5,470 matches
-
mintală ca pornind de la un proces organic; Fenomenele regresive, specifice bolii mintale, sunt preivite ca procese de „cauzalitate organodinamistă”, implicate în etiopatogenia bolii mintale. Concepția medicală clasică de factură clinico-biologică nu poate fi însă aplicată în totalitate în cazul patologiei psihiatrice. În viața psihică nu se poate stabili cu exactitate o demarcație netă între normal și patologic, între starea de sănătate mintală și cea de boală psihică, așa cum am arătat deja mai înainte. Având în vedere dificultatea și în unele situații
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atribuie statutul de bolnav psihic, în anumite circumstanțe, unui anumit individ (J. Lemoine). Această observație are o mare importanță în ceea ce privește evaluarea factorilor sociali sanosau morbigenetici, precum și măsurile de psihoprofilaxie pe care igiena mintală trebuie să le aibă în vedere. Clinica psihiatrică vede în bolnavul mintal o persoană cu o conștiință alterată, care-l împiedică să se adapteze la realitate, făcându-l să piardă contactul cu aceasta și să-și modifice comportamentul (E. Minkowski, K. Jaspers, K. Schneider). Aceste aspecte sunt esențiale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Aceștia pot fi factori personogenetici (care țin direct de individ), factori demogenetici (care țin de grupul social-uman), factori ecogenetici (care țin de mediul ambiant) și factori socio-genetici (care țin de mediul social). Investigarea factorilor morbigenetici se face prin intermediul metodei epidemiologice psihiatrice, care urmărește, pe de o parte, cercetarea clinică a cazurilor de boli psihice dintr-un grup populațional dat, iar pe de altă parte, investigarea etiologică a factorilor morbigenetici incriminați, în cadrul aceluiași grup de referință. Cercetarea are ca scop urmărirea nivelului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe de o parte, cercetarea clinică a cazurilor de boli psihice dintr-un grup populațional dat, iar pe de altă parte, investigarea etiologică a factorilor morbigenetici incriminați, în cadrul aceluiași grup de referință. Cercetarea are ca scop urmărirea nivelului de morbiditate psihiatrică la o populație; aceasta se apreciază avându-se în vedere următorii factori: rata de incidență a bolilor psihice în grupul populaționat cercetat; rata de prevalență a unei anumite boli psihice în cadrul aceluiași grup; riscul de morbiditate, reprezentând probabilitatea ca un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modernă. Efectul acestora va fi reprezentat de alienarea persoanei, întâi în raport cu societatea, cu ceilalți, și în final cu sine însăși. Bolile de comunicare nu trebuie privite și înțelese din același punct de vedere ca suferințele din sfera patologiei medicale sau psihiatrice. Ele nu sunt nici suferințe pe care le putem raporta la „factorii de stres” sau la alte forme de „psihotraumatisme”. Ele sunt „boli ale civilizației” datorate „factorilor de progres/schimbare”, care presupun un dublu efort al individului și grupurilor sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate înțelege și în care nu mai poate trăi. Formele de alterare a stării de sănătate mintală ca o consecință a alienării individului prin tehnica modernă de comunicare nu trebuie privite, așa cum spuneam, din punct de vedere similar cu tulburările psihiatrice. Ele sunt consecințele „alienării sociale” a persoanei. Un conflict extern interiorizat sub forma absurdului vieții și a depersonalizării individului. Omul modern, format după „modelul cibernetic” al comunicării, va avea un stil de gândire, o sensibilitate și conduite diferite. El va
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
una reparatorie, de restaurare a stării de sănătate, de vindecare. Noțiunea de reacție în psihiatrie este în cea mai mare parte o creație a Școlii germane de psihiatrie. K. Bonhoeffer introduce noțiunea de reacție exogenă acută, care regrupează toate stările psihiatrice de origine organică. K. Jaspers stabilește trei criterii care definesc și caracterizează orice reacție la un eveniment psihotraumatizant: orice reacție are la originea ei o anumită cauză; conținutul reacției se află într-o relație inteligibilă cu factorul cauzal; dacă dispare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice ale vieții Aceste aspecte, deși frecvente, nu sunt clasificate de nosologia psihiatrică. Întrucât tulbură, însă, adaptarea și starea de echilibru sufletesc și au implicații directe și dintre cele mai variate asupra sănătății mintale, ele intră în mod obligatoriu în zona preocupărilor psihoigienei. În privința aspectelor patice ale vieții există opinii diferite. K. Schneider
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a lui „a fi”; competiția sau „situația-cheie” se caracterizează prin dorința de afirmare, de dominare, invidie, ură, gelozie, înclinarea către agresivitate; ea este legată de situația ontologică „a face”. Întrucât suferința este axa experiențelor patice ale vieții, punctul de vedere psihiatric trebuie completat cu punctul de vedere moral și filosofic (M. Scheler, M. Florian, R. Le Senne, C. Enăchescu). Pentru M. Scheler, suferința este o rezonanță afectivă, o reacție sau o atitudine emoțională a persoanei în raport cu situațiile neobișnuite ale vieții trăite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individul care trăiește în mediul urban, spre deosebire de cel care trăiește în mediu rural. Pe aceste considerente, starea de sănătate mintală a individului de la oraș este permanent confruntată cu factorii de risc morbigenetic, ceea ce face, conform statisticilor și studiilor de epidemiologie psihiatrică, să constatăm în acest mediu o mare frecvență a bolilor psihice, a alcoolismului și a toxicomaniilor, nevrozelor, psihopatiilor și psihozelor, a tulburărilor psihice de involuție. Este incontestabil faptul că viața la oraș presupune un confort pe care satul nu îl
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu fie omogene și, în plus, prezintă pericolul unui amestec dăunător funcțiilor sociale, instituțiilor și relațiilor umane. Se pun probleme de adaptare a noilor indivizi, cum în egală măsură se pune problema receptării acestora în comunitatea existentă. Studiile de epidemiologie psihiatrică au menționat că aceste categorii sociale sunt cel mai expuse la factorii de risc pentru sănătatea mintală a comunității umane, ele constituind - prin conduitele lor străine modelului social întâlnit - factori perturbatori ai vieții sociale, ai instituțiilor și, în final, chiar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice, a conduitelor deviante antisociale, schimbarea mentalității etc. 4. Sănătatea mintală și patologia orașului Dacă, prin caracteristicile sale de organizare și funcționare socială, satul reprezintă un mediu social protector pentru sănătatea mintală a comunității social-umane care-l locuiește, iar patologia psihiatrică nu este semnificativă în acest caz, cu totul altfel stau lucrurile în cazul orașului, fapt care ne obligă să-l analizăm în mod deosebit. Adevărata înțelegere a caracteristicilor stării de sănătate mintală și boală psihică a comunității social-umane de indivizi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală. Sănătatea mintală și situațiile de război. Toți specialiștii sunt de acord că războaiele duc la importante răsturnări ale vieții comunităților umane, în plan individual sau colectiv, material, moral și intelectual, ceea ce face ca războiul să fie considerat un fapt psihiatric de primă mărimea (A. Porot). În caz de război, tulburările sănătății mintale interesează combatanții militari, prizonierii de război și persoanele deportate, dar și populația civilă. La combatanți se constată dificultăți de adaptare legate de trecerea de la viața civilă la disciplina
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bruscă și brutală de mediul familial, dezrădăcinarea etno-culturală, supunerea la muncă forțată, plasarea într-un mediu lingvistic necunoscut. Forma cea mai frecventă a tulburărilor psihice o constituie „nostalgia”, starea psihopatologică de fond pe care se grefează toată suita de tulburări psihiatrice, manifestate prin: stări depresive, stări anxioase, tulburări ipohondriace, crize isterice, psihoze reacționale (A. Porot). E. Minkowski notează existența unei stări morale cu aspect particular, pe care a numit-o „anestezie afectivă”, manifestată prin incapacitatea individului de a mai percepe emoțional-afectiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
A. Adler vorbește despre tendințele sau instinctele orientate către putere, către voința de afirmare și dominare a individului, valorificând în acest sens aspectul lor psihosocial. Ne vom referi, în continuare, la aspectul cel mai important din punct de vedere psihologic, psihiatric și social al vieții instinctive a individului, reprezentat de agresivitate. Aceasta se află în raport direct și imediat cu acțiunea de igienă mintală. Problema agresivității a fost studiată de numeroși specialiști, care au scos în evidență importanța acesteia (S. Freud
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
E. Verza). Studiul „biografiilor exemplare” a atras de mult atenția, în primul rând cea a istoricilor, fiind cunoscute în sensul acesta scrierile lui Plutarh, Suetoniu, Tacitus, Xenofon (în Antichitatea clasică), reluate cu deosebit interes, din punct de vedere psihologic și psihiatric, în secolul XX, de către W. Lange-Bichbaum, A. Herzberg, P. Acooce și P. Rentchnik. Interesul psihologic și psihiatric pentru biografia individului se accentuează o dată cu studiile psihanalitice (S. Freud). Psihanaliza pune problema relațiilor existente între evoluția persoanei și evenimentele psihotraumatizante ale vieții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cunoscute în sensul acesta scrierile lui Plutarh, Suetoniu, Tacitus, Xenofon (în Antichitatea clasică), reluate cu deosebit interes, din punct de vedere psihologic și psihiatric, în secolul XX, de către W. Lange-Bichbaum, A. Herzberg, P. Acooce și P. Rentchnik. Interesul psihologic și psihiatric pentru biografia individului se accentuează o dată cu studiile psihanalitice (S. Freud). Psihanaliza pune problema relațiilor existente între evoluția persoanei și evenimentele psihotraumatizante ale vieții individuale, scoțând prin aceasta în față studiul psihobiografiei individului (S. Freud, O. Rank, W. Steckel, J. Ralph
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vieții sunt specifice anumite motivații, aspirații, norme de comportament și un anumit model de activitate psihobiologică și psihosocială. În plus, așa cum se poate vedea, fiecărei etape îi corespund un anumit regim de sănătate mintală și un anumit risc de morbiditate psihiatrică. Aceste aspecte vor fi amplu studiate în capitolele următoare. Un aspect deosebit, de care trebuie să ținem seama, este acela că viața are o semnificație, care este legată de scopurile sale. În sensul acesta, majoritatea autorilor care s-au ocupat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice în raport cu dinamica vieții individului, să izolăm opt grupe de vârstă principale, după cum urmează: 0-15 ani, 16-20, 21-30, 31-40, 41-50, 51-60, 61-70 și peste 70 de ani. Fiecare dintre aceste grupe de vârstă prezintă caracteristici bio-psihosociale proprii, o anumită patologie psihiatrică, un anumit risc față de acțiunea factorilor morbigenetici, după cum urmează: grupa de vârstă cuprinsă între 0 și 15 ani are următoarele caracteristici: interese biologice legate de dezvoltarea generală a organismului; factori cu acțiune morbigenetică (familiali, școlari, frustrări afective, carențe educaționale); afecțiuni
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de ani), fie interese psihosociale (20-30 de ani). Studiile de epidemiologie socio-psihiatrică au demonstrat că riscul pentru bolile psihice într-o populație variază în raport cu grupele de vârstă. În sensul acesta, noi am remarcat o anumită distribuție a riscului de morbiditate psihiatrică corespunzătoare grupelor de vârstă, după cum urmează: grupei de vârstă cuprinse între 0 și 15 ani îi corespund oligofreniile, epilepsia, tulburările de comportament, fugile, stările reactive legate de conflicte familiale; grupei de vârstă cuprinse între 16 și 20 de ani îi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de pregătire și transformare în direcția constituirii și desăvârșirii individului pentru viața adultă. Ea este formată din „stadii evolutive” succesive, fiecare dintre acestea având un profil propriu, cu caracteristici specifice pentru starea de sănătate mintală, dar și cu o patologie psihiatrică diferențiată. Acest aspect se poate vedea în tabelul de mai jos. Tabel pp. 100-2/. Stadiile de dezvoltare între 0 - 18 ani. Vârsta Stadiile psihosexuale Stadiile psihosociale Stadiile cognitive Stadiile afective 0 - 1,5 Oral Încredere/ neîncredere Senzoriomotor Frică. 1,5
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reciproce sau, dimpotrivă, conflicte, separații, divorț, gelozie, ură, agresivitate între parteneri; - latura biologică, legată în principal de viața sexuală a membrilor cuplului marital, care implică următoarele: fidelitate/infidelitate, obișnuință/noutate, devianțe sau tulburări de dinamică sexuală (impotență, frigiditate etc.); - latura psihiatrică, presupunând existența în cadrul familiei a unor stări de tensiune psihică, conflicte, acte de violență între parteneri, infidelitate urmată de gelozie, existența unor boli psihice sau cazuri de suicid. Un rol important în ce privește starea de sănătate mintală revine celibatului. Acesta are
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tabel pg. 124 - 6/. Tipul de familie Modelul de organizare 1) Familie nucleară 2) Familie nucleară cu copii adoptați 3) Familie nucleară lărgită 4) Familie nucleară în curs de dezorganizare 5) Familie dezorganizată 6) Concubinajul 3. Sănătatea mintală și patologia psihiatrică a familiei Domeniul psihiatriei grupului familial și, corelat cu acesta, cel al psihologiei familiei s-au dezvoltat considerabil în a doua jumătate a secolului XX. La aceste probleme și-au adus contribuția un mare număr de specialiști din domenii variate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în grupul familial, în condițiile în care integrarea structurală a familiei suferă (abandon, dezorganizare, separare, intrarea în familie a unor persoane străine, relații extraconjugale) sau în cazul deteriorării funcțiilor acesteia. Cercetările personale privind dinamica stării de sănătate mintală și patologia psihiatrică a grupului familial ne-au dus la concluzia existenței următoarelor tipuri de familii, diferențiate după potențialul de „sănătate” sau de „boală psihică” (C. Enăchescu și S. Retezeanu): familii sănătoase, în care nu sunt puse în evidență alterări ale stării de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în interiorul familiei având repercursiuni negative asupra stării de sănătate mintală a celorlalți membri ai grupului; familii de tip psihopatologic parțial, caracterizate prin existența unor afecțiuni psihice la partenerii grupului marital și prin antecedente psihopatologice cu potențial cert ereditar în sens psihiatric; familii de tip psihopatologic complet, în care toți membrii grupului familial prezintă tulburări psihice. J.G. Howells, făcând o sinteză a aspectelor legate de tulburarea sănătății mintale și de patologia psihiatrică a grupului familial, diferențiază două direcții principale în această privință
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]