1,193 matches
-
Mihai Eminescu, sunt interesante și utile deși modalitatea de abordare critică este mereu minată de o dezvoltare statistică excesivă, ca și de un comentariu critic bătrânicios, ca să nu spun altfel. REMEMORĂRI Dr. C. Vlad * Ion Pillat DIN PUNCT DE VEDERE PSIHANALITIC (Dr. C. Vlad) La începutul anilor '30, interesul pentru Eminescu a cunoscut un soi de exaltare publică, ceea ce a făcut ca receptarea lui ca poet și ca om, ca individ social să stârnească valuri de declarații adulatoare alături de contestări răutăcioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
gura mare "profanare!" când cineva încearcă să-l vadă pe poet ca om". Sunt acestea ideile pe care medicul C. Vlad le etalează în Prefața unei cărți incitante pentru vremea aceea, și nu numai, Mihai Eminescu din punct de vedere psihanalitic (Editura Cartea Românească, București, 1932), insolită la noi, ce avea să fie mereu invocată de-a lungul anilor (adesea citată dar arar citită azi) ca argument pentru cei ce cred că poetul și mai ales gazetarul Eminescu ar trebui trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
incomodeze superiorii prin rapoartele sale realiste despre starea precară a învățământului, ar fi fost un om normal și nu și-ar fi "dărâmat" poziția călduță de funcționar al statului, care își ia salarul pe degeaba. Halal interpretare, fie ea și psihanalitică! În privința "narcismului", care se manifestă printr-o "confuzie între subiect și obiect" în dragoste, și care este "cel mai capital simptom în schizofrenie", dr. C. Vlad face observația că "Eminescu n-a iubit niciodată în afară", și în acest sens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
la fixația că schizofrenicul Eminescu trebuie căutat și găsit în toate personajele operei sale, așa încât relația Hyperion, Cătălina și Demiurgul este o relație bazată tot pe atracția sexuală nesatisfăcută. Or, nimic mai mizerabil într-o asemenea înțelegere, fie ea și psihanalitică. Nimic de spus, cartea dr. C. Vlad este interesantă și din multe puncte de vedere utilă. Autorul izbutește să demonstreze, de pildă, mecanismele bolii psihice a lui Eminescu, cauzele ei și parte însemnată din atitudinea soci[...]ală a scriitorului. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
schizofren care pune în compunerile produse câte ceva din gândurile sale bolnave. Aici este eroarea fundamentală a studiului psihoanalitic al dr. C. Vlad. Incapacitatea de a înțelege pe criterii artistice o operă literară compromite bunele sale intenții. E prea mult zel psihanalitic și prea puțină instrucție estetică. În rest... Orice contestatar de azi al marelui poet poate afla aici calificative demonstrate (!?) științific pentru defăimarea și umilirea lui: un caz de demență precoce! POEZIA PURĂ (Ion Pillat) Poetul care a înțeles modernismul (modernitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
SECURITATEA ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ (George Ene) 3 LUCEAFĂRUL. TEXTUL POETIC INTEGRAL (Rodica Marian) 3 ÎN CONTEXT UNIVERSAL 3 EMINESCU ÎN BALCANI (J. Tambozi, D. Garofil, Lefterie Naum) 3 RELAȚIA EMINESCU PUȘKIN (Dumitru Copilu-Copilin) 3 REMEMORĂRI 3 DIN PUNCT DE VEDERE PSIHANALITIC (Dr. C. Vlad) 3 POEZIA PURĂ (Ion Pillat) 3 STILUL ȘI LIMBA 3 ANALIZE ȘI SUGESTII DE INTERPRETARE (Lucia Cifor) 3 MEȘTEȘUGUL POTRIVIRII CUVINTELOR (G. I. Tohăneanu) 3 ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) 3 BIBLIOGRAFIE. EDIȚII 3 O LECTURĂ NOUĂ (Eugen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
este abisal, fiind dezgropat ultimul strat al biografiei din perspectiva prezentă, inocent-conștientă, a evocării. Autenticitatea fermecătoare și profundă totodată a Autobiografiei provine din „colaborarea“ armonioasă dintre copil și adult, ambii la fel de candizi, chiar dacă la ultimul e activă o rafinată conștiință psihanalitică (cu semnale și în diverse interpretări ale criticului). Avem de a face, cu alte cuvinte, cu un proces firesc, spontan, natural de autopsihanalizare, căci „acum, la bătrânețe, retrăind propria mea viață, condeiul îmi înaintează rapid pe paginile albe, luând-o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dezvăluirea manieristă; „despuierea“ lui I. Negoițescu aparține, în mod radical, celei de a doua categorii, corespunzând intenției programatice a manieristului contemporan de a se lua în posesie prin intermediul unei mărturisiri fără limite, în care se combină spovedania catolică cu dicteul psihanalitic. Întâmplător sau nu, scriitorul s-a apropiat, la maturitate, de catolicism (cerând chiar să fie înmormântat cu preot catolic), iar în psihanaliză a fost un cunoscător avizat. În fine, e momentul să ne întrebăm și ce semnificație conține sintagma „straja
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sensul acesta, luându-mă după dicționarele de simboluri ce sintetizează sugestiile jungiene, a te lupta cu dragonul înseamnă a lua cunoștință de propriile impulsuri inconștiente, controlându-le și devenind, din acel moment, adult cu adevărat. Descoperim astfel o dublă intenționalitate psihanalitică a Autobiografiei. Cum am mai spus, în ultimul său an de viață, I. Negoițescu nu mai voia decât să și scrie și să-și încheie spovedania. Ea avea, pentru el, în momentul respectiv, o importanță capitală, poate și din cauza unor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Jung. CAPITOLUL IV ELEMENTE DE PSIHANALI ZĂ În ideea că sufletul nu se sfârșește acolo unde încetează valabilitatea unei premise fisiologice sau de altă natură, ne propunem să analizăm opera lui Mircea Eliade și dintr-un alt punct de vedere, psihanalitic. Astfel, cele mai importante elemente sunt analizate în paginile următoare. Amintirea ecran „amintire în aparență fără importanță, dar relatată de subiect cu mare precizie și claritate; este o formațiune de compromis care maschează fantasmele inconștiente. În opoziție cu conținutul neimportant
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
efectul cathartic, în scopul purificării pasiunilor vicioase, ca o supapă de armonizare. David Hume se opune acestei teze, afirmând, sarcastic, că simpatia pentru milă înseamnă înlocuirea teatrului cu spitalul. Psihanaliza freudiană reafirmă catharsis-ul aristotelian. Sigmund Freud utilizează metode cathartice psihanalitice în corectarea complexului oedipian. În anul 1890, Freud și Josef Breuer 42 inițiază, sub numele de "terapie cathartică", metoda lor terapeutică. Jakob Bernays 43, din Bonn, care a studiat și a scris o interpretare modernă a catharsis-ului aristotelian, era
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
le dă la iveală. Doar mîndria (rănită) și încăpățînarea îl țin pe „drumul ales”? Toate începuturile sînt grele: să scrii, să vorbești, să acționezi, dar mai ales primul. *S-a ajuns iarăși la vînătoarea de cuvinte: meditație, liniște, transcendental, tehnici psihanalitice, yoga etc. Trecînd azi pe la Centrul de Librării, am văzut pe biroul directorului o listă cu cărți ce urmează a fi retrase din rețea: Yoga - izvor de sănătate, Relaxarea de Arcadie Percek etc. Au fost oprite de la difuzare și cărți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
posibilitate în ceea ce privește cultura și civilizația occidentală. Progresul este însoțit și de regres, excesul de cultură și civlizație are drept contrapondere barbaria întruchipată în economia simbo- lică a decadentismului fie de proletariat, fie de rase „infe- rioare”, dar vitale. Din perspectiva psihanalitică, în accepția lui Freud, prețul plătit pentru construcția laborioasă a culturii și civilizației apusene prin cenzurarea pulsiunilor sexuale o reprezintă întoarcerea refulatului pentru care nevroza este cel mai vehiculat simptom. Ceea ce generează la Caragiale un naturalism second hand, ca și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
probabil niciodată, cum s-a născut în sufletul tânărului Petru această foame de predare necondiționată, în mâinile unui maestru de conștiință, mult experimentat în exercițiul spiritual și aflat cu totul deasupra ordinarului. Un studiu pe același subiect, făcut din perspectivă psihanalitică, ar explica totul probabil, prin dispariția figurii paterne din viața subiectului la o vârstă extrem de mică (doar patru ani), urmată de pierderea tuturor celor unsprezece frați, declanșatoare a unei nevoi de compensare prin substituție, și multe altele asemenea. Astfel de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și numai a acesteia. Libertatea de exprimare exercitată prevalent iresponsabil este o trăsătură a democrațiilor infantile. Privit normativ, spațiul public românesc are trăsăturile unor group therapies în care mulți oameni își exhibă frustrări îndelung reprimate. Presa a ajuns un „divan psihanalitic”. Ședem tolăniți, cu ușile vraiște deschise, iar „psihanalistul” (patron sau redacție) ne spune: Toarnă, toarnă frate! Toarnă fără grijă față de consecințe. Părerea ta este „adevărul”. Numai el contează. De ce „torni”? Imboldurile sunt multe: interesul, voluptatea mioritică, voluptatea cruciadei pentru puritate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Critici ale feminismului radicaltc "1.3.4. Critici ale feminismului radical" Fiind deosebit de creativ și mergând fără rețineri în zonele critice ale relațiilor patriarhale, feminismul radical a avut o influență foarte semnificativă asupra tuturor celorlalte orientări: cea liberală, socialistă, marxistă, psihanalitică, postmodernă. Pentru că a militat și a încercat să construiască o culturăxe "„cultură" femeiască distinctă, oferind femeilor o cale spre autenticitate și pentru că a fost și este un proiect politic ginocentricxe "„ginocentric", feminismul radical este acuzat de esențialismxe "„esențialism". Radicalele culturale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
mare, aventura extremă etc.), ivite dintr-o reală GAP, precum și esența reiterativă a fenomenului (pirateria contemporană) au modificat perspectiva asupra marginalității acestei teme. Ea nu mai pare una a copilăriei literare, a facilului narativ, ci una cu certe valențe sociale, psihanalitice și artistice. Dacă literatura e un rezervor inepuizabil de toposuri și modele, de utopii alternative și de comentarii subiective ale istoriei, atunci putem vorbi, așa cum o face Virgil Nemoianu, de plăcerile și adevărurile secundarului, de estetic ca ghid pentru lumea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
această pricină există mame rele.” (S. de Beauvoir, 1998, p. 28) Uneori, mamele nu-și iubesc copiii pentru că nu-l iubesc pe bărbatul care le este tată, deși copilul este privit ca o legătură indestructibilă în cuplu. Într-o abordare psihanalitică, se poate surprinde legătura tinerei mame cu propria mamă. „Născând, o femeie o întâlnește pe propria sa mamă, devine mama sa, o prelungește pe mama sa, diferențiindu-se de ea în același timp. Femeile care își detestă mama nu au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
-se la această noțiune, Mihaela Miroiu (1995, p. 15) arăta că, în societatea comunistă românească, ...„capul familiei” era un titlu cu acoperire reală la fel de evidentă ca și titlul de conte în democrația americană. „Regula tatălui”, atât de invocată de feminismul psihanalitic, este cam greu de regăsit ca mesaj timpuriu în viața unor copii crescuți de către bunici sau în creșe, de alte femei. Dacă familia monoparentală reproduce relațiile de tip patriarhal, atunci se poate anticipa că părintele își asumă rolul dominator, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de rudenie, Editura Du Style, București, 1998. Hartman, Heidi, „Capitalism, Patriarchy and Job Segregation by Sex”, în A. Giddens; D. Held (coord.), Classes, Power and Conflict, Macmillan, Londra, 1982. Hayes, Niky; Orrell, Sue, Introducere în psihologie. Dezvoltarea copilului în teoria psihanalitică, Editura ALL, București, 1997. Held, David, Democrația și ordinea globală, Editura Univers, București, 2000. Held, Virginia, „Mothering Persons”, în E. Kihay; D. Meyers (coord.), Women and Moral Theory, Rowman & Littlefield, Savage, 1987. Hill, Michael, Understanding Social Policy, Blackwell, Oxford, 1993
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
acțiuni educaționale și în raport cu care se realizează definirea unei situații educaționale, astfel încât acesta va căpăta interpretări variabile, de la un actor social la celălalt (cadru didactic - elev). Toate problemele referitoare la prima zi de școală, anterior abordate, fie dintr-o perspectivă psihanalitică, fie dintr-una etnometodologică, trebuie să reprezinte, pentru cadrul didactic, preocupări constante, deosebit de importante. 4.9. Comunicarea cu părințiitc "4.9. Comunicarea cu p\rin]ii" Problema relațiilor dintre cadrul didactic și părinți reprezintă, probabil, unul dintre cele mai importante
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
perioadă de timp, redactor al revistei „Viața Românească”, unde și debutează în 1969, cu un articol de critică, colaborând apoi și la „România literară”, „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Argeș” ș.a. Cea dintâi carte, Mutațiile realismului, apărută în 1974, utilizează conceptele criticii psihanalitice pentru a delimita fazele prin care trece realismul atât din punct de vedere istoric, cât și structural. Pentru C., „un realism complex înseamnă un sistem de procedee literare în care nu sunt interzise elementele altor genuri, dacă acestea există și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286491_a_287820]
-
critic și cu un bagaj cultural solid, C. s-a impus atât prin maniera inedită de abordare, cât și prin rigurozitate analitică, cartea rămânând un punct de referință pentru cercetătorii interesați de modul în care a evoluat realismul. SCRIERI: Critica psihanalitică, în Analiză și interpretare, București, 1972; Critica psihică și psihocritica, în Estetica filosofică și științele artei, București, 1972; Mutațiile realismului. Literatura realistă: istorie și structură, București, 1974. Traduceri: Joan Miró, Culoarea visurilor mele. Convorbiri cu Georges Raillard, București, 1982. Referințe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286491_a_287820]
-
evidențiind relevanță pe care o au statutele locutorilor pentru modul în care se desfășoară un schimb comunicativ. Noutatea pe care o aduce Bourdieu este aplicarea unei grile economice asupra unui fenomen care fusese analizat numai din punct de vedere psihologic (psihanalitic) sau lingvistic. Și, oricât de lipsită de rafinament teoretic ar părea această grila, ea este extrem de eficiență, în măsura în care ne permite utilizarea conceptelor de capital, piața și preț (toate simbolice) pentru studierea schimburilor lingvistice și clarificarea unor opțiuni discursive care, altfel
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
vedere al comunității” și aceasta adâncește latura psihologică a schimbării existențiale. Recunoașterea generală a valorii nou dobândite face din inițiere „un proces destinat să producă la nivel psihologic depășirea unui stadiu al ființei considerat inferior”. De aceea, interpretările prin prismă psihanalitică au pus inițierea masculină în relație cu tema complexului oedipian: „ceremonia inițiatică ajută băiatul să treacă de la o identificare primară feminină la una secundară, masculină”, ceea ce produce o „schimbare majoră în orientarea socială și identitatea proprie a băiatului”. Textele folclorice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]