792 matches
-
de neatârnare și de neistovit progres. Imaginea a trecut în legendă, legitimând vocația acestui popor de a ridica din rândurile sale fiice tulburător inspirate de o covârșitoare dragoste de țară și însuflețite de o mare putere de jertfă în slujba propășirii cauzei naționale, făclia arderii lor exemplare pe vatra patriotismului rămânând să le lumineze pilduitor un timp chipul eroic.“ („O mare fiică a unui popor eroic“, în vol. omagial Buchet de purpură și soare: flori alese din creația închinată tovarășei Elena
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nota V. I.) „Nu vom șovăi, prieten scump, să ți urmăm și de aici încolo sfaturile înțelepte pe care ni le-ai dat în timpul vieții. Așa cum ne ai sfătuit, vom întări necontenit alianța frățească cu clasa muncitoare, chezășia forței și propășirii patriei noastre. Neuitată va rămâne memoria ta în inimile noastre și cinstit va fi numele tău întotdeauna de către poporul muncitor. Adio, prieten scump.“ (Munca, 11 ianuarie 1958) ZILIERU Horia „Oglinzile de aur fermecate Spre raza ta înalț. Auzi cum bate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
activitatea tovarășei Elena Ceaușescu, înaltele sale calități politice și morale o așază la loc de cinste în rândul celor mai de seamă personalități din istoria patriei, în rândul acelora care și au închinat existența, întreaga putere de muncă și creație propășirii poporului, victoriei socialismului pe pământul nostru strămoșesc.“ („Personalitate proeminentă a vieții politice și științifice contemporane“, Teatrul, ianuarie 1987) BUȘECESCU Romeo: „Trăiește-n el EROUL întregii omeniri păzind cu-ndemânare al păcii lung destin; Doar adevărul însuși îi străjuie-n simțiri și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
flăcări și cu însemnul de stea Al farului, deschizător de eră nouă: Partidul.“ („Tinerețe“, Luceafărul, 11 decembrie 1982) DIACONESCU Ioana „Filele calendarului acestui ianuarie cuprind două aniversări pe care poporul nostru le omagiază din toată inima, cu încrederea mărturisită de propășire a României: zilele de 7 și de 26 ianuarie; ziua de naștere a tovarășei Elena Ceaușescu, precum și aniversarea președintelui țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ („Ianuarie“, România literară, 5 ianuarie 1989) DIACONESCU Romulus „Pentru România, 1976 marchează demarajul pe un drum ale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1982) LUPU Ion, prof. univ. dr. „Programul Partidului Comunist Român de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare spre comunism orientează întregul potențial al țării, eforturile tuturor oamenilor muncii - români, maghiari, germani și alte naționalități - într-o direcție unică: propășirea României socialiste, ridicarea bunăstării materiale și spirituale a poporului.“ (Astra, 1 decembrie 1978) „Preocupările partidului pentru perfecționarea conducerii activității economice și sociale, a întregii societăți, potrivit noilor condiții și necesități impuse de trecerea spre o dezvoltare de tip intensiv-calitativ, datează
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
victoriei idealurilor poporului român, opera vastă desfășurată astăzi sunt exemplare dovezi de abnegație patriotică în slujba progresului economic și social al patriei. De aceea poporul nostru, care a înțeles întotdeauna să-și aniverseze eroii după meritele și contribuția lor la propășirea țării, sărbătorește cu aleasă stimă ziua de naștere a tovarășei Elena Ceaușescu și cei peste 45 de ani de consecventă activitate revoluționară pentru ridicarea pe noi trepte a științei, culturii, artei și învătământului în țara noastră.“ („Înaltă prețuire unei opere
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
românesc i se alătură omagiul pe care i-l aduce, întorcându-i-l, folclorul românesc însuși. În jurul voievozilor care au răsărit din satul românesc pentru a se întoarce asupra lui cu dragoste și înțelegere, cu dorința de a-i asigura propășirea materială și spirituală, colectivitatea a țesut cele mai frumoase mituri și legende ale sale. La temelia creației lor stau personalități puternice, de o forță aproape prometeică.“ (Săptămîna, 26 ianuarie 1978) SOROCEANU Corina „Conduși de fapta unui Om-Erou Pe care Țara
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1975) SPORICI Vasile, dr. „Cu profundă îndreptățire se relevă, de către întregul popor, prețuirea și înalta apreciere de care se bucură activitatea neobosită a tovarășei Elena Ceaușescu, în vederea înfăptuirii liniei politice a partidului, înfloririi științei, învățământului și culturii în patria noastră, propășirii multilaterale a României socialiste.“ („Din gândirea filozofică a tovarășului Nicolae Ceaușescu“, Ateneu, mai 1988) STANCIU Anton „Bărbatul prin care vorbește poporul și țara-i un cântec și-un cântec e glia în El biruința își află izvorul și spui Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de a munci fără preget, cu responsabilitate și exigență revoluționare, pentru îndeplinirea programelor de dezvoltare multilaterală a țării, de a acționa într-o impresionantă unitate de gând, faptă și simțire, în jurul partidului, al secretarului său general tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru propășirea și afirmarea în libertate și demnitate a României socialiste.“ („Mărețul drum al împlinirilor noastre“, Contemporanul, 26 august 1988) VASIU Ion „9 martie - sensul nostru spre înălțimi și vis, Un cuib de soare-i Țara cu fruntea-n viitor Și-n
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fără seamăn. Și toate necazurile voastre se vor termina. Iar acum, dragii mei frați, dragele mele surori, vă urez o seară frumoasă în continuare și vă las în compania formației vocal instrumentale Mesagerii Domnului, care vor susține un minirecital, întru propășirea noastră, a tuturor. Pentru început, melodia Sunt o oaie credincioasă. Și nu uitați: zâmbesc-din-nou coadă de maimuță suflet vindecat punct ro. Fiți Lumină, dragii mei. Fiți Lumină. Epitaf Sala era arhiplină. Marele Tenor avea să cânte din nou, după treizeci
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
475 persoane. Biserica de la Huși își păstrează caracteristicile fraților minori conventuali. Ca și predecesorii lor, trecuți în revistă mai sus, cu faptele lor mai de seamă, păstrate în rapoartele înaintate la Vatican, parohii de astăzi își aduc modestul obol la propășirea religiei căreia li s-au dedicat, a instituției bisericii lor, la promovarea vechilor principii ale creștinismului, de unitate și umanism, în cadrul unei societăți ce a redescoperit în ultimele decenii multe dintre valorile pierdute ale vieții spirituale. VI. ORAȘUL HUȘI ÎN
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Note și crede că o nouă analiză, risipind erorile și îndoielile, va goli de conținut aceste discuții. Guvernul Regal are ferma convingere că Guvernul de la Kiev este animat de dorința de a-și consacra timpul și forțele înălțării și propășirii patriei, pentru a face din această țară atât de frumoasă și bogată un important factor civilizator și de progres în estul Europei. Credem însă că astăzi nici o țară n-ar putea avea o existență normală fară a întreține relații corecte
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu nici un chip: creștinismul și educația creștină. Dar dacă nu le-ar fi permis pe acestea două misionarilor, nici ei n-ar mai fi venit cu armele, cu medicamentele și cu celelalte minuni ale lor. Nobunaga era conștient de importanța propășirii diverselor culturi și aprobase ca, În Azuchi, să se Înființeze o biserică și o școală. Acum, Însă, când mlădițele pe care le lăsase să crească Începeau să scoată muguri, era Îngrijorat pentru viitorul acelor elevi. Își dădea seama că, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
I. Heliade-Rădulescu și C. Negruzzi, era bun prieten cu Alecu Russo și V. Alecsandri și ideile lor nu i-au fost străine. În poezie rămâne însă plat, fabricat. Singura scriere în proză a lui C., legenda Piatra Corbului, publicată în „Propășirea”, este relatarea fidelă a unei vechi povești aflate de la un bătrân, pe munte. SCRIERI: Poetice cercări, Iași, 1839; Poezii, Iași, 1840; [Poezii], în Mumuleanu, Hrisoverghi, Cuciureanu, Scrieri alese, îngr. Ilarie Chendi, București, 1909, 90-99. Repere bibliografice: Alecu Russo, Scrieri, ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
care împreună cu frații lui muncesc cinstit din zori și până-n noapte. Și li se cuvine respect! Cum să îngenunchez în fața țăranului? se îngrozi boierul. Se cuvine să ne respectăm unii pe alții, pentru cinste și omenie. Așa vom merge spre propășire. ELENA CUZA (1825 - 1909) CONACUL DE LA SOLEȘTI Elena Rosetti, aceea care avea să ajungă prima Doamnă a Principatelor Unite, ca soție a lui Alex. Ioan Cuza, s-a născut la Iași în 17 iunie 1825. Primii ani ai copilăriei și
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
să se bucure de dezvoltarea economică. în opinia lor, factorul determinant al creșterii economice se găsește în instituțiile legale care le garantează întreprinzătorilor individuali roadele muncii lor. «Organizarea economică eficientă este cheia creșterii; dezvoltarea organizării economice eficiente în Europa de Vest explică propășirea Vestului. Organizarea eficientă presupune instituirea unor aranjamente instituționale și a unor drepturi de proprietate care să creeze un stimulent pentru canalizarea efortului economic individual către activități menite să apropie rata profitului privat de rata profitului social». De aceea, garanțiile oferite
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dublei învestituri a lui Cuza, prin urmare a Unirii. Năzuind de mult la chietudinea sălașului său din Târgu Ocna, se retrage acolo. S-a stins de pe urma unei pneumonii. Ca scriitor, N. este un diletant fin și cultivat. A colaborat la „Propășirea” și, mai mult la insistențele unor amici (era covârșit de înrâurirea lui V. Alecsandri), a trimis câte ceva la „Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845”, „Calendar pe 1853”, „România literară”, „Steaua Dunării”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
i se oferă o catedră de profesor la Academia Mihăileană (1842-1843), unde predă geometria descriptivă, geologia și mineralogia. Profesor la clasele înalte de economie politică, îndeplinește și funcția de inspector. În această calitate concepe un proiect detaliat (publicat parțial în „Propășirea”, în 1844, și continuat după trei ani în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”), în care insistă asupra organizării învățământului la sate, școala urmând să fie obligatorie și gratuită. El preconizează folosirea aceleiași metode de învățătură și de scriere în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
să fie obligatorie și gratuită. El preconizează folosirea aceleiași metode de învățătură și de scriere în amândouă Principatele. Ia parte la înființarea societății „Frăția”, contribuind alături de V. Alecsandri, M. Kogălniceanu și Panait Balș, și la înființarea, în 1844, a revistei „Propășirea”. Articolul său, Unirea vămilor între Moldova și Valahia, în care subzistă ideea Unirii, e interzis de cenzură. Se implică, de asemenea, în activitatea Asociației Literare a României. La Paris, în 1845, este ales președinte al Societății Studenților Români. În 1847
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
Ochire asupra științelor, clasifică teologia ca fiind prima între științe. Recunoaște, totuși, în universul material, existența unor legi obiective, ca și în viața socială, guvernată de legi morale. A început să publice însemnări cu conținut științific încă din 1844, în „Propășirea”. În 1861 pleda Pentru științe, litere și arte. Lucrări de compilație sunt Omul fizic și intelectual (1866) și Pământul și omul (1884). A scos și manuale practice pentru ingineri, comercianți și agricultori. S-a îndeletnicit, un timp, cu arheologia, trimițând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
rămas o traducere a cărții a VI-a a Istoriilor lui Herodot. Scrierile sale științifice, de popularizare, sunt alcătuite într-o formă accesibilă, cu un stil simplu și atrăgător. Este printre cei dintâi care tratează, în românește, chestiuni economice (în „Propășirea”, „Independința”, „Țeranul român”, „Revista română”). Din 1865 începe să apară seria Convorbiri economice, în care teoriile unor John Stuart Mill, Adam Smith, David Ricardo sunt aplicate la realitățile autohtone. Pentru a se face mai lesne înțeles, autorul se folosește de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
episcopilor lumii catolice: «Pe voi toți, venerabili frați, vă îndemnăm cu fermitate să reintroduceți spre folosire sacra doctrină a sfântului Toma și să o răspândiți oricât de mult posibil, spre ocrotirea și cinstea credinței catolice, a binelui societății și a propășirii tuturor științelor [...]. Pentru restul, învățătorii aleși de voi cu discernământ să caute să aștearnă în inimile ucenicilor doctrina sfântului Toma de Aquino; și să sublinieze soliditatea și superioritatea acesteia, fiind de preferat mai mult decât toate celelalte. Academiile întemeiate de
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
de gazetă, a polemicilor sale din ziarul "Timpul", unde a scris doar nu pentru că avea patimă pentru viața politică, ci împins numai de necesitățile vieții? Avea uri neesplicabile provenite dintr-o nepricepere absolută a curentului care împingea societatea românească spre propășirea economică (...)". În această capcană încă se află cărțile unor mari eminescologi români contemporani, care au suprasolicitat geniul poetic în defavoarea scrierilor jurnalistului Eminescu. Iar când le-au luat în seamă, le-au calificat "polemici", "articole pătimașe", ignorând cu sau fără premeditare
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
până, sau chiar dincolo, de limita admisibilă? Concret, se urmărea "pacea" și "odihna" țării. Dar în ce scop, care era "proiectul ideal" de existență al populației acestor meleaguri, cu alte cuvinte, care era visul român cel mai fierbinte? Era el "propășirea și înălțarea patriei", sau cumva "împlinirea" individuală? Iată cum este prezentat el de anonim: "Și acea nădejde avea ca și vara toată să treacă cu pace în țară-și, cu plimbări, cu ospețe, privind numai ce vor face turcii cu
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Oprișanu, cu o prefață de Al. Andriescu. A urmat, în 1972, Dacia literară a lui Mihail Kogălniceanu, din 1840, îngrijită de Maria Platon. Apariția acestor două ediții s-a datorat și desăvârșitului profesionalism al tehnoredactorului Nina Cantemir. în 1980, revista Propășirea din 1844 a fost reprodusă într-o monumentală ediție facsimilată și transliterată de Mariana Costinescu și Petre Costinescu, cu un studiu introductiv, note și comentarii de Paul Cornea, o contribuție esențială având lectorul Daciana Vlădoiu și tehnoredactorul Pompiliu Statnai. în
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]