599 matches
-
anecdotic, el ajunsese un producător de veselie la comandă,2) cît și un paratrăsnet pentru nemulțumirile contemporanilor față de patronul său, Regele, iar numele - o poreclă. Ironic, Romînia, Țara lui Carol I, era numită, prin metonimie, „Țara lui Hübsch”, expresie devenită proverbială, folosită pînă și în titlul unei publicații. „Țara lui Hübsch” era una a contrastelor, a capriciului, a arbitrariului, a pseudocivilizației și pseudodemocrației; „țara tuturor posibilităților”, îndeosebi pentru aventurierii străini și pentru autohtonii cu tupeu, nu pentru cei cu merite. O
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o anume sfială (cum avea să reacționeze un mare creator ca el la intruziunea mea pe teritoriul filosofiei sale ?) m-am deschis către Lupasco. În loc de rezistență, a fost o explozie de bucurie, iar Lupasco m-a încurajat, cu generozitatea sa proverbială, să-mi public cît mai repede descoperirea. Apoi, de-a lungul anilor, am dezvoltat ideea de niveluri de realitate în cărți, articole și conferințe. Lupasco nu a putut cunoaște dezvoltările accelerate ale transdisciplinarității, căci a decedat în 1988. Chiar un
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și dezmerdându-l”exprimarea bucuriei și mulțumirii în fața unor realizări nesperate, manifestări afectuoase față de binefăcători, față de cei apropiați sufletului; r. 21 : „Ba pune-ți pofta-n cuiu, măi babă!” răzbunarea, plata cu aceeași monedă a răului făcut; dovadă indirectă a principiului proverbial „ce ție nu-ți place, altuia nu face”; 49 r. 39 40 : „De-acu ăi mai mânca și răbdări prăjite în loc de ouă”sentință ce vine ca o pedeapsă pentru faptele de avariție ale babei; o reîntoarcere a roții destinului, un
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a 2 armate, care totalizau 12 divizii de infanterie, o divizie blindată și 6 brigăzi independente, precum și aviația militară 3 . Operațiunile din Basarabia și Bucovina de Nord au dovedit calitățile armatei, privite pe diferite planuri, măsuri judicioase la comandamente, rezistența proverbială a soldatului român la oboseala marșurilor și manevrelor, inteligența în utilizarea terenului și a împrejurărilor tactice 4. La 16 iulie 1941, era eliberat Chișinăul. Relevând semnificația momentului, ziarul “Universul” consemna: “Hotarele ciuntite acum un an au fost reîntregite de ostașul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
efectivele a 2 armate, care totalizau 12 divizii de infanterie, o divizie blindată și 6 brigăzi independente, precum și aviația militară . Operațiunile din Basarabia și Bucovina de Nord au dovedit calitățile armatei, privite pe diferite planuri, măsuri judicioase la comandamente, rezistența proverbială a soldatului român la oboseala marșurilor și manevrelor, inteligența în utilizarea terenului și a împrejurărilor tactice. La 16 iulie 1941, era eliberat Chișinăul. Relevând semnificația momentului, ziarul “Universul” consemna: “Hotarele ciuntite acum un an au fost reîntregite de ostașul neînfricat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
profundă originalitate. Cărțile lui, inegale valoric, dar fără excepție remarcabile, au suscitat uneori contestări sau supraevaluări, deopotrivă nejustificate, sau au fost cvasiignorate din rațiuni în afara literaturii („cariera” sau gesticulația publică a scriitorului, episoade biografice, „ideologia” reală sau presupusă, jactanța lui proverbială, suspiciunea de egolatrie și acuzația de aroganță constituite ca reacție la discursul lui publicistic, considerat a fi singular și prea răspicat ș.a.). Totuși, reproșurile care i s-au adus, încercările de „demolare”, chiar, n-au contestat palierul valoric și gradul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
încurajare și chiar elogiu trimise pe un bilet de felicitare: "România are un Moliere al ei, un Moliere mai leneș, chiar foarte leneș, dar tot Moliere." Cel care îl numise garson de talent este atacat în chiar centrul personalității (hărnicia proverbială și construirea de proiecte ciclopice) și preocupărilor sale (cele lingvistice și spiritiste). Monumentul lexicografic Magnum Etymologicum Romaniae conceput în dimensiuni strivitoare pentru puterile unui om, devine în varianta Caragiale Magnum mophtologicum: "Și s-a pornit bătrînu-atunci La lucru cu ardoare
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
e bine să practici opinii opuse" și cine sugerează lui Caudella pentru muzica operei Hatmanul Baltag "o ușoară nuanță de trivialitate". Abordîndu-l în marginile psihanalizei, Pompiliu Constantinescu va remarca similitudini între autor și propriile personaje ("Sociabilitatea lui I. L. Caragiale este proverbială; și-a risipit viața în conversații uluitoare, în presă, bodegă și cafenea, trăind alături de eroii lui din proză și comedii, iubind pe imbecili și pe umanii lui semeni în toate slăbiciunile. I-au plăcut farsele vieții și s-a delectat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o autoimitație cvasimistică, pentru care aș sugera termenul imitatio nationis (pentru a surprinde și dimensiunea mistică). În România, în vreme ce grupul „Junimea” avea păreri împărțite despre imitație, respingând-o uneori ca sursă a unor inautentice „forme fără fond” (ca să folosesc sintagma proverbială a lui Titu Maiorescu), alții susțineau imitația sistematică, invocând legile imitației formulate de sociologul francez Jean-Gabriel de Tarde (1883-1904); în fruntea susținătorilor imitației se află E. Lovinescu (1881-1943), avocatul unei „imitații complete” ca modalitate de a sincroniza dezvoltarea României cu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sufletul omului cu o biserică - nu se poate vorbi de creștinism la Eminescu? Prin această construcție din lemn „cuvioasă, tristă” bate vântul iar „Năuntrul ei pe stâlpi-i, păreți, iconostas / Abia conture triste și umbre au rămas.” Urmerază afirmația devenită proverbială: „Credința zugrăvește icoanele ‘n biserici” și textul continuă: „Și ‘n sufletu-mi pusese poveștile i feerici, / Dar de-ale vieții valuri, de al furtunei pas / Abia conture triste și umbre au mai rămas./ în van mai caut lumea-mi în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
proprie“ și se încheie cu mărturisirea: „Mi-am trăit viața în idee, fără rest, spre deosebire de alții care și-o sfârșesc cu un rest și care astfel merită să fie regretați. Sunt în ceea ce am publicat.“ 2 Monotonia traiului lor devenise proverbială. În cea de-a doua parte a vieții sale, Kant și-a impus o deplină rutină a vieții zilnice menită să prevină tot ceea ce i-ar fi putut abate atenția de la lumea gândurilor sale. Se povestește că, la orele serii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
proprie“ și se încheie cu mărturisirea: „Mi-am trăit viața în idee, fără rest, spre deosebire de alții care și-o sfârșesc cu un rest și care astfel merită să fie regretați. Sunt în ceea ce am publicat.“ 2 Monotonia traiului lor devenise proverbială. În cea de-a doua parte a vieții sale, Kant și-a impus o deplină rutină a vieții zilnice 98 GÂNDITORUL SINGURATIC menită să prevină tot ceea ce i-ar fi putut abate atenția de la lumea gândurilor sale. Se povestește că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că uneori lipsa de precizie a ideilor este intenționată, fiind folosită în scopul evitării angajării problemelor sensibile, mai puțin favorabile pentru politician sau pentru formațiunea politică din care face parte. Unii dintre actorii politici români intervievați de ziariști, au devenit proverbiali pentru că "una erau întrebați și alta răspundeau", comportament comunicațional la care contribuie și folosirea termenilor vagi în mod excesiv. Caracterul vag al comunicării definește un anumit grad de imprecizie al mesajelor comunicării. El este un construct psihologic ce se referă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
națiunii celei mai favorizate ca monedă de schimb pentru a îmblînzi politica externă sovietică, el a fost lovit pe la spate de amendamentul lui Jackson, care lega această clauză de politica sovietică a emigrărilor. Kissinger a făcut din plin uz de proverbialul său sarcasm în legătură cu ceea ce pentru diplomații de talia sa trebuie să fi apărut ca o evidentă neînțelegere a posibilităților politicii externe în relațiile dintre superputeri (1982: 250-5, 984-98). După părerea lui Kissinger, este posibil ca URSS să-și schimbe politica
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aci țanțoș, aci onctuos, inocent în vițiu și aproape simpatic, Tănase, țăran judecând prin prejudecăți, șleahticii polaci infatuați, hoții de pădure văzuți ca niște pirați, însă cu bun contur. Versificația însăși e focoasă, truculentă, când trebuie cu umor țărănesc apăsat, proverbial. Modelul lui Hasdeu în Ion-vodă cel Cumplit a fost Istoria românilor sub Mihai Viteazul a lui Bălcescu, interpretată în sensul culturii marilor genii. Concepția istorică a autorului e sănătoasă (istoria: pregătire documentară și construcție artistică totdeodată), dar realizarea e dificitară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Falaris, un Busiris (poate, un Metellus)432, dar este zeul cel mai blând și mai cumpătat. Chiar și numai gândul, deși îndepărtat de Ovidiu, de a-l compara pe Augustus cu asemenea tirani sau cu ființe monstuoase de o cruzime proverbială, nu-l putea măguli pe Împărat și pe susținătorii săi: poate astfel ar fi fost avertizați. Însă, opozanții față de regimul augustan înțelegeau fără îndoială, din zbor, că Ovidiu era convins de veridicitatea identificării lui Augustus cu respectivele personaje sângeroase și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
tehnologice, formarea noțiunilor de mediu social, natural și familial.Treptat, copilul își lărgește orizontul cunoașterii și întrebările lui devin din ce în ce mai logice și chiar problematice, ceea ce ne duce cu gândul la imensa capacitate de gândire a celor mici, la cunoscuta și proverbiala lor curiozitate. În școală, noi, educatorii avem o și mai mare posibilitate de aprofundare a cunoștintelor despre sol, apă, aer, viețuitoare, lanț trofic etc., rolul acestor elemente în viața locuitorilor TERREI. Oricât ne-am strădui, prin mijloace moderne, să ne
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
scenă, al poeziei sale, ci și actor și poet, trecând fără cabotinism În haina personajelor sale, cutrierând mulțimile și vorbindu-le În limba În care acestea știu să vorbească. Iată de unde vine bunăoară, capacitatea sa de a defini În formule proverbiale de inspirație populară, inegalitățile societății divizate În clase: «pentru unii mumă,/pentru alții ciumă, pentru unii miere,/pentru ăilalți fiere, voi cu durerile,/ei cu averile, voi cu ponoasele,/ei cu foloasele și cu ordânele lor ticăloasele». Problema poeziei festive
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu școlile-harem. Căci în vreme ce aceste balene-femele sînt sfioase de felul lor, tinerii masculi - sau tauri de patruzeci de barili, cum li se spune - sînt, de departe, cei mai bătăioși dintre toți leviatanii și cei mai primejdioși pentru vînători, tocmai prin proverbiala lor cutezanță - deși nu mi-e rușine nici cu balenele cărunte care, cînd îți ies în cale, te atacă aidoma unor diavoli exasperați de podagră. Școlile de tauri sînt mai mari decît școlile-harem. întocmai ca o ceată de studenți tineri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ei nocturn este stabilit aproape cu aceeași precizie de către vînător, ca linia țărmului de către pilot. Pentru vînătorul acela uimitor de iscusit, o dîră pe apă este o urmă aproape la fel de concludentă ca una trasată pe pămînt ferm, el dezmințind astfel proverbiala vremelnicie a semnelor scrise pe apă. Și, așa cum itinerariul puternicului leviatan de fier al trenurilor moderne e cunoscut în amănunt, în așa măsură, încît oamenii îi calculează, cu ceasul în mînă, viteza, la fel cum medicii calculează pulsul unui prunc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
r�rîi lui de a?? i aplică idealurile �n politică real? 14. El a reprezentat cea mai extraordinar? minte care i? a fost vreodat? h? r? zît? na? iunii rom�ne. M?re? ia lui Iorga izvor?? te din talentele sale; dar proverbiala să energie, care? l transform? �ntr? un Tatmensch goethian, era alimentat? de na? ionalismul s? u. El era o figur? mai mare dec�ț via? a. C�ț timp a tr? it, geniul s? u s? a reflectat �n activit?? ile sale. A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reu? it �ntotdeauna s? se plaseze pe planul doi fă?? de Rom�nia ? i?i iubea sincer pe ?? răni. �n ceea ce? l prive? te pe intelectualul Iorga, nu �ncape loc de compară? ie. Br? tianu era un exemplu clasic de despot oriental. Proverbial de arogant (că �ntreaga lui familie), Iorga �l numea pe drept cuv�nt pe tat? l lui Br? tianu un �vizir tiranic�. Arogan? a aceasta era evident? �n comportamentul lui Br? tianu, chiar ? i �n vocea lui, care cerea autoritar respect ? i era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Br? tianu l? a chemat pe Iorga la cabinetul s? u că s?? l anun? e interven? ia militar? a Rom�niei. Cu mintea rom�nului cea de pe urm? (�n 1934), Iorga �? i b? tea joc de �ncrederea �n sine ? i de proverbiala arogan?? a lui Br? tianu, descriindu? l: �Nu l? am v? zut niciodat? at�ț de dominant, domin�ndu? se pe șine, pe rege, pe noi to? i, destinul �nsu? i. Ace? tia s�nt felul de oameni pentru care sufletul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
e �n picioare. Cu at�ț mai mult cu c�ț corup? ia de toate felurile era at�ț de r? sp�ndit? , �ncep�nd cu Coroană (? i de aici p�n? jos). Cei care �l acuzau acum pe Iorga �l �mpro? cau cu noroi pe un om (proverbial de curat) de faptul c? �s? a v�ndut evreilor... �. A? a cum o numeau membrii familiei Iorga �n discu? iile cu autorul acestei c? r? i138. Mahalaua bucure? tean? a �nceput s? exagereze contribu? iile lui Blank, estim�ndu? le de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prin simplă prezență creează în jurul ei un câmp gravitațional de nostalgii infinite. Ca și Mallarmé "seamănă tenebre". Și le seamănă bine și cu folos societarul Teatrului Mic, devreme ce tu, spectator, rămâi țintuit în fotoliu cu răsuflarea tăiată, cuprins cu proverbiala tristețe...iremediabilă. Coautor al tenebrelor, Alexa Visarion. Mă opresc aici. Partea finală a filmului, un veritabil recital George Constantin, nu poate fi expediată în câteva cuvinte. Acest actor de excepție, amplu cât o orchestră simfonică, are dreptul la studii atente
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]