664 matches
-
autism”, Development and Psychopathology, 7, pp. 63-82. Muris, P., Meesters, C., Merekelbach, H., Sermon, A., & Zwakhalen, S., (1998), „Worry in normal children”, Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, 37, pp. 703-710. Murphy, M.L., & Pichichero, M.E., (2002), „Prospective identification and treatment of children with pedriatic autoimmune neuropsychiatric disorder associated with Group A streptococcal infection (PANDAS)”, Archives of Pediatric and Adolescent Medicine, 156, pp. 356-361. Nachmias, M., Gunnar, M., Mangelsdorf, S., Parritz, R., & Buss, K., (1996), „Behavioral inhibition and
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
of Learning Disabilities, 20, pp. 107-108. National Science Education Leadership Association (NSELA), (2003), retrieved July 2003 from http://www.nsela.org/multicul.htm. Newcomb, M.D., & Felix-Ortiz, M., (1992), „Multiple protective and risk factors for drug use and abuse: Cross-sectional and prospective findings”, Journal of Personality and Social Psychology, 63, pp. 280-296. Nietzel, M.T., Bernstein, D.A., & Milich, R., (1994), Introduction to clinical psychology, ed. a 4-a, Englewood Cliffs, New Jersey, Prentice Hall. Norgate, R, (1998), „Reducing self-injurious behavior in a child
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
McKenry, P.C., (1995), „Self-destructive behaviors among Black youth: Suicide and homicide”, in R.L. Taylor (Ed.), African American youth: Their social and economic status in the United States, New York, Praeger. Weems, C.F., Saltzman, K.M., Reiss, A.L., Carrion, V.G., (2003), „A prospective test of the association between hyperarousal and emotional numbing in youth with a history of traumatic stress”, Journal of Clinical Child and Adolescent Psychology, 32, pp. 166-171. Weiss, M.D., Worling, D.E., & Wasdell, M.B., (2003), „A chart review study of the
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Melody (ed.), John Wiley & Sons, 1973. 105 De F. Jablin, L. Putman, K. Roberts și L. Porter, Sage, 1987. 106 Le Seuil, 1988, ediția a II-a, 1990, p. 11. 107Vezi de asemenea, în acest sens, Lucien Sfez, L'administration prospective, partea a II-a, A. Colin, 1970. 108 În "Probabilistic Logics and the synthesis of reliable Organizations from unreliable components", în Shannon și Mac Carthy (ed.), Automata studies, Princeton University Press, 1956; vezi, de asemenea, Shannon și Weaver, The mathematical
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
o primă definiție cu pretenții științifice: "(...) o unitate textuală determinată de operații cu dominantă ierarhizantă, taxonomică și paradigmatică. O descriere este în general centrată pe și de un pantonim, arhilexem sau metalexem cu funcție de termen federator sincretic (...), termen cu funcție prospectivă sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestare". Studiul lui P. Hamon propune o teorie generală a descriptivului din perspectiva a ceea ce el numește "efect de text" sau "dominantă" pe baza unei cercetări atente a unor romane de Emil Zola și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
obiectul nostru de studiu ca fiind: (...) o unitate textuală guvernată de operații cu dominantă ierarhizantă, taxinomică, paradigmatică. O descriere este în general centrată pe și printr-un pantonim, arhilexem sau metalexem, cu rol de termen federator sincretic (...), termen cu funcție prospectivă sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestarea sa. Cu aceste lucrări din 1972, Philippe Hamon a pus bazele unui studiu istoric și semiotic al descriptivului. Studiul nostru constă într-o abordare mai sistematică, atît a evoluției unei forme descrierea de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
SCHWARTZ, CH. HUMMEL, T. HUSÉN, B. SUCHODOLSKI etc.), deși unii i-au refuzat orice credit. S-a obiectat tendinței prospectiviste că, vizînd viitorul cu extrem de multe elemente imprevizibile nu poate avea un caracter științific. Alteori, s-a spus despre pedagogia prospectivă că nu este democratică, întrucît ea reflectă sistemul de valori la care au aderat "prospectorii". Viitorul educației ar depinde, așadar, de interesele și ideologia unui grup restrîns de cercetători (2). Evident, nu este ușor să se "prospecteze" viitorul educației, cunoscîndu-se
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
înseamnă că generația care se educă acum trebuie să fie pregătită pentru schimbările ce vor veni; rezultă deci că școala nu mai poate rămîne cu toate privirile îndreptate spre trecut, ci trebuie să se orienteze și spre viitor, iar pedagogia prospectivă trebuie s-o ajute să-și deschidă fereastra spre timpul care vine. Această deschidere are două direcții: a) educația copiilor și tinerilor de astăzi pentru a face față cerințelor din deceniile care vin și b) educația posibilă a copiilor și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lung" (3, p. 28). O astfel de reflecție este însă sterilă dacă nu se realizează în condițiile unor preocupări mai largi privind dezvoltarea societății. Întrucît pentru un viitor relativ mai îndepărtat nu se pot stabili toate dimensiunile, cercetătorii din pedagogia prospectivă aspiră doar spre depistarea a ceea ce s-ar putea întîmpla și nu spre ceea ce se va întîmpla (Torsten Husén). Începînd cu deceniul al șaptelea, au fost întreprinse numeroase cercetări cu caracter viitorologic pentru stabilirea unor variante privind educația în anul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
crearea unor noi valori prin care să se imprime o anumită evoluție schimbărilor sociale. Una din cele mai realiste imagini ale educației în deceniile viitoare o întîlnim în scrierile teoreticianului suedez TORSTEN HUSÉN, preocupat în mod deosebit de problemele de pedagogie prospectivă (4). După opinia sa, viitorul sistem de educație ar putea avea următoarele note caracteristice: 1. întrucît educația școlară, la vîrsta tînără, nu mai poate asigura pregătirea pentru întreaga viață, educația devine un proces care va însoți omul pe tot parcursul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acesteia, convinși că în cultură avem de-a face întotdeauna cu un proces, cu o devenire, nu cu o stare definitivă, și imuabilă. Ea presupune o conjuncție permanentă cu trecutul, cu ceea ce Eminescu numea "suma întregii vieți spirituale", dar și prospectivă, stimularea elanului creator, dincolo de orice "mimetism ieftin al formelor", dacă e să reluăm cunoscuta expresie pârvaniană. Trauma produsă și în cultură de regimul comunist nu poate dispărea, firește, decât cu timpul, în cadrul unui proces de asanare ce nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ei "obiectivă", e și un mijloc de autocunoaștere, un mod de a fora în noi înșine. Durata e pusă sub observație integrală, studiată deci tridimensionalitatea ei inextricabilă. Retroistoria, pentru a relua noțiunea propusă de P. Chaunu, are ca pandant firesc prospectiva, legenda se întâlnește cu utopia în acea clipă de grație, de sinteză temporală, care e prezentul. Evident, un istoric nu se mai poate mulțumi în vremea noastră cu "teritoriul" ce i s-a destinat prin tradiție, cantonând definitiv în trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spiritul divinatoriu, de formularea unor probleme conturate sub ochii noștri și căutând soluții de viitor. Ca să răspundă credibil, istoricul trebuie să adopte viziunea antropologului și pe cea a sociologului, să fie apoi la curent cu anchetele întreprinse de specialiștii în prospectivă, ceea ce presupune deja o tehnică și o metodologie destul de complexe. Câmpul său de activitate s-a extins enorm, sub unghi spațio-temporal, dar și documentologic. Totul interesează pe istoric, tot ce poate contribui la cunoașterea dramei omului în timp și spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
din viața noastră. Retroistoria se complinește cu perspectiva. "Mi s-a părut că istoria ar putea fi un instrument util de analiză a prezentului și că istoricii ar putea întocmi un codicil la modul de folosire a marilor ordinatoare de prospective ce nu prevăd nimic", spunea P. Chaunu, atent și el la imaginea pe care istoria o poate da astăzi despre condiția umană. Nici un tabu, nici o rezervă, nici o restricție programată. Tot ce privește existența cronotopică a omului interesează și la recuperarea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
practică, ideologie, Editura Polirom, Iași. Sandu, D., 2006, „Ideologia participativă la sat”, în G. Bădescu, M. Comșa, D. Sandu (coord), M. Savedra, J. Hawthorn, Supervizarea, Editura Știință și Tehnică, București. Serrano, R. et al., 2007, Quo Vadis Social Funds? A prospective review of the roles and relevance of SF/CDD programs in the ECA region, document în lucru. Sillitoe, P., 2000, „Let them eat cake: indigenous knowledge, science and the poorest of the poor”, Anthropology today, vol. 16, 6. Stahl, H.
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
risc similar pentru insuficiență cardiacă (15). Există și studii care au demonstrat că TA sistolică conferă un risc superior cardiovascular comparativ cu presiunea pulsului, atunci când acești parametri au fost considerați separat drept covariabile ale aceluiași model multivariabil (16). O cercetare prospectivă incluzând date din 61 studii epidemiologice de amploare și aproximativ milion subiecți aparținând ambelor sexe a arătat că media TA sistolice și a TA diastolice reprezintă factorii de risc cardiovascular și cerebrovasculari cu cea mai mare acuratețe de predicție, superioară
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
crea un "cont satelit pentru cultură" și a-l asocia la contabilitatea națională (proiect nerealizat). Primul anuar statistic al culturii cuprinde deceniul 1960-1970; acesta a apărut în cinci volume, în 1977. În 1986, SER devine DEP (Departamentul de Studii și Prospective). Delegat de INSEE, Augustin Girard realizează studiile necesare pentru lucrările comitetului ministerial de evaluare, a cărui misiune este să aprecieze eficacitatea politicilor inițiate de Ministerul Culturii. El lucrează în colaborare cu comisariatul general pentru Plan, cu SER-ul altor ministere
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
CORÉPHAE: Comisia Regională pentru Patrimoniul Istoric, Arheologic și Etnografic CREDOC: Centrul de Cercetări pentru Studierea și Observarea Condițiilor de Viață CSA: Centrul de Sociologie a Artelor CSI: Centrul de Sociologie a Inovațiilor CSP: Categorii socioprofesionale DEP: Departamentul de Studii și Prospective (din Ministerul Culturii) DIE: Cheltuieli interne pentru educație DMF: Direcția Muzeelor din Franța DRAC: Direcția Regională pentru Acțiune Culturală ENP: Școala Națională de Patrimoniu ENSBA: Școala Națională Superioară de Arte Frumoase FIAC: Târgul Internațional de Artă Contemporană FNAC: Fondul Național
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
într-una clasată ca "sensibilă", "zonă violentă". În fine, diferența poate ține de eșantionare. Cele două echipe procedează foarte diferit. Pentru echipa INSERM: "Un eșantion reprezentativ de tineri școlarizați în ciclul secundar a fost efectuat de Direcția de evaluare și prospectivă (DEP) din Ministerul Educației Naționale prin tragere la sorți pe două niveluri. Pe primul nivel, un eșantion de 450 de unități a fost tras la sorți în prealabil, acestea fiind stratificate după trei criterii: tipul unității: gimnaziu, liceu profesional sau
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
uman-tehnologică ca fiind un punct non-retour, al imposibilității de distanțare și de alegere. De la excrescențele tehnologice ale protezelor și ale interfețelor la identitățile spectrale și banalitățile sintetice, condiției virtuale a subiectului din cyberspațiu nu i se recunoaște diferența și distanța prospectivă, vivacitatea și evenimențialitatea, materialitatea și întruparea. Dimpotrivă, și în perspectiva compatriotului său, Virilio (vezi capitol al treileaă, virtualizarea identității este contextul însuși al dispariției ființei umane în rețea, al indiferenței și al lipsei alterității, al automatizării și al inerției. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Clinicii de Chirurgie și ortopedie pediatrică este Conf. dr. Radu Bălănescu (asistent univ. 1995, șef de lucrări 1998, conferențiar 2013), medic primar chirurgie și ortopedie pediatrică, doctor în științe medicale, din anul 2007 director medical al spitalului. A publicat: „Studii prospective ale infecțiilor de plagă chirurgicală în chirurgia pediatrică” - V.I.S.A.N. 2003-2006 și alte lucrări științifice în reviste medicale, a participat la simpozioane și congrese de specialitate în țară și peste hotare: Germania, Belgia, Italia, S.U.A. Coautor la „Cursul de chirurgie viscerală
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
SS: “Procalcitonin, lipopolysacharide -binding protein, IL6 and C-reactive protein in community-acquired infections and sepsis - a prospective study”. Critical Care 2006; 10: R50. 84. Garbino J, Villiger P, Caviezel A, Matulionyte R, Uckay I, Morel P, Lew D: A randomized prospective study of cefepime plus metronidazole with imipenem-cilastatin in the treatment of intra-abdominal infections. Infection 2007, 35(3):161-166. 85. Garcea D: Patologie chirurgicala a peritoneului. În: Chirurgia abdominală, sub red. Gh. Funariu. Ed. Dacia, Cluj-Napoca. 2002, 386-393. 86. Garcia-Tsao
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Warren YA, Tyrrel KL, Merriam CV, Fernandez H: In vitro activity of moxifloxacin against 923 anaerobes isolated from human intra-abdominal infections. Antimicrob Agents Chemother 2006, 50(1):148-155. 99. Gomez-Jimenez J, Ribena E, Martinez-Vasquez JM: Bacterial peritonites in cirrhosis. Prospective study of 80 episodes. Med Clin,1992;99:493-497. 100. Gottschich MM, Jenkins M, Warden GD: Differential effects of the enteral dietary regimens of the selected outcome variables in burns patients. J.P.E.N., 1990;30:413-462. 101. Guarner J, Del Rio
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
multidrug-resistant Acinetobacter baumannii strains. Antimicrob Agents Chemother 2004, 48(5):15861592. 111. Hochreiter M, Köhler T, Schweiger AM, Keck FS, Bein B, von Spiegel T, Schroeder S: Procalcitonin to guide duration of antibiotic therapy in intensive care patients: A randomized prospective controlled trial. Crit Care 2009, 13(3):R83. 112. Höffken G, Niederman M: Nosocomial pneumonia. The importance of a de-escalating strategy for antibiotic treatment of pneumonia in the ICU. Chest 2002, 122:2183-96. 113. Holmes B, Costas M, Thaker T
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
HJ: Stimulation of T cell immunity by arginine enhances survivae peritonitis. J.Surg.Res,1988;44:658664. 159. Majewski WD: Long term outcome, adhesions, and quality of life after laparoscopic and open surgical therapies for acute abdomen: Follow-up of a prospective trial. Surg Endosc 2005, 19(1):81-90. 160. Malangoni MA, Inui T: Peritonites- the western experience. World J Emerg Surg; 2006, 1: 25-32. 161. Malangoni MA: Aztreonam in treatment of intra-abdominal infections. Urology 1988, 31(6 Suppl):28-32. 162
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]