1,071 matches
-
morfologiei. 5. Negocierea unei gramatici În această secțiune, ne propunem să discutăm pe scurt două aspecte ale influenței modelelor/textelor străine asupra sintaxei limbii române vechi: (i) encliza pronominală în contexte nespecifice și (ii) anularea efectelor pragmatice. 5.1 Encliză pronominală în contexte nespecifice În §§ 2.1.2; 2.1.3; 2.2 supra am avansat ideea că unele situații de encliză pronominală, implicând mai ales pronumele reflexiv (inerent sau cu funcție sintactică), rezultă din influența modelelor / textelor slavone asupra vechilor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sintaxei limbii române vechi: (i) encliza pronominală în contexte nespecifice și (ii) anularea efectelor pragmatice. 5.1 Encliză pronominală în contexte nespecifice În §§ 2.1.2; 2.1.3; 2.2 supra am avansat ideea că unele situații de encliză pronominală, implicând mai ales pronumele reflexiv (inerent sau cu funcție sintactică), rezultă din influența modelelor / textelor slavone asupra vechilor scrieri românești (Stan 2013: 21-22, 170). Aceste contexte pe care le etichetăm ca fiind nespecifice sunt encliza pronominală la dreapta negației, la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
unele situații de encliză pronominală, implicând mai ales pronumele reflexiv (inerent sau cu funcție sintactică), rezultă din influența modelelor / textelor slavone asupra vechilor scrieri românești (Stan 2013: 21-22, 170). Aceste contexte pe care le etichetăm ca fiind nespecifice sunt encliza pronominală la dreapta negației, la dreapta complementizatorului subjonctival să sau la dreapta auxiliarului verbal, ilustrate prin exemple ca (172). Toate cele trei contexte sunt nespecifice pentru că distribuția enclizei la dreapta negației, a complementizatorului să sau a auxiliarului verbal arată că encliza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin exemple ca (172). Toate cele trei contexte sunt nespecifice pentru că distribuția enclizei la dreapta negației, a complementizatorului să sau a auxiliarului verbal arată că encliza verbului nu se asociază cu deplasarea verbului în domeniul C53. Alte situații de encliză pronominală, chiar dacă se produc prin copierea unui model străin, respectă specificul sintactic al românei vechi, deci nu pot fi considerate imitații. (172) a. cu foc înfierbântatu-m-ai și nu află-să întru mine nedereptate (CM.1567: 238r) b. Se sfiască-seși se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
până astăzi, îndeosebi în limbile slave de răsărit". Discutând raportul dintre negație și predicatele cu clitic reflexiv din structurile slavonești vechi, Willis (2000: 336) face următoarea remarcă, de mare importanță pentru analiza noastră: "[i]n other cases where negation and pronominal clitics co-occur in the Gospel translations and the Codex Suprasliensis, the norm seems to be for the pronominal clitic (always reflexive) to follow the lexical verb as in the two examples in (29) [...]" ((29) = (173)). (173) ...ašte ne bišę prěkratili
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structurile slavonești vechi, Willis (2000: 336) face următoarea remarcă, de mare importanță pentru analiza noastră: "[i]n other cases where negation and pronominal clitics co-occur in the Gospel translations and the Codex Suprasliensis, the norm seems to be for the pronominal clitic (always reflexive) to follow the lexical verb as in the two examples in (29) [...]" ((29) = (173)). (173) ...ašte ne bišę prěkratili sę dŭne ti, dacă nu fi.AUX.COND.3PL scurtat se zile aceastea ne bi ubo sŭp[a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în poziția derivată (lexicalizarea proclitică) (interpretare avansată și de Nicolae și Niculescu 2014): (174) că toțmă vor ști-mă(DPar.1683: III.62r) Explicația oferită de Hill și Alboiu (2016) este solidă teoretic și presupune că dubla realizare a cliticului pronominal este un fenomen propriu sintaxei românei; fenomene precum cele discutate mai sus arată însă că influența slavonă, manifestată ca o preferință pentru encliză, nu poate fi cu totul eliminată din discuția privitoare la dubla realizare a pronumelui clitic. Cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lexicalizare a cliticului, în encliză, este într-o oarecare măsură consolidată de existența structurilor cu encliză în contexte nespecifice. Pe scurt, existența unui model străin care se regăsește doar parțial în sintaxa limbii-țintă (în cazul de față, contextele de encliză pronominală din slavona veche nu corespund perfect contextelor de același tip din româna veche) dă naștere la un grad mare de variație sintactică, nu întotdeauna încadrabil în regulile sintactice din limba-țintă. În schimb, în absența unui model străin, gradul de variație
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
marcate pragmatic în română pentru redarea unor enunțuri neutre, nemarcate. Citirile pragmatice asociate în mod obișnuit cu topica marcată sunt deci anulate. 6. Concluzii. Rezumat Statutul categoriilor funcționale (i) Analiza elementelor funcționale verbale relevante pentru deplasarea verbului (negația propozițională, cliticele pronominale, auxiliarele verbale, complementizatorul să) a scos la iveală faptul că, exceptând unele structuri cu auxiliar (v. punctul (ii)), acestea erau în bună parte gramaticalizate încă din primele atestări al românei în forma în care le cunoștem în limba contemporană (v.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
al celor două mărci de negație (nu - adverb plin, grup sintactic, inserat ca specificator al proiecției de negație / ne- - afix, centru sintactic generat direct în NEG0) se corelează cu opțiuni sintactice diferite: nu blochează deplasarea verbului la stânga negației (e.g. encliză pronominală pentru imperativul pozitiv / procliză pronominală pentru imperativul negativ), inducând efecte de minimalitate sintactică, pe când ne- se încorporează prin adjuncție la stânga în structura gerunziului și permite deplasarea acestuia în domeniul C - o problemă deschisă rămâne analiza afixului negativ ne-, mai exact
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
negație (nu - adverb plin, grup sintactic, inserat ca specificator al proiecției de negație / ne- - afix, centru sintactic generat direct în NEG0) se corelează cu opțiuni sintactice diferite: nu blochează deplasarea verbului la stânga negației (e.g. encliză pronominală pentru imperativul pozitiv / procliză pronominală pentru imperativul negativ), inducând efecte de minimalitate sintactică, pe când ne- se încorporează prin adjuncție la stânga în structura gerunziului și permite deplasarea acestuia în domeniul C - o problemă deschisă rămâne analiza afixului negativ ne-, mai exact măsura în care se poate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
texte / modele sintactice străine, am identificat două situații relevante: - există calcuri parțiale de structură, care nu respectă regulile sintaxei vechi, însă care se grefează imperfect pe opțiuni sintactice ale limbii vechi (e.g. inversiunea la dreapta negației, grefată pe disponibilitatea enclizei pronominale în româna veche); unele fenomene de contact pot consolida, de fapt, opțiuni din gramatica limbii-țintă (encliza pronumelui reflexiv din slavonă consolidează într-o anumită măsură gramatica V2 a românei vechi, dat fiind că una dintre manifestările gramaticii V2 în româna
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
and Clitic Clusters in Old Romanian: Verb Movement and the Tobler-Mussafia Law", lucrare prezentată la al 14-lea Colocviu Anual al Departamentului de Lingvistică al Universității din București, worshop 'Syntactic Variation', București, 28-29 noiembrie 2014. Nicolae, A., Niculescu, D. 2015. "Pronominal Clitics in Old Romanian: the Tobler-Mussafia Law", Revue roumaine de linguistique LX, 2-3, 223-242. Nicolae, A., Niculescu, D. 2016. "Pronominal Clitics: Clitic Ordering, Clitic Clusters", în: SOR 2016 (sub tipar). Nicula, I. 2013. "The Gerund (Present Participle)", în: GR 2013
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
al Departamentului de Lingvistică al Universității din București, worshop 'Syntactic Variation', București, 28-29 noiembrie 2014. Nicolae, A., Niculescu, D. 2015. "Pronominal Clitics in Old Romanian: the Tobler-Mussafia Law", Revue roumaine de linguistique LX, 2-3, 223-242. Nicolae, A., Niculescu, D. 2016. "Pronominal Clitics: Clitic Ordering, Clitic Clusters", în: SOR 2016 (sub tipar). Nicula, I. 2013. "The Gerund (Present Participle)", în: GR 2013: 245-253. Niculescu, D. 2013, Particularități sintactice ale limbii române din perspectivă tipologică. Gerunziul. București: Editura Muzeului Național al Literaturii Române
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din perspectivă tipologică. Gerunziul. București: Editura Muzeului Național al Literaturii Române. Niculescu, D. 2014. "The Evolution of the Romanian Finite Gerund", lucrare prezentată la conferința DIGS (Diachronic Generative Syntax Conference), ediția a XVI-a, Budapesta, 3-5 iulie. Niculescu, D. 2015. "Pronominal Clitics and Verb Movement in Romanian. Evidence from the Imperative",lucrare prezentată la Romanian Linguistics Afternoon, Universitatea din Leiden, 28 mai. Olteanu, P. 1974. Sintaxa și stilul paleoslavei și slavonei. București: Editura Științifică. Oniga, R. 2014. Latin. A Linguistic Introduction
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
New York: Mouton de Gruyter, 429-456. Sava, C. 2013. "Ipoteze privind originile și istoria particulei modale să", în: L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Roibu (eds), Orientări actuale în cercetarea limbii române. București: Institutul European, 131-151. Săvescu Ciucivara, O. 2011. A Syntactic Analysis of Pronominal Clitic Clusters in Romance. The View From Romanian. București: Editura Universității din București. Schifano, N. 2013. "Le lingue romanze: verso una cartografia del movimento del verbo", comunicare prezentată la Congresul Internațional de Lingvistică și Filologie Romanică, Nancy,15-20 iulie. Schifano
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că sistemele V2 nu sunt omogene. (i) [CP [Spec [spissi cuolpi mortali]i [C' sì[IP le dava ti]]] dese lovituri mortale SÌ lui da.PS.3SG 'i-a dat multe lovituri mortale' (napolitana veche; Ledgeway 2008) 6În studiul cliticelor pronominale în limba română veche pentru The Syntax of Old Romanian (v. Nicolae și Niculescu 2016), pe baza unui corpus mare de texte, am constat că encliza pronominală la dreapta negației apare doar ocazional în traduceri de secolul al 16-lea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
i-a dat multe lovituri mortale' (napolitana veche; Ledgeway 2008) 6În studiul cliticelor pronominale în limba română veche pentru The Syntax of Old Romanian (v. Nicolae și Niculescu 2016), pe baza unui corpus mare de texte, am constat că encliza pronominală la dreapta negației apare doar ocazional în traduceri de secolul al 16-lea, fiind eliminată în secolul al 17-lea (de exemplu, am identificat patru exemple cu imperativ și encliză pronominală la dreapta negației, toate din același text: CB.1559-60
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
unui corpus mare de texte, am constat că encliza pronominală la dreapta negației apare doar ocazional în traduceri de secolul al 16-lea, fiind eliminată în secolul al 17-lea (de exemplu, am identificat patru exemple cu imperativ și encliză pronominală la dreapta negației, toate din același text: CB.1559-60). 7 În chip grăitor, există diferențe mari de frecvență între structurile din (4)-(6) și structurile din (7) (cele din urmă fiind limitate la câteva atestări), care se explică prin aceea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
există diferențe mari de frecvență între structurile din (4)-(6) și structurile din (7) (cele din urmă fiind limitate la câteva atestări), care se explică prin aceea că prima clasă reprezintă un calc de structură parțial (se importă doar encliza pronominală, pe când negația, auxiliarele și complementizatorii apar în poziția lor canonică conform regulilor sintactice ale românei, v. §§III; IV.2); în schimb, structurile din a doua clasă nu reproduc întocmai un model străin, ci sunt doar încercări nereușite de imitare a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
modernă: (i) Acicea popa, să va vrea poate cununile pune pre capetele lor(CM.1567: 263r) (ii) a. Poate el veni. (română modernă) b. Poți acum vorbi. 15 A se observa că adverbele sunt precedate de auxilare (9e) și clitice pronominale (12b), ceea ce exclude deplasarea lor în periferia stângă propozițională (periferia CP). 16 Inexistența elipsei legitimate de auxiliar în româna modernă derivă din natura clitică a auxiliarelor românești nonpasive în conjuncție cu ridicarea înaltă a verbului (v. Nicolae 2013d: §4). Auxiliarele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
considerată adesea un fenomen excentric, livresc, nefiresc, dislocarea formelor verbale compuse cu auxiliar nu este un fapt lingvistic întâmplător și se corelează cu alte fenomene sintactice" (Dragomirescu 2013b: 229). 18 Asemănătoare, dar nu identice. De exemplu, în spaniola veche, cliticul pronominal poate apărea la stânga negației, situație neînregistrată în româna veche: (i) se me non quisieres creer dacă mă nu vrea.SUBJ.2SG crede.INF 'dacă nu vrei să mă crezi' (spaniola veche, Poole 2007: 188) 19 Termenul ACORD, marcat astfel (cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mărcii de negație: negatorul selectat de gerunziu este un prefix (centru, element X0) care se încorporează el însuși prin adjuncție la stânga în structura verbului gerunziu (eventual precedând adverbe X0 ca mai, prea) și permite deplasarea la C, după cum arată encliza pronominală (nevăzându-l /nemaicitindu-l / nepreavăzându-l) (v. §§3.2; 3.3 infra). 46 Lăsăm deoparte perifrazele bazate pe subjonctiv, care prezintă grade diferite de gramaticalizare (e.g. am să plec / aveam să plec / o să plec). 47 Analiza lui Ledgeway (2015a) este ușor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ii) a. Ako bog ne ti pomogne, ... dacă Dumnezeu nu te ajută.PREZ.3SG b. *Ako ti bog ne pomogne, ... Dacă Dumnezeu nu te ajută, ...' 54 Rivero (1997) arată că propozițiile subordonate din spaniola veche prezentau o gramatică dublă, cliticele pronominale putând apărea atât la stânga negației (orientare spre C) (i), cât și la dreapta negației (orientare spre I) (ii); prima opțiune, prezentă cu totul rezidual și în propoziții principale (iii), a fost eliminată diacronic. Opțiunea de cliticizare orientată spre C explică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
generate în poziția în care apar; în fine, există analize care combină ambele abordări (Sportiche 1996). 56Decháine și Wiltschko (2002) arată că "pronumele" nu reprezintă o categorie primitivă și identifică trei structuri sintactice pentru elementele incluse în general în clasa pronominalelor: pro-DP (ia), pro-P (ib) și pro-NP (ic). Categoriile superioare includ categoriile inferioare (pro-DP include pro-P și pro-NP; ((i) după Decháine și Wiltschko 2002:410). Categoria pro-P au o distribuție idiosincratică (nici de DP, nici de NP), întocmai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]