1,136 matches
-
, Elena (19. XII. 1878, București - 25.XI.1947, București), prozatoare și publicistă. Sora mezină a lui George Bacaloglu și a lui Victor A. Bacaloglu, ofițeri de carieră, cu preocupări publicistice și literare, B. își face educația într-un pension și, probabil, după ce se căsătorește cu Radu D. Rosetti, audiază cursuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285523_a_286852]
-
VIANU, Lidia (7.VII.1947, București), anglistă, poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Beatricei Vianu (n. Steiner), redactor, și al lui Theodor Vianu, medic. Urmează la București Liceul „Iulia Hasdeu” (1961-1965) și Facultatea de Limbi Germanice, secția engleză (1965-1970). Începe tot aici o carieră didactică la Liceul „Mihai Viteazul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
, Cora (22.I.1888, Târgu Bujor - 11.II.1924, București), prozatoare și publicistă. Este întâiul dintre cei cinci copii ai Elenei și ai lui Dimitrie Friedman și a primit la naștere prenumele mamei. Familia - mai puțin tatăl, care s-a stins prematur în 1904 - va adopta în anii războiului numele Irineu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
ROGOZ, Georgina Viorica (5.IV.1927, Timișoara), prozatoare. Este fiica Stelinei Ionescu-Sadova, autoare a trei cărți (publicate abia după 1990), și a lui George Paul Huber, procuror al Curții de Conturi înainte de 1947. Urmează la București cursurile Liceului „Ion Heliade-Rădulescu”, apoi pe cele ale Facultății de Litere și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
, Coca (1.VIII.1913, Craiova - 1.IX.1974, București), poetă, prozatoare și autoare dramatică. Este fiica scriitoarei Elena Farago și a lui Francisc Farago, funcționar bancar, și primește la naștere numele Ana-Virginia. F. manifestă o precoce înzestrare literară, astfel că versuri ale poetei de numai zece-unsprezece ani, din care va cita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
, Anamaria (15.XI.1958, București), prozatoare. Este fiica Danei Lovinescu (n. Crivetz) și a actorului Radu Beligan. A absolvit secția de regie film (promoția 1981) a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București. În 1982 părăsește România și, după șapte luni de lagăr în Germania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
CĂLUGĂRU, Alice (4.VII.1886, Paris - 1933) poetă și, prozatoare. În acte purtând numele Alice Stéphanie Stănescu Călugăru, C. era a treia fiică a căpitanului Ștefan Stănescu Călugăru și a Mariei Carabella, mama păstrându-și numele după căsătorie. Împrejurarea nașterii poetei la Paris e legată de stagiul de studii „asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
, Annie (1.V.1927, București), prozatoare, traducătoare și poeta. Provine dintr-o familie de intelectuali: tatăl - medic, mama, de origine elvețiană, stabilită, prin căsătorie, în România în 1920. Urmează liceul la Scoala Centrală de Fete din București, unde susține și bacalaureatul (1945). Face studii universitare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
, Elisabeta (8.VII.1941, București), poetă și prozatoare. Este fiica scriitorilor Magda Isanos și Eusebiu Camilar. După absolvirea, în 1965, a Facultății de Limba și Literatura Franceză din cadrul Universității din București, a profesat în învățământul secundar. A debutat cu un grupaj de versuri în „Iașul literar” (1964), prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
grupaj de versuri în „Iașul literar” (1964), prima ei carte fiind volumul de poezii Orașe nostalgice, apărut în 1969. A colaborat la revistele „Ateneu”, „Orizont”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Sinteze” (Bacău), „Bucovina literară” (Suceava) și „Europoésie” (Franța). Remarcabilă poetă și prozatoare, având, paradoxal, neșansa de a fi fost unica fiică a unor cunoscuți scriitori, I. s-a impus târziu în peisajul literar contemporan. Deși numele său a fost alăturat de al câtorva dintre cele mai prestigioase poete (Ana Blandiana, Constanța Buzea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
alina suferința unor părinți cu băiatul pe front, inventează scrisori din partea acestuia etc.), autoarea le investește cu valoare de simbol, fie trimițând la solidaritatea umană, fie, dimpotrivă, la atrocitățile comise în numele umanității. Alteori, având punctul de pornire în întâmplări reale, prozatoarea declanșează brusc un „dispozitiv” ce permite intrarea într-un spațiu fantastic, nesupus legilor lumii exterioare (Trenul de Arad, Oglinda). Totuși fantasticul ca peregrinare în propria interioritate e cel ce dă profunzime acestor pagini. Chiar și atunci când tema părea amenințată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
ATN, 1981, 2; Constantin Trandafir, Sinceritate și discreție, T, 1981, 11; Mihail Iordache, „Grădina de iarnă”, CL, 1988, 4; Ioan Holban, Cântecul e umbra cuvintelor, CRC, 1988, 17; Emil Nicolae, „Grădina de iarnă”, ATN, 1988, 5; Niadi Cernica, O revelație: prozatoarea Elisabeta Isanos, „Crai nou” (Suceava), 2000, 2716; Marius Manta, „Necuprinsele”, ATN, 2001, 1; Rodica Mureșan, Sfâșierea între fantastic și realitate, „Bucovina literară”, 2001, 2-3; Constantin Trandafir, „Cântecul soarelui”, F, 2002, 1; Vlad Sorianu, „Cântecul soarelui”, ATN, 2002, 11. D.Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
judecă e pe măsura suferinței ce i-au pricinuit-o. O poreclă sau o insultă nu-i tot atît de gravă ca o tentativă de linșaj profesional și moral! Scrisorile confirmă tragica realitate din titlul Universitatea care ucide, dat de prozatoarea Magda Ursache primului dintre romanele sale. Pivotul biografiei intelectuale a lui Mihai Drăgan l-au constituit - lucru pentru care poate fi considerat norocos - marii clasici. Cine ajunge să-i cunoască (iar el, în peste un deceniu de seminarii, a făcut
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
CĂTINA, Oana (pseudonim al Vioricăi Mării; 2.VIII.1941, Dănceu-Flămânda, azi Jiana, j. Mehedinți), prozatoare. Este fiica Mariei și a lui Traian Popescu, învățători, și soră a scriitorului Dumitru Radu Popescu. Urmează școala primară în localitatea natală, gimnaziul și liceul la Oradea (1953-1959), apoi, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Facultatea de Filologie (secția română-franceză), absolvită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
din universul almanahurilor cu sfaturi utile și al „Paris-Match”. Sub acest raport, textul frizează deseori kitschul, fără semne perceptibile de autoironie care să marcheze distanțarea față de un registru de exprimare „citat” pentru autenticitate. Toate aceste insuficiențe par să „recomande” literatura prozatoarei ca pe o versiune ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De fapt, lucrurile nu stau chiar așa: scrierile acestea nu sunt simple „confecțiuni”. Acumularea de notație „măruntă”, psihologistă și comportamentistă, cu ambiția exhaustivității, puternic colorată de subiectivitatea personajelor-naratori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
, Sărina (3.I.1894, Bacău - 8.I.1978, București), prozatoare, autoare de piese de teatru, traducătoare și publicista. Aparținea unei familii care a dat cărturari și oameni ai scenei (bunicul, rabin, tatăl, profesor de ebraică, un frate, comedian). În 1913, C. traducea din W. Hauff (Cerșetoarea de la Podul artelor) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
, Felicia (17.XII.1928, Bicazu Ardelean, j. Neamț), poetă și prozatoare. Este fiica Ecaterinei (n. Rogin) și a lui Aurel Crișan, inginer geometru. Face școala primară în Vânători- Neamț, liceul la Piatra Neamț, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei. Va absolvi Facultatea de Filosofie, secția ziaristică (1955) și Facultatea de Filologie (1963). Funcționează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288031_a_289360]
-
literară”, reconstituire a unui proiect epic din care Hortensia Papadat-Bengescu publicase unele fragmente sub formă de nuvele și pe care editorul le asamblează cu alte fragmente inedite, rămase în manuscris. Prefața relevă pentru prima oară procesul de creație al marii prozatoare, legătura intimă dintre literatura și viața ei. Altă carte va fi restituită în 1991, sub titlul Omul care a trecut. Aici sunt incluse trei nuvele având ca subiect evenimente din trecutul familiei Hallipa și necuprinse în forma definitivă a ciclului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
de viață S. era preocupat de editarea celor mai importante romane bengesciene în versiuni definitivate de autoare. Publică astfel, în 1997, o ediție din Logodnicul, iar în 2001-2002 reunește sub titlul de editor Ciclul familiei Hallipa ultima variantă reivizuită de prozatoare a romanelor seriei: Omul care a trecut, Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, (volumul I) și Rădăcini (volumul II). Avea un plan amănunțit de reconstituire, în scopul recuperării vastei materii dispersate, conținând numeroase copii-variante, a romanului Străina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
care descom pun voința lui și infiltrează slăbiciunea În sângele româ- nesc. O blestemată boală de sânge, un vierme atavic paralizează nervii motori ai firii românești și oprește pornirile la luptă fățișă [...] ale acestei nații” <endnote id="(740, p. 155)"/>. Prozatoarea britanică Olivia Manning a luat corect pulsul societății românești pe la 1939-1940 când, stând la București, și-a scris romanul autobiografic Trilogia balcanică : „Deci În Ungaria - spune un personaj - Îi Împușcă pe evrei ! Deștepți ! Aici nu-i Împușcă. Așa suntem noi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căciuli evreiești. Astfel, șiretenia este localizată atât În capul evreului, cât și pe capul lui. „În Bucovina mai puteți vedea evrei purtând blană de vulpe la pălării”, spune un personaj dintr-un roman cu subiect românesc, scris În 1939-1940 de prozatoarea britanică Olivia Manning. „Așa li s-a ordonat cu sute de ani În urmă, pentru a arăta că sunt la fel de vicleni ca o vulpe. Astăzi se amuză și Încă o poartă. E adevărat că sunt inteligenți, dar se țin deoparte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etice ale evreului cu cele ale ani malului din blana căruia Îi era confecționată căciula : „În Bucovina mai puteți vedea evrei purtând blană de vulpe la pălării”, spune un personaj dintr-un roman cu subiect românesc scris În 1939-1940 de prozatoarea britanică Olivia Manning. „Așa li s-a ordonat cu sute de ani În urmă, pentru a arăta că sunt la fel de vicleni ca o vulpe. Astăzi se amuză și Încă o poartă. E adevărat că sunt inteligenți, dar se țin deoparte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sefardă din Bucureștiul anului 1932 : Dona Clara, „vestită pentru frumusețea ei, care, spuneau gurile rele, fusese Înaintea căsătoriei cu don Enrique [Sidalgo, «vechi neam de bancheri spanioli»] omagiată de doi regi” (765, p. 263). În romanul autobiografic Trilogia balcanică al prozatoarei britanice Olivia Manning, doamna Flöhr - tânăra soră a unui bancher evreu din Bucureștiul anilor ’30 - pare să fi preluat unele elemente din portretul Elenei Wolf-Lupescu, amanta roșcată a regelui. Despre doamna Flöhr („frumoasa familiei”, cu părul roșu-arămiu „ca mătasea porumbului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
, Liana (11.II.1923, Charlottenburg, Germania - 25.VII.2002, Tel Aviv), prozatoare și poetă. Este fiica Melei și a lui Max Hermann Maxy, pictor. A absolvit Colegiul „Onescu” pentru studenți evrei, secția litere și filosofie (1944) și Facultatea de Teatrologie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București (1962
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
mele cardinale (1994), cuprinde atât versuri, proză și interviuri, cât și evocări ale unor personalități (Geo Bogza, Emil Cioran, Nina Cassian). Poezia orașelor extinde portretele spre un univers spiritual precum Parisul ori Bucureștiul, dar și Ramat Gan, spațiul israelian al prozatoarei. Povestirile schițează tipologii de activiști culturali ai anilor ‘60, aflați în confruntare cu artiștii și intelectualii autentici și cu platitudinea dogmatică, opusă libertății de expresie și gândire. Romanul Bătrânul Ieri și nenăscutul Mâine (1997) construiește un fel de puzzle cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]