739 matches
-
transmisă de documente rezonează cu ceea ce cunoaștem despre societatea vremii În ansamblul ei. Preotul român ardelean, fie el și greco-catolic, atât de adânc integrat În masa lumii sătești din care cu greu putea fi distins, era marcat de o puternică propensiune spre căsătorie, venită, pe de o parte, din direcția mentalității țărănești, iar pe de altă parte, din cea a mentalităților specific ecleziastice proprii tradiției ortodoxe. Consecința logică a situației evocate era aceea că, atunci când realizarea idealului matrimonial era interzisă de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe o justificare creștină, Își asociază acum și o motivație ideologică modernă, de inspirație laică. Un alt absolvent blăjean din acești ani, Ioan Rusu XE "Rusu" , mărturisea și el, În versurile din anii studenției, dorința Îndepărtării de la asceza studiilor și propensiunea spre un ideal matrimonial sau cel puțin afectiv: Cărți iubite și științe, Mai mult nu-s harnic de voi, Văd că-i peste-a mea putință Să slujesc singur la doi. Avut-ați a voastră parte Pân-acum Într-al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și mai ales față de baladele haiducești, atât de prețuite de scriitorii romantici. Eroii acestor proze sunt haiduci, tâlhari care terorizează regiuni Întregi, dar care și-ar dori o viață cinstită și suferă din cauza marginalizării lor sociale. În ambele nuvele, conform propensiunii lor intime, tâlharii sfârșesc prin a fi aduși pe calea cea dreaptă. Nuvela „Beiul Kurban” are ca motiv principal tradiția populară despre cetatea Dezna, consemnată de Jókai la fața locului, În cursul călătoriei sale. Acțiunea se petrece În timpul dominației otomane
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alte situații, Kazinczy ține să contrazică imaginea colectivă, prejudecata, contrapunându-i datele „realității”, așa după cum le Înregistrează și le interpretează cu proprii săi ochi. Desigur, nici această metodă nu era de natură să ofere garanția unei „obiectivități” imposibile, dar evidenția o propensiune evidentă În acest sens. De altfel, cu alte ocazii, utilizând aceeași metodă a creditului acordat În mod exclusiv experienței personale, Kazinczy dezminte cu hotărâre și clișee defavorabile românilor, cum ar fi prejudecata care le atribuie acestora un caracter violent și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ierarhiza trebuie să precizăm domeniul obiectului lor. 2) Relația subiect-obiect prezintă un aspect dinamic cu caracter vectorial. Unii autori vorbind despre relația dintre subiect și obiect folosesc termenul de „dispoziție" sau „predispoziție" pentru a reacționa, ceea ce se mai numește și propensiune. Tendința spre acțiune, sau propensiunea reprezintă deci un aspect al atitudinii, evident distinct de celelalte. Atitudinile se exprimă În limbaj, În acte de conduită socială, credințe, În judecățile de valoare ale indivizilor, În opinii, prejudecăți, stereotipii și, În general, În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
obiectului lor. 2) Relația subiect-obiect prezintă un aspect dinamic cu caracter vectorial. Unii autori vorbind despre relația dintre subiect și obiect folosesc termenul de „dispoziție" sau „predispoziție" pentru a reacționa, ceea ce se mai numește și propensiune. Tendința spre acțiune, sau propensiunea reprezintă deci un aspect al atitudinii, evident distinct de celelalte. Atitudinile se exprimă În limbaj, În acte de conduită socială, credințe, În judecățile de valoare ale indivizilor, În opinii, prejudecăți, stereotipii și, În general, În toate modalitățile comportamentale posibile. Fără
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nefrita cronică), arteriale (hemiplegii, tromboze), insuficiențelor cardiace și recidivelor (C. Borundel, Manual de medicină pentru cadre medii). b) dacă circumstanțialul concesiv este realizat prin grupuri nominale precedate de grupări cvasilocuționale precum cu tot/toată (cf. GALR II: 601) Cu toată propensiunea lui pentru clasicism (...), el avea, totuși, o concepție despre lume apropiată de sistemele sincretiste, totalizante, trimițând la Boehme și mai departe la gnostici, concepție mistică ce stă și la baza romantismului (Al Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). c) dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
condiționată de acțiunea ambelor părți în conformitate cu această recunoaștere. Concluzii Prima concluzie cu care am putea încheia se referă la cauzele războiului. Dacă într-adevăr natura regimului politic intern are consecințe în direcția reducerii (democrație) sau accentuării (autoritarism, dacă nu totalitarism) propensiunii către inițierea războiului, atunci este foarte posibil ca una dintre principalele cauze ale războiului incertitudinea derivând din situația de anarhie să fie șubrezită. Cu alte cuvinte, perspectiva păcii democratice este de așteptat să dezactiveze una dintre principalele cauze ale războiului
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
sub aura inconfundabilă a intuițiilor romantice, pe care Hasdeu încearcă să le acompanieze cu acel spirit critic necesar oricărei sinteze care caută să restituie cititorilor ,,adevărul și numai adevărul’’. Se recunoaște în această Istorie critică oricât de fragmentar realizată, o propensiune romantică a unui spirit creator, aflat într-o continuă efervescență, împinsă până la ,,marea dramă intimă care i-a rupt resorturile sufletești, aruncându-l în încercări disperate de a sonda insondabilul, de a cunoaște incognoscibilul’’ (Al. Zub). O dorință de cunoaștere
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
sub aura inconfundabilă a intuițiilor romantice, pe care Hasdeu încearcă să le acompanieze cu acel spirit critic necesar oricărei sinteze care caută să restituie cititorilor adevărul și numai adevărul. Se recunoaște în această Istorie critică oricât de fragmentar realizată, o propensiune romantică a unui spirit creator, aflat într-o continuă efervescență, împinsă până la marea dramă intimă care i-a rupt resorturile Accente istoriografice 88 sufletești, aruncându-l în încercări disperate de a sonda insondabilul, de a cunoaște incognoscibilul (Al. Zub). O
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
de inegalitate: cunoașterea, consacrată prin ritualurile de inițiere, reprezintă o alta și, probabil, și cea mai importantă, în cazul particular al vânătorilor-culegătorilor (Peterson 1993; Shennan 1996). Statutul copiilor rămâne, din rațiuni previzibile, destul de neclar în observațiile etnografice. Este indubitabil că propensiunea etnocentrică a analiștilor, cuplată cu „irelevanța” economică și cu ideea asociată ei, cea de dependență, atribuite generalizat copiilor, i-a condamnat pe aceștia la o anume „feminizare” și la statutul de victime pasive ale mediului lor social (Halcrow & Tayles 2008
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ca fiind dominată de grupuri cu efective numeroase, numărând cel puțin câteva zeci de indivizi de ambe sexe, patrilocale sau matrilocale. Posibilitatea apariției unor asocieri relativ durabile între indivizii de sexe opuse este credibilă, deși șansele instituționalizării acesteia sunt minime. Propensiunea etologică a hominidelor către realizarea de alianțe tranzitorii a reprezentat, cu siguranță, mecanismul esențial în descurajarea tendințele egoiste, cel puțin în privința împărțirii hranei, echilibrând aportul nutrițional cotidian și stabilizând o formulă socială in nuce „egalitară” (Marlowe 2005). Fie și din
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ascunși în tufișuri, ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce ar fi fost necesar ca bărbații să exploateze areale mai largi? La fel de contradictorie este, în același context, și ipoteza unei fertilități crescute a femeilor Neanderthaliene, posibilă pe seama la fel de presupusei lor propensiuni pentru îngrășare, înaintea sezoanelor reci (Soffer 2009: 51): și în această situație, un sprijin consistent din partea altor membri ai grupului, recte bărbații, devine de neevitat - cel puțin în măsura de bun simț în care refuzăm să le atribuim femeilor musteriene
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Binmore 2001; Richerson & Boyd 2001), reacțiile spontan negative la încercările explicite de subordonare (Chance 1996; Erdal & Whiten 1994; Spikins 2008), ca și tendința către organizarea egalitară a grupurilor umane de mici dimensiuni, toate indică imprimarea în psihismul uman a unor propensiuni de neregăsit în lumea animală. Ea nu se putea realiza decât în contextele sociale paleolitice. În acest sens, vagul „mediu ancestral” al psihologilor evoluționiști nu este unul ecologic, căci varietatea de contexte ecologice traversate în paleolitic este uriașă, ci mai
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Occidentului de a fi fondat o civilizație realmente remarcabilă pe care Răsăritul ortodox o admite de bună seamă. Mircea Vulcănescu regăsește o "unitate tipică a Apusului", dincolo de orice diferențe interconfesionale (catolice sau protestante) la nivelul a două planuri majore: 1) propensiunea spre o actualizare a trăirii umane religioase în istorie conduce, invariabil, la pierderea sentimentului eshatologic, ființa umană acomodându-și țelul firesc cu veacul în care trăiește; 2) dimpotrivă, Răsăritul ortodox, neconsumat de împlinirea sa în actualiate, așteaptă realizarea desăvârșită a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la liman" este corelată de simbolistica purtării Crucii, percepută diferit, în funcție de capacitatea harică sau de râvna aspirantului la înduhovnicire. În cadrul acestui Epistolar creștin există o propensiune spre elaborarea unor trepte inițiatice care constituie statutul vieții lăuntrice, a unor norme sau strategii de ordin spiritual pentru modelarea structurii ființiale, contribuind, astfel, la atingerea pragului de comuniune teandrică. Dintre Epistolele Părintelui Arsenie Papacioc reținem: "Scrisoarea către Părintele Ilie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Calvin, la rândul lor vehemente în acuzarea cultului sfinților și a căutării deliberate a efectelor estetice în pictura religioasă, biserica papală va relua argumentele folosite de clericii umaniști ai Renașterii, ca și pe cele în favoarea rolului catharctic al imaginii, de propensiune morală și spirituală. Dacă Reforma exalta cultul Scripturii și rolul muzicii religioase, Contra-Reforma va adula reprezentările picturale ale Sfintei Familii numite "iezuite" (Iisus, Maria, Iosif), ale Părinților Bisericii și ale clericilor sanctificați. Secolul XVI înregistrează triumful definitiv al imaginii, consacrat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1967). S-a încercat și în pictură, cu notabile realizări în stilul artei naive. Cinci dioptrii, debutul liric al lui V., a obținut mențiunea amabilă a lui Perpesicius, care observa nota de ingenuitate rurală, creată într-un mod obiectiv, epicizant. Propensiunea spre epic se declară explicit chiar din titlul următoarei plachete, Oamenii și faptele lor, care celebrează vrednicia plugarilor bănățeni coborâți de pe Columna lui Traian. Acaparat de proză odată cu „povestirile cu tâlc” din Aria lui Botgros (1948), scriitorul a livrat în
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
personajelor întruchipează țăranul român din perspectiva tradiției orale: sărac, prins în antagonismele de clasă, dârz, sfătos și fatalist. Povestirile din Falimentul proprietății Chistol et Company (1981) prezintă lumea unei așezări rurale care ascunde mari drame, configurată pe dimensiuni atemporale, cu propensiuni în fabulos și exotic. Cartea probează posibilitățile autorului prin performanțe în realizarea miracolului halucinatoriu (Pasărea din vis), a hibridului om-animal (A doua înfrângere a lui Ion Roteanu), a fantasticului care relativizează spațiul și timpul (Chiriașii de la Casa șchiopului), a alegoriei
VREMULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
program simbolist ce evaluează cu formulele ei înghețate neliniștile prin care prindea a se defini sensibilitatea modernă. Dar mai ales efectele de ordinul sugestiei antrenate de o muzicalitate subtilă a mișcărilor sufletului, captate mai nuanțat de versul liber și de propensiunea panteistică a analogiei, sunt, din păcate, puse în umbră de o vizibilă manevrare mecanică a metaforelor-cheie, a contrastelor și de alunecarea într-o retorică a declamației. Și nu excursul reflexiv și simbolic, ci, naivă și limpede, cantilena sentimentală (chiar dacă sentimentalismul
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
acut sentiment al absurdității lumii și cu o permanentă intuiție a primejdiei. Asociat frecvent cu Marcel Proust și Franz Kafka - apropiere pe care o respinge cu argumentul că nu e interesat de social precum cel dintâi și nici nu are propensiunea spre alegorie a celui de-al doilea -, V. scrie un roman al eului ce trimite la scrierile lui M. Blecher și în care se regăsește ceva din strania atmosferă mateină. Anunțând într-un fel rafinamentul poeziei expresive a târgoviștenilor, dar
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
cât mediul este mai dinamic, cu atât mai dinamică va fi structura; 10. cu cât mediul este mai complex, cu atât mai descentralizată va fi structura; 11. cu cât piața organizației este mai diversificată, cu atât mai mare va fi propensiunea spre divizarea în unități de piață de bază; 12. ostilitatea extremă în mediul organizației conduce orice organizare la centralizarea temporară a structurilor ei; 13. disparitatea în mediu încurajează organizația să se descentralizeze selectiv spre diferite constelații diferențiate de muncă; Ipoteze
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din simplul fapt că "vampirii" nu se bat cu turcii ziua în amiaza mare, iar tragerea în țeapă era un instrument coercitiv des uzitat în epocă. Ivan cel Groaznic ar putea confirma. Asta nu-l degrevează pe Țepeș de anumite propensiuni sadice. Luther vorbește de creaturi ca "măști" ale lui Dumnezeu: "Toate creaturile sunt măștile și vălurile lui Dumnezeu, astfel încât să-L poată ajuta să creeze multe lucruri". În consecință, toate ordinele naturale și instituțiile sunt pline de prezența divină, inclusiv
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
nu apără interesele vreunui grup anume și nici nu încearcă să elaboreze un program clar; mai întâi caută să acopere o suprafață mediatică cât mai întinsă și să acapareze voturile alegătorilor cel mai ușor de manipulat. Putem astfel observa o "propensiune a partidelor către escamotarea clivajelor" (readiness of parties to sidestep cleavages): toate încearcă să deplaseze accentul dezbaterilor asupra unor probleme periferice. Se pot naște alianțe în orice sens sau pot fi revizuite de la o zi la alta: slaba ancorare socială
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mare față de cea a cehilor și a slovacilor. Toate aceste date ne ajută să surprindem impactul, în primul rând parazitar, al ideologiei într-o strategie a puterii care la început a fost una politico-juridică.19 Arată de asemenea și că propensiunea spre comunism, manifestată de o bună parte a societății românești și exprimată ca tendință încă înainte de 1948 a fost în mod evident o alegere istorică. De la început, comuniștii nu au promis o viață politică organizată după modelul democrațiilor parlamentare occidentale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]