840 matches
-
programul poporanist, o literatură de „documente omenești” (Un nou ziar). Comună e înduioșarea - Delavrancea, Micuții, Vlahuță, Mama, Ion Gorun, Crăciunul la proletari. Câteva scrieri, răzlețe, se opresc asupra imaginii muncitorului din uzină (V. Pop, Din fabrică: Petre Cazangiul, George Murnu, Proletari). Pe de altă parte, Vlahuță creionează satiric figurile parazitare ale epocii, Alceu Urechia (sub pseudonimul Iodoform) consemnează evenimente ori aspecte ale vieții politice și culturale surprinse în latura lor ridicolă (satira alunecând deseori spre gluma ieftină), deformate caricatural (Ghiveci săptămânal
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
începi să fii !” creează pe loc o imagine puternică, legată de înălțimea de aproape 2 metri a respectivului politician. Limbajul propagandistului performant trebuie să fie de o maximă vizualitate, întrucât IMS „judecă” mult mai lesne în imagini decât în cuvinte. „Proletari din toate țările, uniți-vă !” - imagine dinamică ; „Vă promit sânge, sudoare, lacrimi și, poate, victorie !” - imagine senzitivă ; „Deutschland über alles !” - imagine înalt atmosferică ; „Ich bin ein Berliner !” - imagine identificatoare ; „Nu ne vindem țara !” - imagine enormă, țara pe tarabă, tranșată. II
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o revoltă, nu omorârea în scop alimentar a unui animal inconștient. Însă cruzimea imaginii, valurile de sânge produc prin montaj un transfer rapid și intens de milă și apoi solidaritate cu răsculații. Armata țaristă e compusă cu siguranță din bestii, proletarii sunt niște ființe lipsite de apărare, ucise „ca vitele la tăiere”. Evreul etern (Fritz Hippler, 1940) Greva este un film de propagandă comunistă. Evreul etern de Fritz Hippler, realizat în 1940, este, probabil, cel mai agresiv film de propagandă antisemită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o mai face sub scutul unui clasic al literaturii, ci pe un scenariu original despre august 1944, întreprindere în premieră, mult mai dificilă. Mai întâi, Popovici elimină complet din film lupta de clasă. Nici un moment nu apar burghezi, moșieri, în contrast cu proletari, cu săraci. Nimănui nu i se dezvoltă conștiința de clasă revoluționară. Dușmanul este „aliatul” hitlerist. Ținta luptei personajelor pozitive nu este lichidarea exploatării omului de către om, ci eliberarea României. Iar aceste personaje nu sunt ilegaliști în care se citește deja
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
țărani, aveau aceleași drepturi la toloacă și la islazul satului. Această categorie făcea numai 6 zile de clacă pe an <footnote Ibidem. footnote>. La alți autori, pe lângă categoriile amintite, sunt menționați chiriașii, zilierii sau haluparii, care erau un fel de proletari agricoli <footnote Bucovina în primele însemnări geografice, istorice, economice și demografice, op. cit. p. 381-383. footnote>. În situația de halupari erau țăranii ruteni fugiți din Galiția în căutarea unor condiții mai bune de viață. Numărul acestora se ridică, în timpul revoluției de la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
se sfârșise, puterea era în mâna partidului comunist, iar în 1951 colectivizarea era aproape gata economia fiind condusă la fel ca în celelalte democrații populare: se acorda prioritate industriilor grele, în încercarea de a forma un popor de muncitori și proletari. În ceea ce privește politica externă, Bulgaria urma întru totul directivele Moscovei, neavând posibilitatea adoptării unor decizii care să aparțină propriilor cetățeni. La 1 octombrie 1947, Statele Unite au decis deschiderea unei reprezentanțe diplomatice la Sofia, cu Heath Donald ambasador, în încercarea de a
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Petru Groza, de profesie avocat, va pleda în favoarea celor arestați la ”Grivița” în 1933, arătând în fața completului de judecată că cei aduși în fața instanței sunt victime ale regimului din România. Considerat o personalitate controversată a politicii românești, ”un boier printre proletari” cum îl numeau cei din jurul său, doctorul Petru Groza a avut o energie debordantă, demnă de un luptător pe tărâm ideologic. Alianța pe carea făcut-o cu Partidul Comunist din România, în urma semnării acordurilor de la Băcia și țebea, a avut
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
ușor extins la întregul mediu din care a provenit și în care a trăit. 135 Se vor putea strânge informații despre originea socială, istoria familiei, situația economică a scriitorilor. Putem arăta care a fost contribuția exactă a aristocraților, burghezilor și proletarilor în istoria literaturii ; putem demonstra, de pildă, contribuția predominantă a copiilor de liber-profesioniști și de comercianți la producția literară americană. *5 Statisticile pot stabili că, în Europa modernă, literatura și-a recrutat practicanții mai ales din rândurile burgheziei, deoarece aristocrația
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
reținut bine) în închisoarea Spandau de lângă Berlin. Când și cum a revenit în țară nu mi-a mai spus. Am păstrat o bună imagine: distincție și demnitate personală, ținută, o liniște superioară. Era, fără îndoială, un tip rasat, fără nimic proletar în el. Mâini îngrijite, de intelectual. Mi-a lăsat uneori să înțeleg, cu o vagă ironie, că era în atenția favorabilă a... autorităților. Este una din cele două-trei figuri legionare care mi-au rămas plăcut în memorie. Altele nu. Deloc
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
îmbunătăți agricultura, liberând pământul de datoriile create de împrumuturile băncilor funciare. Trebuie ca industria să-i ia pământului fructul muncii, ca și capitalului, pentru ca prin speculație ea să ne dea averea lumii întregi Aruncați, prin acest fapt chiar, în rândurile proletarilor, toți creștinii se vor înclina în fața noastră pentru a avea numai dreptul de a exista. Pentru a ruina industria creștinilor, vom dezvolta speculația, gustul luxului, a acelui lux care nimicește tot. Vom face să se ridice salariile, care totuși nu
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
general. Presa și opinia publică. Tunurile americane, japoneze și chineze. Sporirea armamentelor și a personalului poliției este un adaos necesar al planului pe care l-am expus. Trebuie să nu mai fie, în toate statele, în afară de noi, decât mase de proletari, câțiva milionari care să ne fie devotați, polițiștii și soldații. În toată Europa ca și în toate celelalte continente, trebuie să provocăm agitația, discordia și ura. Câștigul este dublu. De o parte noi prin aceasta ținem în respect toate țările
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
fi susținut de speranța în izbândă? Muncitorul de azi îndeplinește în fiecare zi din viața lui aceeași muncă și destinul său nu-i mai puțin absurd. Dar el nu-i tragic, decât în acele rare momente când devine conștient. Sisif, proletar al zeilor, neputincios și revoltat, își cunoaște condiția mizerabilă în toată amploarea ei; la ea se gândește în timp ce coboară. Clarviziunea, care ar fi trebuit să constituie chinul său, îi desăvârșește victoria. Nu există destin care să nu poată fi depășit
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Munteanu, Coriolan), inadaptatul (Dan), parvenitul și paraziții sociali, boierul patriarhal, se consacră mai întâi prin opera lui. Astfel, Dan, personajul care dă titlul romanului de mare răsunet la vremea publicării (1894), ar fi, după formularea lui Gherea, însușită de V., „proletarul intelectual”, visătorul generos, însă abulic și egocentric, în cele din urmă înfrânt, dezamăgit în viața conjugală, dar mai ales incapabil să biruie împrejurările sociale potrivnice. Sfârșitul lui Dan, care înnebunește, asemănător cu al lui Eminescu, reflectă în intenția prozatorului destinul
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
impune, în Rusia, ca una din pârghiile puterii după 1917. în concepția lui Lenin, propaganda, activitate proprie situațiilor de război, inclusiv ale celor din războiul civil sau din lupta de clasă, vizează în primul rând făurirea conștiinței de clasă a proletarilor ruși. Ea trebuie să favorizeze, printr-o critică sistematică, subminarea societății capitaliste. Unul din resorturi rezidă în reducerea adversarului, la nevoie, și prin amalgamare, la figura detestabilă a contrarevoluției* - „chiaburul”, social-patriotul, iar, mai târziu, „fascistul” - într-o logică maniheistă care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
orice înțelegere a producției sociale și a nevoilor acesteia” și care este înclinat să rezolve toate problemele luptei politice, pentru putere, prin recurgerea la forța armată”. El îi reproșează (lui Lenin) că, a declanșat, în 1917 un „război civil între proletari”, că se bazează pe „o mistică a regimului sovietic” și că, în realitate acesta nu-i decât un „comunist primitiv anarho-iacobin”, „un regim de dictatură exercitată de o minoritate împreună cu sateliții săi permanenți: teroarea și birocrația*”. în lupta pentru succesiunea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
situație de pauperizare și de deposedare a producătorilor lipsiți de potențialitatea vreunui viitor. Acesta este sensul reținut de comunismul Etinne Cabet când, în 1847, el îi chemă pe muncitori să creeze în America niște colonii de unde ar urma să dispară „proletarii lipsiți de toate cele odată cu proprietarii plesnind de preaîndestulare”. Dar, în 1848, Manifestul partidului comunist este lucrarea în care Marx* distinge „clasa muncitoare” de „proletariatul” care, investit cu un rol istoric în calitate de clasă aleasă, se vede însărcinat cu o misiune
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
artiști ca Malevici, Filonov, Matiușin și Kandinsky. Numai că aceste cercetări nu sunt deloc apreciate de adepții artei proletare, grupați în special în Proletkult - o organizație de masă apărută în 1917 și care vrea să promoveze doar arta creată de proletari - sau în Asociația Panrusă a Scriitorilor Proletari (RAPP), creată de către PCUS* în 1925 pentru a-și impune mai ușor hegemonia asupra vieții literare; RAPP îi critică violent pe scriitorii „antiproletari”, ca Pilniak - împușcat în 1938 - sau Zamiatin - autorizat de Stalin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al XIX-lea, singura care, în forma ei, este lesne de înțeles de către mase, dar cu un conținut inspirat integral de ideologia* partidului. Scriitorii și artiștii proletari nu sunt mai cruțați decât formaliștii, fiind considerați prea dogmatici atunci când iau apărarea „proletarului” în detrimentul partidului-stat*. în aprilie 1931, un decret preconizează unificarea forțată a organizaților literare și artistice. începând din mai 1932 apare în presă termenul de „realism socialist” care se reclamă dintr-o „reprezentare veridică și istoricește concretă a realității conjugată cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din ideea darwinismului social, enunțată în mediile socialiste prin anii 1880, și duce la justificarea terorii* și a exterminării de către purtătorii viitorului istoric a unui dușman „degenerat”. Acest mit al anului nou se dezvoltă considerabil sub Stalin, care organizează eroismul proletarului de șoc - stahanovistul - apoi acela al „soldatului roșu” și obligă propaganda să cânte superioritatea „omului sovietic”. Mitul este reluat în toate regimurile comuniste, dar cu maximă intensitate în China* maoistă sau în Coreea de Nord*. în realitate, homo sovieticus - mai curând membru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
noi s-o făurim! Sculați, nu-i nicio mântuire în regi, ciocoi sau dumnezei! Unire, muncitori, unire, și lumea va scăpa de ei! Prea mult, ne-au despuiat tâlharii Ce-n lene, lux, desfrâu se scald; Să ne unim toți proletarii, Să batem fierul cât e cald! Refren Țăranii și muncitori noi suntem Partidul mare muncitor! Pământul este-al celor harnici, Cei leneși plece unde vor! Când vulturi lacomi, corbi de pradă, N-or mai pluti nori negri-n vânt, Pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sovietici din anii 1920 și 1931 pentru cel de-al II-lea Congres al Internaționalei Comuniste din iulie 1920. Regăsim simbolistica muncitorească - ciocanul și nicovala - în timp ce orașul, simbol al Rusiei bolșevice poartă pe frontispiciu una din lozincile lansate de Marx, „Proletari din toate țările, uniți-vă!” 2. Fotografie înfățișându-i pe secretarii Internaționalei Comuniste la cel de-al VII-lea Congres al IC din iulie 1935. îi recunoaștem, în rândul întâi, de la stânga la dreapta, pe Andrî Mart - secretar al PCF
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
burgheze bazată pe antagonismele de clasă și făurirea unei noi societăți fără clase și fără proprietate privată”. în decembrie 1947, Liga își ține al doilea congres, la care Marx își impune ideile, înlocuind vechea deviză „Toți oamenii sunt frați” cu „Proletari din toate țările, uniți-vă!”; cu aceeași ocazie, el anunță iminența revoluției. Engels redactează ciorna unui manifest care, rescris de Marx, va fi publicat în februarie 1848: este Manifestul Partidului Comunist, text fondator al comunismului modern și al marxismului*. Câteva
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Soljenițîn sau de internarea abuzivă într-un spital psihiatric a matematicianului ucrainian Leonid Pliușci. Ele recidivează în 1968, condamnând mai mult sau mai puțin vehement înăbușirea Primăverii de la Praga* de către tancurile Tratatului de la Varșovia. Atacurile împotriva sacrosanctului principiu al internaționalismului* proletar se multiplică. Sovieticii reacționează prin convocarea unei a treia conferințe mondiale în 1969, la care participă 69 de partide; se înregistreză însă și absențe de marcă: Mao, Tito, Castro*, Enver Hodja, Kim Ir Sen*, precum și conducătorii vietnamezi. Acum începe să
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acel timp în trecere prin oraș au smuls fragmente de zid, păstrându-le sau vânzându-le ca suveniruri. NO NAȚIONALISM/INTERNAȚIONALISM în 1848, în plină recrudescență naționalistă în Europa*, Karl Marx* lansează, în al său Manifest al partidului comunist, faimosul „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Cuvântul său de ordine - „Proletarii nu au patrie!” - înseamnă că clasa dominată trebuie să combată șovinismul, dar și că are voința de a fi stăpână la ea acasă, chiar și în cazul în care națiunea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
zid, păstrându-le sau vânzându-le ca suveniruri. NO NAȚIONALISM/INTERNAȚIONALISM în 1848, în plină recrudescență naționalistă în Europa*, Karl Marx* lansează, în al său Manifest al partidului comunist, faimosul „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Cuvântul său de ordine - „Proletarii nu au patrie!” - înseamnă că clasa dominată trebuie să combată șovinismul, dar și că are voința de a fi stăpână la ea acasă, chiar și în cazul în care națiunea ar fi confiscată (sau trădată) de cei avuți. Formațiune tranzitorie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]