119,631 matches
-
50 de ani de existență a Catedrei), între 1910-1913, consemnează, cu regret, incidentele de la catedră, legate de numirea unor profesori fără prestația intelectuală și morală a întâiului profesor Al. Roman (Ioan Ciocan - prof. din Năsăud, Iosif Siegescu - cel mai controversat profesor). Unul din cei mai activi studenți ai catedrei, criticul Ilarie Chendi, pornește chiar o campanie de semnalizare a neregulilor de la catedră, într-un amplu material despre Catedra de limbă română, în Tribuna din 1910, apoi în Românul din 1913. Ceva
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
Balint - Budapesta, Gh. Petrușan - Seghedin, Dan Horia Mazilu - București, Al. Ardelean - Arad, Ioan Derșidan - Oradea, Cornel Munteanu - Budapesta) au marcat rolul intercultural ale acestei instituții. Evocări științifice și umane ale personalităților catedrei în istoria ei, interferențe culturale care au implicat profesorii și studenții, au închegat un profil distinct însumând etape, personalități, evenimente, fapte culturale, cu amplitudine în relațiile dintre cele două culturi.
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
convingătoare decît lecțiile din manualele școlare (vezi p. 37). Un paradox al epocii era legat de sistemul de învățămînt. Schimbările din viața politică au fost urmate de schimbări la nivelul tuturor instituțiilor statului. Or, în școli primii schimbați au fost profesorii celebri în regimul anterior, de la școlile centrale, cu mare tradiție. Ei au fost nevoiți să lase locul protejaților noului regim. De voie, de nevoie, aceștia au ajuns să predea la școlile de mahala. De aceea, la un moment dat, în
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
Memorialistul își reamintește cu lux de amănunte ampla acțiune de „demascare” care a urmat înfrîngerii revoluției maghiare, în urma căreia și el a fost exmatriculat din Facultatea de Filozofie. Au fost cîteva zile de teroare în care zeci de studenți și profesori au fost aruncați pe drumuri pe baza unor acuzații care azi ar putea stîrni rîsul: „vini ideologice, dar și bilete în doi peri trimise de un coleg altuia în timpul orelor de curs, fete care aveau fusta mai scurtă sau mai
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
sinchisit de nenumăratele nunți de același fel din etnia romilor. E adevărat că mirii nu trec pe la biserică, de cele mai multe ori. Iar aceste căsătorii între minori se întîmplau și pe vremea lui Ceaușescu. Autoritățile închideau și atunci ochii. Am fost profesor într-o comună din județul Dîmbovița, Ciocănești. Mai exact în satul Vizurești, unde români și țigani locuiesc împreună. Periodic îmi venea la școală cîte un tată, sau dacă tatăl era în pușcărie, mama, să-mi spună că fata lor din
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
sută douăzeci de ani”. Pe când „alții evită să ia în considerare o limită imobilă și promit pentru mâine imposibilul de astăzi.” Prin urmare, două secole hărăzeau insului uman oameni de știință din secolele mai îndepărtate. În zilele noastre, Gabriel Simonoff, profesor de fizică nucleară la universitatea din Bordeaux, preconizează, în studiul său La nouvelle éternité - Bien vivre 120 ans numai două decenii peste sută, cu specificarea: „perfect sănătoși și în deplinătatea puterilor”. O precizare absolut necesară atunci când, pășind cu încredere în
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
o intervievează pe Simona Cioculescu în legătură cu socrul ei. Interviul beneficiază de extraordinare fotografii de familie. Academia CAȚavencu nr. 38 ne informează că poetul și senatorul Adrian Păunescu și-a trecut în cont un examen parțial de doctorat cu (ați ghicit?) profesorul și președintele Academiei Române, dl E. Simion. Pînă să devină doctor, mai este oarece drum de străbătut. Tema: poezia generației ’60. Sugerăm doctorandului un titlu mai potrivit firii sale intelectuale: Poezia generației mele. Așteptăm cu mult interes vestea susținerii (în ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
Editura pentru Literatura Poporului din Beijing. Dar, în condițiile economiei de piață, fără comenzi profitabile solide sau un sprijin material substanțial acordat, adesea un proiect, oricât de atrăgător, se duce greu la bun sfârșit. Asta a fost și soarta manuscriselor profesorului Feng care au zăcut ignorate timp de aproape 20 de ani. O oportunitate pentru reeditarea operei eminesciene în limba chineză s-a ivit în urma vizitei în România și în Republica Moldova, la începutul verii anului 2002, a delegației scriitorilor chinezi condusă
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
și Geniu pustiu, fac parte dintre lecturile complet inedite pentru cititorii chinezi. Este de menționat că selecția s-a lărgit destul de mult față de versiunile precedente în chineză; traducătorul a optat mai mult pentru valorile estetice decât criteriile sociale. Comparând versiunile profesorului Feng cu originalele, remarcăm că este vorba de o traducere liberă foarte reușită. Posedând o deosebită comprehensiune și o bogată experiență în munca de traducere literară din română în chineză, acumulată de-a lungul a câtorva decenii, traducătorul a redat
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
domnișoară Cazaban. Cine erau Cazabanii ăștia? Erau o familie venită din zona de graniță a Franței cu Spania. Fratele mamei mele a fost scriitorul Alexandru Cazaban, un văr al meu a fost artistul de teatru Jules Cazaban, alții au fost profesori universitari, ingineri, medici. - Cum s-au întâlnit părinții dumneavoastră ați aflat ? - Părinții mei s-au întâlnit așa cum se-ntâlnesc toți oamenii care sunt făcuți unii pentru alții. Așa cum se întâmplă în viață, între oameni, tot felul de întâlniri, de stabiliri
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
au rătăcit. “...am ajuns, într-o dimineață frumoasă, cu soare, la Paris” - Liceul l-ați făcut tot la Fălticeni, într-o atmosferă de efervescență intelectuală de care ne amintim cam rar atunci când vine vorba de târgurile Moldovei. - Da, am avut profesori străluciți. De exemplu, profesorul Răutu la limba română, Spiridonescu la istorie și așa mai departe. Îți impuneau un anumit nivel de cultură. Limbile străine am început să le învăț încă din casă, prin rudele mele de origine străină. La Liceul
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
într-o dimineață frumoasă, cu soare, la Paris” - Liceul l-ați făcut tot la Fălticeni, într-o atmosferă de efervescență intelectuală de care ne amintim cam rar atunci când vine vorba de târgurile Moldovei. - Da, am avut profesori străluciți. De exemplu, profesorul Răutu la limba română, Spiridonescu la istorie și așa mai departe. Îți impuneau un anumit nivel de cultură. Limbile străine am început să le învăț încă din casă, prin rudele mele de origine străină. La Liceul “Nicu Gane” am avut
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
învăț încă din casă, prin rudele mele de origine străină. La Liceul “Nicu Gane” am avut și colegi care au devenit, peste ani, cunoscuți, cum ar fi fermecătorul Grigore Vasiliu-Birlic, vărul meu, Jules Cazaban sau Petre Jitaru. Alții au devenit profesori, doctori, ingineri. Iar alții s-au diluat în atmosfera împrăștiată a împrejurărilor. - Ați urmat, apoi, Academia de Belle Arte din București. - Când am ajuns la București, a fost un moment de mare emoție. Era o ocupație mai deosebită, cea pe
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
ani am avut momente de mare îndoială. Cunoșteam cât de cât operele marilor artiști și mă întrebam dacă voi reuși să mă apropii vreodată de ei, dacă voi putea ajunge aproape de nivelul lor. Am avut marele noroc să-l am profesor pe cel mai mare sculptor român al epocii, Dimitrie Paciurea. A fost o cinste pentru mine să pot căpăta secretele meșteșugului de la maestrul Paciurea. - După facultate, ați obținut o bursă oferită de Școala română de la Fontenay-aux-Roses. - Terminasem facultatea, la începutul
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
doream să studiez și la fața locului. Eram conștient de necesitatea contactului direct cu operele de artă și cu efervescența culturală a Parisului, dar nu știam de unde să apuc problema. Eu locuiam pe ici, pe colo, prin provincie, lucrând ca profesor de arte plastice prin diferite școli. Și, într-o zi, a venit unchiul meu, Alexandru Cazaban, și m-a întrebat dacă știu de concursul organizat pentru obținerea unei burse la Paris. Când am aflat de existența concursului, am crezut că
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
mai încurcate, mai grele, dar toate se dezleagă până la urmă, dacă există acea dorință de care vorbeam mai devreme: să faci ceva ! Rodin, Brâncuși, Irimescu La Paris m-am înscris la Academie de la Grande Chaumière, unde am avut parte de profesori eminenți, în frunte cu Joseph Bernard. - Pe inițiatorul bursei, pe Nicolae Iorga l-ați cunoscut ? - Sigur că da, i-am făcut și portretul. Odată, m-am găsit față în față și am dat mâna cu dânsul, cu această mare personalitate
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
au fost politica mea. Iată care e politica mea personală: iubesc viața, iubesc realitatea și caut să mă conformez cerințelor vitale. On revient toujours au premier amour ! - Ați continuat, făcând abstracție de politicul tot mai agresiv, să lucrați. Ați fost profesor, ați expus, ați și călătorit. - Am avut ocazia să fac un voiaj în Japonia, am fost și în America. Aici, în apropiere, prin Europa, am cotrobăit prin aproape toate țările, prin toate ascunzișurile lor mai interesante. Am rămas mai cu
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
ne-au fost mutilate. Însă când moare Stalin, acomodantul nostru conformist „se roagă pentru el seara și dimineața”, în loc să-l anatemizeze. Ca slujitor al Domnului, înclinăm să-l înțelegem, dar ca cetățean și ca român, e de mirare că fostul profesor de Teologie de la Chișinău a putut ignora crimele abominabile ale lui Stalin, de care parcă n-ar fi auzit, și însăși situația țării sale, pe care mai înainte o deplângea, cu ocazia Tratatului de pace amintit, ocupată de către armatele „Tătucului
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
să-l „aleagă” deputat, exclamă aproape îndurerat: „E cazul a zice: o nenorocire nu vine niciodată singură”. El se arată sceptic față de alegerile din 1946. După ce au avut loc, notează că în desfășurarea lor n-au lipsit intrigile și asasinatele. Profesorul Ion Zamfirescu îl informează că au fost o sută de morți. Acum ajunge Galaction să explice prezența sa în Parlament. Prin șantaj: „Fusesem îndatorat celor care m-au ajutat să plece fiicele mele în Italia”, fapt excepțional pe atunci. Dragostea
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
competență în domeniu al autorului ei. De aceea, pentru mulți dintre ei o astfel de aventură eșuează într-un lamentabil exercițiu de ridicol. Valeriu Stoica este un politician de o factură cu totul specială în contextul vieții noastre politice. Reputat profesor de drept și avocat de succes, Valeriu Stoica este, pînă în prezent, singurul politician român care a avut demnitatea și curajul să renunțe de bunăvoie la o funcție de președinte de partid, fără a provoca scandal public și fără a scinda
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
ministrul Beuran e de spus încă mai puțin decât despre Brădișteanu. Omul e un hoț dovedit, așa că scoaterea sa din guvern și anularea titlului universitar ar trebui să se producă imediat. Un editorialist isteț încerca recent să bagatelizeze ideea selecției profesorilor universitari pe baza lucrărilor publicate. El argumenta cu aroganță că nici un român nu are nimic de spus în medicină pentru că la noi nu se alocă pentru cercetare sumele din Occident. Și că, prin urmare, toți profesorii au fost promovați prin
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
să bagatelizeze ideea selecției profesorilor universitari pe baza lucrărilor publicate. El argumenta cu aroganță că nici un român nu are nimic de spus în medicină pentru că la noi nu se alocă pentru cercetare sumele din Occident. Și că, prin urmare, toți profesorii au fost promovați prin fraudă. Se prea poate, dar nu asta e problema. Dacă un sistem e călcat, din variate motive, în picioare, nu înseamnă întotdeauna că sistemul e greșit. Sigur că nivelul cărților publicate de „academicii” români e mult
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
a prof. Mircea Crăciun semnalează cîteva din „relicvele” comunismului prezente încă în Argeș, cum ar fi strada Mitrea Cocor din Pitești ori numele schimbate de vechiul regim ale unor localități precum Florica lui Brătianu (și a lui Ion Pillat, domnule profesor!) sau Brătieni de lîngă Curtea de Argeș devenită Brăduleț. Știm și noi, din alte județe, multe asemenea relicve. Nu trece tot omul măcar o dată vara prin comuna 23 August din județul Constanța? Fostul nume turcesc a fost uitat de edili, de prefectură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
o iei în nume de rău” (softnews.forum). Desigur, cei care intervin sînt persoane instruite - care au acumulat probabil cunoștințe lingvistice pentru diverse examene, probe, teste (lucru care se vede uneori din terminologia folosită) - dar care nu sînt totuși specialiști (profesori, cercetători etc.); categoria „amatorilor” e importantă pentru că dovedește interesul publicului mai larg pentru chestiunile lingvistice și mai ales pentru că acționează, convingător, din interior. Se constată că greșelile care îi supără pe participanții la forumuri sînt în primul rînd cele elementare
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
încurajați în acțiunea lor. Este vorba de două volume de cîte... 400-500 de pagini, în care se examinează „perspectivele actuale” și „dinamica” limbii române actuale. Primul reunește sub titlul Actele Colocviului ținut în noiembrie 2001 (și dedicat memoriei mult regretatului profesor Emanuel Vasiliu) contribuții ale unor lingviști profund implicați în examinarea limbii române de astăzi. Cele mai multe au un caracter explicativ, științific, dar nu lipsesc nici cele care dau indicații normative. De aceea asemenea lucrări pot servi drept îndreptar. Doamna Mioara Avram
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]