638 matches
-
unei iluzorii forme de guvernare mondială. Dar în America, la fel ca și în Europa, costurile producției cresc, salariile de asemenea, în timp ce indicii rentabilității scad; imaginea viitorului se încețoșează, cererea scade catastrofal, invențiile încetează să mai apară, șomajul explodează, măsurile protecționiste se înăspresc, iar libertățile cunosc îngrădiri tot mai drastice. Constituirea în 1928 a unui cartel al marilor companii petroliere, cele „șapte surori”, crește prețul benzinei, antrenează prăbușirea producției de automobile, declanșează Marea Criză și pune capăt celei de-a șaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de pe urma unui complex al încercuirii: de armele Coreei de Nord, de produsele Coreei de Sud, de investițiile Chinei. Este cert că va reacționa, dotându-se din punct de vedere militar cu toate armele, inclusiv nucleare, într-o strategie din ce în ce mai defensivă și mai protecționistă, ceea ce ar putea-o costa foarte scump din punct de vedere economic. Este posibil ca, în 2025, Japonia să nu mai fie nici măcar a cincea putere economică din lume. Dintre Ceilalți 11, Coreea de Sud va deveni prima putere din Asia. PIB
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
românul e clientul perfect. Îmi amintesc că la un moment dat, înainte de intrarea României în UE, l-am văzut la televizor pe un lider de asociație a producătorilor de carne de porc, care avertiza statul român să nu elimine taxele protecționiste, căci altfel țara noastră va fi invadată de carnea de porc ieftină din Ungaria. Și de ce să nu fie invadată? Fiindcă atentează la producția autohtonă? Dar, cum spuneam, salariile - inclusiv ale angajaților din carmangerii - sunt mult mai mici ca în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
de dezvoltare, a încercat să pornească un motor schumpeterian de creștere. Activitatea sa s-a focalizat pe mobilizarea resurselor, pe investiții directe în activitățile productive, sau pe dirijarea lor spre anumi-te sectoare. Un ansamblu complex de controale reglementatoare, de politici protecționiste și de instrumente promoționale a dus la apariția industriei și sectoarelor sociale între-prinzători și concesionatori dependente de ea"1. Deci, în timp ce în țările dezvoltate, Statul se retrăgea progresiv din economie, în cele în curs de dezvoltare cu excepții, desigur se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
climat macroeconomic stabil și pe stabilirea obiectivelor de dezvoltare comune cu sectorul privat, pe baza cărora se vor derula toate politicile și programele guvernamentale"2. Măsuri se impun, în continuare, pentru simplificarea reglementărilor, a labirintului de controale și a sistemelor protecționiste și pentru introducerea de reguli, instituții, politici care să sprijine piețele eficiente și să îmbunătățească distribuția. În ultimii zece ani, rolul Statului în politica economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un model teoretic, o paradigmă care să descrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
discuții pun în evidență dificultățile de selectare și de aplicare a unui criteriu potrivit, cuantificabil, pentru evaluarea rolului guvernului în economie și aprecierea prestației sale. Măsuri se impun în continuare pentru simplificarea reglementărilor, a labirintului de controale și a sistemelor protecționiste și introducerea de reguli, instituții, politici care să sprijine piețele eficiente și să îmbunătățească distribuția. În ultimii zece ani, rolul Statului în politica economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un model teoretic, o paradigmă care să descrie și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
aspectele majore ale politicii, economiei, culturii etc. Actuala criză economică mondială însă, reabilitează în bună măsură rolul statelor, globalizarea intrînd în criză. Evoluțiile sunt foarte accelerate și imprevizibile, dar intervenția statelor în economie a devenit din nou una majoră, tendințele protecționiste fiind tot mai pronunțate, în paralel cu încercări de coordonare la nivel internațional pentru combaterea crizei. Istoria se repetă. Lumea economică actuală este bolnavă. Ea suferă de instabilitate și disfuncții cu atît mai jenante cu cît actorii economici sunt mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pregătirea forței de muncă, protejarea brevetelor și mărcilor, infrastructura informatică. Aspectele politico-legale au impact din punct de vedere al formei de guvernare, ideologiei politice, legii impozitării, stabilității guvernului, atitudinii guvernului față de străini, reglementării proprietății străinilor, puterii grupurilor de opoziție, orientării protecționiste, politicii externe, activității teroriste și sistemului legal 124. Inventarul de influențe de mai sus este imens și ine-puizat. Cu toate acestea, este aproape o goană pentru identificarea de piețe noi pentru dezvoltarea afacerilor. Corporațiile își ramifică afacerile în afara granițelor țării
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
echivalent de muncă. Gestiunea de căpetenie nu este aceasta. E vorba de altceva. Acel echivalent de muncă unde se prestează? La Paris ori la București? Pentru poporul român se-nțelege că lucrul nu e indiferent. De-aceea suntem fără îndoială protecționiști și adversari ai absenteismului. 80 {EminescuOpXV 81} ["SCHIMBUL ADEVĂRAT ȘI DREPT... 2255 Schimbul adevărat și drept se face între productele la cari concursul naturii e determinant, deci între materii brute. Schimbul între ceea ce un om face și ceea ce un alt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Orgoliul mă îndemna însă să nu scot o silabă. Numai bătrînul vorbea. - Ca să rezolve nedreptățile acumulate, după revoluție statul și-a făcut un buget unic din care a asigurat salarii tuturor. N-a mai existat nici un meseriaș pe speze proprii. Protecționist, sistemul acesta a distrus legăturile pe care i le făcuse funcționale munca și care erau cît se poate de concrete: „dai - ai, nu dai - nu ai”. Artificial, noul mod de a gîndi relațiile sociale a neantizat în om sentimentul datoriei
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
produselor fabricate din materia primă străină. Aceste produceri vor forma noi locuri de muncă și vor facilita exportul mărfurilor, grație căruia se va majora importul materiei prime străine și va conduce la Încasări active a impozitelor și taxelor vamale. Argumentările protecționiste caracteristice mercantelismului sunt aplicate și astăzi În cadrul economiei multor țări. Factorii determinanți de atragere a capitalui În viziunea școlii liberale clasice sunt reflectați În cercetările lui A. Smith, marele economist al XVIII, care afirmă În lucrarea sa Avuția națiunilor, cercetare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
n-au decât efecte negative, creând raporturi de dependență economică, favorizând ingerențe politice și slăbind Întreprinderile locale, au Întreprins reglementarea Întreprinderilor private și orientarea activității acestora, măsuri care au dus la descurajarea ISD. În țările unde erau create (constituite) bariere protecționiste, Întreprinderile străine au preferat mai degrabă să se implementeze pe teritoriul lor decât să exporte, astfel profitând de oportunitățile lucrative oferite de piața protejată care le permitea exploatarea resurselor naturale sau contingentele comerciale. În activitatea lor, investitorii străini direcți au
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pe care firma o are asupra pieței este una mondială, căci ea tinde să unifice gama de produse oferită pe diferite piețe naționale. În consecință, concurența are și ea loc la scară mondială, ceea ce explică, la un moment dat, reacțiile protecționiste ce vor determina firma să creeze filiale În țările gazdă, supuse legislației locale. Avantajele unei astfel de strategii sunt cunoscute: pe de o parte, găsirea de piețe de desfacere pentru produsele fabricate la centru, fără a fi necesară adaptarea lor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
monarhie pentru apărarea intereselor ungurilor. Nereușind să obțină o revizuire a acestor aranjamente, în iunie 1885 guvernul român l-a denunțat. Această acțiune însemna intrarea în vigoare a tarifelor ridicate adoptate în 1874. O nouă lege a tarifelor, cu intenții protecționiste, a fost emisă în mai 1886. Măsura aceasta a fost luată abia după dezbateri îndelungate ale reprezentanților liberali și conservatori, care aveau păreri diferite mai ales în privința gradului de protecție care trebuia acordat produselor românești. Să ne amintim că în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
după rezolvarea lui, relațiile comerciale nu au revenit la situația anterioară. Germania a luat locul Austro-Ungariei ca sursă principală de bunuri industriale; produsele agricole românești erau destinate mai mult Belgiei, Germaniei, Marii Britanii și Franței decît monarhiei habsburgice. Un alt tarif protecționist a fost introdus în 1904. Nu trebuie să uităm că vecinii României și asociații ei cei mai apropiați, Rusia, Austro-Ungaria și Germania, aplicau politici protecționiste, Bucureștiul nefăcînd altceva decît să le urmeze exemplul. Cu toate aceste controverse și în ciuda răscoalei
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
erau destinate mai mult Belgiei, Germaniei, Marii Britanii și Franței decît monarhiei habsburgice. Un alt tarif protecționist a fost introdus în 1904. Nu trebuie să uităm că vecinii României și asociații ei cei mai apropiați, Rusia, Austro-Ungaria și Germania, aplicau politici protecționiste, Bucureștiul nefăcînd altceva decît să le urmeze exemplul. Cu toate aceste controverse și în ciuda răscoalei țăranilor, afacerile interne și externe românești au urmat un curs mai lin decît în alte state balcanice. Țara nu a suferit de pe urma nici unei crize interne
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În iulie 1948 a fost inaugurată planificarea de stat centralizată. Autoritățile române au întîmpinat problemele obișnuite în introducerea acestor măsuri. Cu toate că regimul antebelic manifestase un interes deosebit față de industrie, el făcuse doar ceva mai mult decît să instituie unele tarife protecționiste și o serie de reglementări privind taxele speciale. Asemeni guvernului bulgar, cel român era și el nevoit să se bizuie foarte mult pe Uniunea Sovietică în ceea ce privește asistența tehnică și în alte domenii. Adoptarea modelului economic sovietic a constituit și aici
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pentru nevoile eforiilor orășenești, cu care se încheiau contracte prin care acei mici producători obțineau dreptul exclusiv de aprovizionare a orașelor și târgurilor respective cu lumânări pe timp de 3-5 ani. Asupra concurenței externe, neîngrădită de nici un fel de măsuri protecționiste, nu mai insistăm, căci efectele ei sunt binecunoscute. Din nefericire, explicații mai amănunțite și mai concrete relative la soarta fabricii nu suntem în măsură să dăm. Ne lipsesc știri despre înzestrarea ei tehnică, despre mâna de lucru, despre producție etc.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fază n-a putut fi asigurată cu un echipament tehnic superior, cu cadrele necesare de oameni calificați, cu lucrători liberi în număr suficient, cu o largă piață de desfacere, cu capital și n-a fost ocrotită printr-o politică economică protecționistă. În aceste împrejurări mașinile nu puteau fi construite în țară, ci erau importate. Merită totuși să fie subliniat faptul că întreprinzătorii s-au străduit să achiziționeze mașini la nivelul tehnicii europene sau să perfecționeze procesul de producție: introducerea presșpanului în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
neglijarea carierelor productive, pătrunderea capitalului străin ș. a., vicii pe care el le-ar fi putut menționa cu un sfert de secol în urmă, când recomanda, în scopul propășirii țării, reformarea învățământului, modernizarea agriculturii, dezvoltarea industriei mari și mici, politică comercială protecționistă ș. a. Ce-i drept, acele vicii s-ar cuveni trecute, mai degrabă, între efecte, iar soluțiile pe care le oferea A. D. Xenopol vizau suprastructura și arareori bazele edificiului social. Se cuvine să subliniem prețuirea și rolul hotărâtor pe care A. D
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mult mai deschiși față de investitorii străini. Dorința liberalilor privește stabilirea și menținerea controlului de stat asupra bogățiilor naționale. Ei sînt promotorii controlului de stat asupra băncii, ei sînt fondatorii, în 1880, ai Băncii Naționale a României, ei sînt la originea unei politici vamale protecționiste, ei sînt inițiatorii legilor de încurajare a industriei. Deviza sub care se adună este: Prin noi înșine. În ochii oamenilor de afaceri străini și ai guvernelor care îi susțin, ei fac figură de naționaliști îndîrjiți. Bogățiile naturale, agricole și energetice
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
împrumuturi externe cresc de la 169,5 milioane în 1890 la 259 milioane în 1900. Impozitul funciar nu produce sumele așteptate. Cu excepția țărănimii, nimeni nu este taxat la venitul lui real și evaluarea venitului proprietăților se face întotdeauna la minimum. Obsesia protecționistă domină activitatea economică a liberalilor: este imperativ să se creeze și să se protejeze industria în curs de apariție. Economiștii se împart în privința desemnării obiectului de apărat. Aurelian, autorul studiului Cum să se fondeze în România o industrie și industria
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
desemnării obiectului de apărat. Aurelian, autorul studiului Cum să se fondeze în România o industrie și industria românească în fața libertății comerțului de import (1881), pledează în favoarea industriei casnice și se opune lui A.D. Xenopol, care vizează protecția marii industrii. Linia protecționistă este adoptată în 1886: toate taxele la export sînt suprimate (în beneficiul agriculturii), dar taxele la import sînt mult mărite pentru toate țările cu care România nu a încetat încă convenția bilaterală. Această dată marchează o ruptură: zece ani mai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
impuse de Austro-Ungaria care pretindea tarife preferențiale și le obținuse. Ea beneficia de tratamentul de națiune cea mai favorizată, pentru animale, iar scutirea era completă pentru făină și articole făinoase. Liberalii își impun hotărîrea introducînd în 1904 o nouă lege protecționistă. Conservatorii se plîng de faptul că mașinile agricole ar fi importate la costuri prea ridicate și explică faptul că beneficiari ai acestei protecții sînt străinii care măresc, printr-o industrializare rapidă, depopularea satelor și ruina morală a țărănimii dezrădăcinate. Liberalii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
majoritatea teoriei postmoderniste nu au reușit să dezvolte o pedagogie critică media 1 . În cercurile care se ocupă de educație este în curs dezbaterea axată pe problema identificării domeniului pedagogiei media, existînd diferite programe în acest sens. O abordare tradițională "protecționistă" va încerca să "inoculeze" tinerilor ideea că trebuie să se ferească de fenomenul de dependență de media și de manipulare prin media, cultivîndu-le în același timp gustul pentru cultura oferită de cărți, pentru cultura "înaltă" și valorile de adevăr, frumusețe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]