1,169 matches
-
constituțional, dar, desigur, fără să obțină o diplomă. În 1920 George este creat duce de York (titlul consacrat, acordat automat celui de-al doilea fiu al suveranului), conte de Inverness și baron Killarney, ceea ce îi permite să îndeplinească unele funcții protocolare, de reprezentare, în numele tatălui său. La 23 aprilie 1923, în abația Westminster, are loc căsătoria, oficiată de arhiepiscopul Thomas Randell Davidson, cu lady Elizabeth Bowes-Lyon, o tînără în vîrstă de 23 de ani, cu cinci ani mai tînără decît el
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
castelului pînă la intrarea în incintă și de-a lungul coridorului se aflau aliniați domni în haine negre și tinere fete îmbrăcate în vaporoase rochii albe. Prințul de Wales, în uniformă de amiral al Marinei Regale, îi oferise, galant și protocolar, brațul reginei. La orele 19.00 s-a servit cina de gală pentru întreaga suită, compusă din 28 de persoane oficiale; printre ei, ministrul Marii Britanii în România, Sir Frank Lascelles, generalii Wilson și Keith-Trager, precum și atașatul britanic Brown. Prințul de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Ana Stuart-prințul George al Danemarcei. Totuși, în 1839, Victoria a semnat un decret regal prin care, în materie de protocol, Albert ocupa locul doi, imediat după ea, în ordinea de precedență. Așa va proceda și regina Elisabeta II în relația protocolară cu Philip, ducele de Edinburgh. De abia în 1857, Albert a fost numit de Parlament prinț-consort. ** Gillie sau ghillie, cuvînt scoțian, desemna un servitor. În istoria Scoției, el era mîna dreaptă a șefului clanului respectiv. ‡‡‡‡‡ Un exemplu edificator: Frederika Wilhelmina
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
pildă, autointitulatul "poet" Vrabie din romanul lui I. Peltz Actele vorbește! se declară un geniu neînțeles și marginalizat, însă în scrisoarea trimisă domnului Ciuciu în care îi cere sfatul cu privire la soarta sa de literat, îmbină caragialește registrul familiar cu cel protocolar și dă la iveală, la un moment dat, adevăratul scop pentru care ar dori să descindă în capitală în calitate de artist: Drept să vă spun, nu știu ce să fac? Mi-a venit așa un gând ciudat: să las dracului Crângășanii și familia
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o revoluție dar primesc răspunsuri vagi din partea autorităților 24 iunie 2011 Terminus timpul își trăsese răsuflarea în gara aceea odată cu ultima locomotivă scoasă de pe șine acarul păun fusese decorat sub privirile indiferente ale notabilităților umflase pieptul cu mândrie schimbase macazul protocolar pentru ultima oară pe șinele ruginite circulau doar amintirile niciuna nu m-a luat cu ea am rămas acolo fără bilet de peron ca un acar păun împietrit în timpul unei ture nesfârșite 25 iunie 2011 Aș vrea să nu mă
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
răspunsese că puteau să stea în studioul ei și că ea va sta la Adriana, când noul celular pe care îl primise de la firmă începu să sune. — Emmy Solomon la telefon, spuse ea pe un ton cât se poate de protocolar. — Emmy, tu ești? — Leigh? De unde ai numărul ăsta? — Am sunat la tine la birou și le-am spus că e o urgență, sper că nu te superi. — Scumpo, e totul în regulă? E două noaptea acolo. — Da, totul e bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
spre vasul american Wake. O duzină de marinari japonezi ședeau față-n față, cu puștile ridicate ca niște vîsle. Doi ofițeri de marină, În uniformă, stăteau la provă, iar unul ținea un megafon În mîna Înmănușată. Uimit de această vizită protocolară atît de matinală, Jim se urcă pe pervazul ferestrei și se lipi de geam. Două bărci de pază plecară de la Idzumo, fiecare purtînd cîte cincizeci de marinari. Cele trei vase se Întîlniră În mijlocul rîului și opriră moroarele. Se clătinau printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Și nu, nu i-am oferit biscuiți. Îmi pare rău, dar nu eram o persoană chiar așa de generoasă. James stătea aplecat deasupra pătuțului și încerca să discute cu Kate. Purta cu ea un soi de discuție bolborosită și cam protocolară. De parcă fiică-sa ar fi fost un coleg de serviciu, nu un copil de două luni. James nu se comporta așa cum se comportă oamenii drăguți, normali și calzi în preajma unui copil. Știți ce vreau să spun: se poartă de parcă, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
aibă în vedere cartea despre familia Winshaw! Ai să vezi! Trase o linie peste numele necunoscut mie și îl trecu pe al ei, cu un scris mare, ascuțit. Apoi îmi luă mâna și mi-o strânse, luându-și un rămas-bun protocolar. — Te las, deocamdată. Trenul se pregătea să se oprească. Cu o clipă înainte ca ea să ajungă la ușa vagonului, am spus: — Cât timp spuneai că stai la sora ta? Se întoarse, continuând să zâmbească. — Două zile. De ce? — Ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
curate pentru Frank, care În dimineața aceea urma să compară În fața instanței din Marbella. Pregătisem valiza În apartamentul său de la Clubul Nautico, după o atentă căutare prin garderoba lui. Alesesem cămăși În dungi, pantofi Închiși la culoare și un costum protocolar, dar cum zăceau sub ochii mei Întinse pe pat, păreau elementele componente ale unui costum pe care Frank se hotărîse să-l arunce. Am pornit la vînătoare prin sertare și suporturi de cravate, incapabil să mă hotărăsc. Frank cel real
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
venea aici Îmbrăca altă personalitate, veselă și fără griji. Camera de zi dădea Într-o nișă În care se lua masa, cu scaune și o măsuță din lemn de trandafir. Mi-l imaginam pe Sansom trăind două existențe diferite, una protocolară alături de Hollinger și o a doua aici, În căsuța asta de păpuși, mobilată În chip de al doilea budoar la dispoziția lui Alice Hollinger. CÎnd soțul ei Îi descoperise aventura, se prea poate să fi avut loc o izbucnire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
potrivită. Dar nici bună ziua! nu e adecvat, fiindcă, în cabinetul medicului, e cam penumbră și dumnealui și-a aprins lămpița. În fine, îi întind mâna, zicând: Vă salut, inginerul X, de la Mina Pietrosul. Doctor Spătaru, acceptă, fără chef, să răspundă, protocolar, medicul. Fiindcă medicul intuise imediat ținta vizitei subsemnatului, a inginerului de la Mina Pietrosul, urmă: Săptămâna aceasta, de când cu accidentul din Mină, am fost literalmente asediați de curioși și de alți băgători de seamă. De atâta mulțime venită pe capul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
afișate și un dram de invidie pentru norocosul care se bucură de compania unei partenere absolut fermecătoare. Alte câteva perechi se formează pentru noua melodie, dar ei revin la masă. De abia se așează, că un ofițer german se prezintă protocolar, cerând permisiunea să o invite la dans. Primește un refuz politicos. Un civil ce vorbește românește cu un ușor accent străin, împărtășește soarta celuilalt. Creaseră în jurul lor un zid pe care nimeni nu a mai îndrăznit să-l treacă. Atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dosare. „Cine ești cu adevărat?” Îl Întrebă, dar el rămase mut. „Ești tînăr - n-ai iubit niciodată? Iată, acum te tutuiesc. Să-i spui domnului Pavel, dacă nu, Îi spun eu. O să rămînă uluit, iritat, el care e atît de protocolar. Doamne, ce-o să se mire!” Încheind vorbirea Întinse mîinile - culcată cum era - chemîndu-l să se aplece să-l sărute, și fără să-și dea seama, intră În somn. Era anul 1954. 21. Doamna Pavel Își ținea, În ziua aceea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
romantică, iar nu din observarea meselor din jur, exclamă calculat: - Ce noapte, frumoasă! Nu-i așa, fetelor? După o mică pauză, adăugă adresîndu-se Anei și fiicei acesteia: Pentru mine care am o vîrstă, sînteți ca și fetele mele! Ele zîmbiră protocolar dar și cu o abia perceptibilă adeziune. În timp ce orchestra Începu nu știu ce melodie ușor tărăgănată, mă adresai către toți: - Știți ce-a fost aici, chiar În locul acesta acum...cîți ani?... Eram copil, terminasem clasa I-a primară... În 1930; luasem premiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Întrebai deodată, folosind fără să vreau pluralul. - Poimîine! Poate domniile-voastre mă-nsoțiți la gară, spuse și Întrebuință rîzÎnd, drept răspuns, pronumele de reverență. Chiar asta vroiam să-ți spun, dar luată cu vorba era să uit. - Prea bine „doamnă”, glumii substantivînd protocolar. Ea rîse din nou. Și În seara aceea, pentru că era mult prea tîrziu, sau poate o tulburare a timpului, o condusei pînă acasă și ne despărțirăm În fața porții ei sărutîndu-i mîna. A treia zi, pe la orele prînzului, o Însoții la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
pe Eminescu" și ne dă un semnificativ portret privindu-l pe om, ca înfățișare fizică, dar și pe scriitor, observându-i conversația "uluitoare" și arta epistolară: "Era un bărbat voinic, dar scund, cu timbru vocal în falset, de o politeță protocolară exagerată; îți strângea mâna timp de câteva minute, rămânând în tot timpul descoperit și spunându-ți Ťdomnia-tať. "Ca și în tabletele sale, desfășura, când era în vervă, o trâmbă de metafore despre oameni și lucruri, cu caracteristici totdeauna inedite. Spre deosebire de
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
Sorin Lavric Dacă mai aveți îndoieli că filozofia actuală este cu precădere o chestiune de vocabular, merită să citiți La ce bun adevărul? Volumul rezumă polemica, de scorțoasă desfășurare protocolară, pe care Richard Rorty a purtat-o cu Pascal Engel în 2002 la Sorbona, spre deliciul celor care au avut norocul de a se număra printre spectatori. Încleștarea celor doi, cu toată politețea mondenă a unor oameni care își întorc
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
pe cele ale Rusiei, în același spațiu. Căci, potrivit informațiilor obținute de Ignatius Mouradgea d'Ohsson de la Ratib Ebu Bekir, reis efendi, Robert Liston, ambasadorul Mării Britanii pe lângă Poartă Otomană, i-ar fi declarat înaltului demnitar otoman, cu prilejul vizitei protocolare prilejuita de plecarea să de la post, ca "îl donna leș plus fortes assurances des dispositions de la Cour d'Angleterre en faveur de l'Empire Ottoman"151. Mai mult chiar, diplomatul englez "a même avancé que leș liaisons actuelles (ale Angliei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
omul Își satisface nevoile nutriționale pe cale instinctuală reglate fiind de reflexele de foame, sete și sațietate, componenta psihologică este reprezentată de simbolistica alimentației percepută la nivel afectiv, În care servirea alimentelor devine un obicei, capătă un caracter ritualic, ceremonios sau protocolar, de unde rezultă și valoarea lor spirituală, subsumându-se astfel obiceiurilor și tradițiilor locale cu conotație culturală, componenta socială inglobează la rândul ei tradiția și percepția simbolică a importanței și locului alimentației În viața unui individ sau colectivități. Componenta psihologică și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Moldovei) uciderea mișelească a domnitorului. Pe imbrohorul turc venit la Iași Ghica îl prezintă ca fiind animat de cele mai bune gânduri, când, de fapt, țelul lui era criminal, pe care îl și înfăptuiește cu prilejul vizitei domnitorului (o vizită protocolară) la reședința solului. Textul a avut o descendență remarcabilă: s-au descoperit nu mai puțin de paisprezece variante, dintre care două în Țara Românească. Trecând munții, povestirea a servit, între 1778 și 1780, și la compunerea piesei - text mixt în
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
cu cel al lui Al. I. Cuza le-am prezentat medagrafic în periplul istoric de mai sus. Vom face acum câteva considerații privind chipul medalistic al lui Kogălniceanu. Pe medalia din 1911, după cum s a putut observa, acesta este acolat protocolar cu cel al domnitorului Al.I.Cuza și, pentru a respecta această cerință, profesorul de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii Celesti Fabio, cel care a conceput medalia, a trebuit să-l plaseze pe Kogălniceanu în prim plan
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în metal (argint și bronz, 50 mm) în 1987 la împlinirea a 75 de ani de învățământ superior agronomic la Iași. Reversul medaliei realizate atunci (fig. 45rv) prezintă chipul lui Ion Ionescu de la Brad, cu puțin bust îmbrăcat în ținută protocolară, orientat aproape în profil stânga. Trăsăturile feței, maxilarele, pomeții obrajilor, linia gurii, bărbia, dimensiunea frunții exprimă vigoarea și robustețea țăranului român, dar și distincție intelectuală. Efigia este înconjurată de bandă mărginită de cercuri liniare, frântă în partea de jos într-
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de fapt, un spirit fin, cu inteligență subtilă, memorie uluitoare, capacitate de analiză și sinteză, voință fermă, luptător, rezistent și muncitor. S-a impus ca maestru neîntrecut al elocinței, blând, dar și vehement, caustic și necruțător în limbaj, politicos și protocolar, dar și comunicativ și familiar, cunoscător perfect a patru limbi străine, cu credință nestrămutată în monarhie, libertate și unitate națională, cu convingeri idealiste, dar și observator atent al proceselor din viața politică internă și internațională, admirator al Franței, dar și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de el, o medalie omagială și aniversativă, pe care o vom prezenta în continuare. Medalia (argint, 75mm, gravor P. Theunis, realizată la Monetăria din Paris) are pe avers (fig. 139av) chipul cu bust orientat jumătate stânga, îmbrăcat cu tunica ținutei protocolare, încărcată pe partea centrală și dreaptă a pieptului cu ordine și decorații românești și străine și având pe umeri pelerină desfăcută larg. Capul întors spre dreapta evidențiază fruntea înaltă, părul ondulat și un profil regulat cu trăsături fine și distinse
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]