitate virtute". Cu puțină bunăvoință și mai ales cu puținul respect de moralitatea publică pe care, cum vedem, îl profesează liberalii, și moderați și nemoderați, toți vor fi împăcați, toți adică afară de "reacțiune" și d. Tache Giani, căruia va trebui să i se dea garanții față cu dispozițiile primejdioase ce le manifestă în privință-i colegul d-sale de la Culte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nesănătoase din Apus. Cu drept cuvânt dar un ziar din provincie esclamă, la înregistrarea odioasei fapte: "Ale tale dintru ale tale, Brătiene! " [ 9 decembrie 1880] ["AM DISCUTAT IERI CU NEPĂRTINIRE... "] Am discutat ieri cu nepărtinire efectele dezastroase pe cari principiile profesate de partidul d-lui Brătianu au trebuit să-l aibă asupra spiritului public; am arătat atmosfera încărcată de electricitate care s-a creat prin demoralizarea conștiințelor, prin necredința în merit, în adevăr, în muncă, pe care sistemul liberalismului roșu a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pudoare, în capitală chiar dreptul de contestație înaintea consiliului permanent a fost o curată ficțiune. Comitetul a respins fără nici o cercetare toate contestațiile contribuabililor cari nu fac meseria de patrioți sau cari nu au avut protecția vreunuia din aceia ce profesează această profitabilă meserie. Comitetul de Ilfov a respins într-o zi treizeci de contestații, fără să deschiză asupră-le nici o cercetare, deși ele erau însoțite de acte. În acea zi s-a arătat un caz caracteristic care denotă câtă îngăduință
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la înmormântarea sa din Vezendiu; Ioan Buteanu din Carei (profesor între 1848-1914); Teodor Kovari Chioreanu, născut la Portița (1818-1906), profesor și director la Beiuș între 1813-1862; Augustin Antal din Dindești, profesor între 1861-1870; Vasile Leșianu, născut la Vezendiu 1845-1904 va profesa între anii 1872-1889; Ignațiu Sabău, născut la Istrău (1834), preot în satele sătmărene Ghenci, Dindești și Tiream (unde va deceda în 1878). La Beiuș profesează între anii 1858-1860. Despre doi dintre ei aflăm și dintr-o odă, obișnuită în epocă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
1813-1862; Augustin Antal din Dindești, profesor între 1861-1870; Vasile Leșianu, născut la Vezendiu 1845-1904 va profesa între anii 1872-1889; Ignațiu Sabău, născut la Istrău (1834), preot în satele sătmărene Ghenci, Dindești și Tiream (unde va deceda în 1878). La Beiuș profesează între anii 1858-1860. Despre doi dintre ei aflăm și dintr-o odă, obișnuită în epocă, scrisă de Iustin Popfiu: Un toastu. Închinatu m.o.D.D. Ignatiu Szabo și George Marchișiu prof. în Beiusiu (1860, Foaie pentru minte și inimă). Poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
nu un politician (și el cu mintea întreagă) ar putea conta. À propos. Ne putem imagina prin absurd că un om politic de talia lui Ionel Brătianu ar fi apelat, în meseria lui (pentru că asta a fost menirea lui: să profeseze meseria de om politic), ni-l putem deci imagina ținînd cont, în oricare dintre problemele acute ale țării, de părerea trotuarului? Cum ar fi arătat acea Românie (pe care au distrus-o tancurile rusești și golănimea autohtonă), dacă s-ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte, unde ocupația principală a locuitorilor era meșteșugul în lemn, în restul mediului sătesc meșteșugarul era înainte de toate un țăran clăcaș agricultor. El profesa meseria de lemnar numai după ce achita obligațiile și datoriile față de proprietar sau după ce termina muncile agricole la propriul său pământ. Ion Ionescu de la Brad scria în 1866 că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a carelor, și aceasta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cărămizilor era atelierul cu 1-3 sau chiar mai mulți lucrători vremelnici. În 1861 funcționa la Negrești (Vaslui) o cărămidărie cu șase lucrători angajați, producând 50.000 cărămizi pe an. Cărămidarii din sate, care erau în marea lor majoritate țărani clăcași, profesau acest meșteșug în timpul liber. Ei se angajau dintr-un loc în altul, pe la târguri și pe la moșiile boierești, cum se arată într-un document. În ceea ce privește olăriile, ele erau mai numeroase în regiunile bogate în argilă. În Moldova existau în acea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atribuția starostelui atestarea titlurilor de calfă și meșter. În perioada de care ne ocupăm, nici un meșter sau calfă nu era socotit de către organele de stat ca atare fără atestatul breslei respective. Nici un meșter sau calfă breslași nu are dreptul să profeseze două meșteșuguri. Calfa nu poate fi calfă dacă nu este atestată de breaslă. Până ce calfa putea să-și aibă propria ei dugheană, ea era „povățuită” de breaslă „în cugetări moralicești și în urmarea datoriilor legei”. Deasemenea, breslele își conservau patronajul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toate schimbările de accente impuse din motive tactice. Acele deosebiri existau chiar și numai în planul raporturilor româno-polone. În vreme ce Adam Czartoryski acorda întâietate chestiunii slave, socotind-o pe cea română (sau maghiară) ca o anexă a celei dintâi, N. Bălcescu profesa o concepție mai largă, care cuprindea soarta tuturor popoarelor din est, militând pentru conservarea, unirea și solidaritatea tuturor naționalităților din estul continentului, inclusiv cea slavă, pe o bază egalitară. Unii dintre polonezii stabiliți de mai mult sau mai puțin timp
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dintre ele, N. Bălcescu s-a afirmat, într-o viață dureros de scurtă, ca cel mai avansat om politic al vremii și ca primul istoric român modern, deplin deschizător de drumuri. Ce-i drept, N. Bălcescu a avut și a profesat idei și chiar concepții economice, filozofice ș.a., dar în știință el a rămas istoricul realizat, autorul unor opere de căpătâi pentru generațiile urmașe. Alegerea de către N. Bălcescu a profesiunii de istoric, căreia i s-a dedicat stăruitor și pasionat până la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între romantici. Dar școala istorică romantică, fie și în latura sa revoluționară, se vădește, totuși, destul de îngustă pentru marele nostru înaintaș, care a cultivat izvorul istoric într-o modalitate modernă, critic, concepând evoluția societății într-o viziune științifică, revoluționară și profesând un revoluționarism democratic, ce-1 situează mult deasupra romanticilor. Definirea influențelor exercitate asupra operei și vieții lui N. Bălcescu a fost și rămâne o îndatorire utilă, dar o cunoaștere profundă a locului pe care l-a ocupat și a rolului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în] stilul lui direct, clar, fără echivocuri [...]. Nu știu să-l fi prețuit cineva mai mult, mai sincer decât mine” (David Prodan, Memorii, București, Editura Enciclopedică, 1993, pp. 154-155). Ieșenii țineau foarte mult să se știe că Andrei Oțetea a profesat la Universitatea „Al. I Cuza” din Iași timp de 20 de ani, că a parcurs aici toate treptele ierarhiei didactice (conferențiar - 1927-1932, docent - 1932-1934, profesor - 1934-1947), că aici a devenit un nume în istoriografia românească, că a fost director al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În cauză comite o eroare fundamentală; se vede clar că nu este didactician și nu cunoaște fenomenologia internă a educației... Abuzul constă În măsura Însăși de excludere a icoanelor din școli. El se naște din absență, nu din prezență. Se profesează astfel un iconoclasm intolerant, de tip modern, ateist, indus de minoritari (de activiștii atei) la adresa unei majorități (credincioase sau, să zicem, indiferente). În fond, icoana poate fi Înțeleasă și ca un obiect cultural, având o existență oarecum neutrală. E un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
aseptică, fără valori, fără cultură și acte de oficiere pe măsura lor. Cultura unei școli e o țesătură complicată ce trebuie „vertebrată” În jurul unor valori fundamentale, care consonează cu spiritualitatea de bază a unei societăți. O școală În care se profesează arbitrariul și voluntarismul este neliberă și fără „conștiință” (grupală, comunitară sau identitară). În fond, nu tot ceea ce se petrece În școală e pe placul tuturor. Găsim la tot pasul „marginali”, „excluși”, „izolați” și la română, și la matematică, și la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
greu de eludat prin astfel de manevre acționale. Biserica și școala pot juca un rol În Îndreptarea acestei stări de fapt? Biserica și școala pot juca un rol chiar decisiv, dar mai Înainte cred că ele Însele ar trebui să profeseze și să se „calibreze” În acord cu valorile pe care le clamează. Ele sunt instanțe modelatoare, iar pretențiile de ordin etic față de acestea sunt maximale, pe deplin justificate. E destul de grav, de pildă, faptul că activitatea didactică nu este reglementată
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Intelectualii sunt niște adepți ai liniei „carteziene” În cultură, urmărind cu Îndârjire categorii clar definibile, cum ar fi Adevărul, Certitudinea, Cunoscutul, Concretul etc. Or, În religie se operează și cu alte categorii, mai puțin teoretizabile, accesibile individual prin credință și profesate pe cont propriu. Unii așteaptă să asimileze creștinismul ca și când ar fi vorba despre algebra superioară sau teoria literaturii. Nu-i mai puțin adevărat că mulți dintre noi manifestăm Încă ticuri și fixații secularizate, chiar areligioase, dacă nu și atee, și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
că sfârșise Literele (specializarea italiană, cu promisiunea de a rămâne chiar asistent), dar a fost exclus din universitate În deceniul cinci, pe motiv că provenea dintr-o familie de chiaburi. De voie, de nevoie, a terminat mai târziu și deja profesând biologia la fără frecvență. Am făcut cu el, evident, științele naturii. De la zoologie până la anatomia și fiziologia omului. Într-o perspectivă explicit „științifică”, adică materialistă și ateistă. Un spirit exact, geometric, comprehensiv, rezumativ și la obiect. Nimic În plus, nimic
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
s-a petrecut cu mult fast și emoții. Ni s-a explicat de mai multe ori că hârtia primită este deosebit de valoroasă și nu trebuie niciodată să o dăm din mână. Regimul Îmi făcuse o mare favoare: eram certificat să profesez o meserie de o mare responsabilitate. O mai am și acum, printre hârtiile care mi-au marcat biografia. Alergi În plină vacanță spre orașul pentru care ai primit repartiție. Pentru prima dată, pentru că zona nu te-a interesat până atunci
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu viclenie mai degrabă din motive tactice (temerea de a nu fi decepționat) decât de evidența unor stări de fapt. N-aș putea spune că nu am avut satisfacții, dar nu pur profesionale, girate direct de meseria pe care o profesam. Ele erau oarecum anormale, ca și lumea În care eram Încapsulat. Aveam o existență construită pe mărunțișuri, pe fărâme de trăiri existențiale pe care, În mod obișnuit, nu le iei În seamă (norocul de a fi găsit un disc de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]