1,943 matches
-
se elaborează fie o operă de artă, fie o inovație tehnică, un mecanism, un aparat, fie o nouă teoremă matematică ș.a. Rezultatul procesului creator se explică prin creativitatea unei persoane, printr-o capacitate complexă a omului, o structură caracteristică a psihicului ce face posibilă opera creatoare. În fine, creativitatea se mai apreciază, în mod obiectiv, prin produsul activității Ă mai mult sau mai puțin deosebit, nou, original. Această originalitate se manifestă în diferite grade de noutate. Un școlar care izbutește să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
are efectele cele mai puțin pozitive? 5. De ce sentimentele sunt considerate forme principale de motivație? 6. Există o relație între combinarea afectivă și transferul afectiv? 7. Ce fenomene intervin în activitatea pe grupe, făcând să se înfiripe sentimente superioare în psihicul participanților? 8. Ce trebuie să urmărească profesorul pentru a asigura cristalizarea de sentimente superioare la școlari? Capitolul XIItc "Capitolul XII" Eșecul la învățătură și prevenirea luitc " E[ecul la înv\ț\tur\ [i prevenirea lui" Tiberiu Rudictc "Tiberiu Rudic\" 1
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inițiativa și combativitatea în lupta cu factorii generatori de conflict și nemulțumire, dar este necesar ca aceste situații de frustrare, de care ne vom folosi în scop educativ, să fie dozate corespunzător, pentru a nu depăși limitele de rezistență ale psihicului copilului. 2. Aproape orice investigație a eșecului școlar va găsi o relație între frecvența acestuia și unii factori școlari. Dinte aceștia menționăm aici doar câțiva: • Rigiditatea ritmurilor de învățare, care presupune obligativitatea asimilării conținuturilor învățământului în unități temporale unice pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
concluzia că psihologii behavioriști americani au devenit atât de preocupați de obiectivitate și studiul comportamentului manifest, încât au ignorat câteva dintre aspectele cele mai importante ale existenței umane. În același timp, Maslow s-a convins că și perspectiva freudiană asupra psihicului are limitări, în special pentru că se bazează mai mult pe comportamentul omului nevrotic. Atunci, a început să observe comportamentele oamenilor bine adaptați Ă sau auto-actualizatori, cum i-a denumit el pe aceștiaă și a ajuns la concluzia că, pe parcursul dezvoltării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
au argumentat că trăsăturile biologice, precum personalitatea, caracterul moral sau inteligența, deși erau În mare măsură moștenite, existau În fiecare individ doar ca „potențialități”, și nu ca aptitudini complet dezvoltate. Într-un studiu extensiv despre ereditatea caracteristicilor intelectului și ale psihicului, publicat În 1944, Salvator Cupcea susține că „genele nu produc caractere propriu zis, ci ele determină anumite directive de evoluție”13. O astfel de afirmație le-a permis eugeniștilor să susțină că, deși ereditatea rămânea factorul cel mai important În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și afectivă: Cuvîntul, noțiunea, judecata, ideea, teoria - particularul, accidentalul.................................... 9 Spirit critic, obiectiv - apreciere și autoapreciere subiectivă ............................................... 12 Simbolurile și capacitatea de reprezentare, de explicare; proiectul ..................................... 16 Logică/coerență, certitudine, realism - ilogism, nerealism, ambiguitate ........................... 18 Dimensiunea imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul ............... 27 Conștiință, cunoaștere, conștientizare; niveluri ale conștiinței............................................. 29 Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simțul realității..................................... 34 Nebunia judecății (delirul) .................................................................................................... 37 Sens și semnificație (farmecul lumii Înțelesurilor) .............................................................. 39 Fascinația paradoxurilor......................................................................................................... 55 Intuiție, fler, tact psihologic ................................................................................................ 82 Capacitatea anticipativă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la urma urmei, să o recreezi tu Însuți.” * „E o axiomă a istoriei, că tot ce e bine e un rezultat al cugetării generale și tot ce e rău e produsul celei individuale.” (M. Eminescu) În viziunea lui M. Eminescu, psihicul colectiv este mai etic decît cel individual, deoarece primul cultivă binele general (fixat În reguli și principii morale), pe cînd psihicul individual este preocupat În special de binele personal, fixat În tot felul de interese și scopuri egoiste. Desigur, pot
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
al cugetării generale și tot ce e rău e produsul celei individuale.” (M. Eminescu) În viziunea lui M. Eminescu, psihicul colectiv este mai etic decît cel individual, deoarece primul cultivă binele general (fixat În reguli și principii morale), pe cînd psihicul individual este preocupat În special de binele personal, fixat În tot felul de interese și scopuri egoiste. Desigur, pot fi și excepții de la regulă: ex. mase de oameni care pot fi manevrate, la un moment dat, cu abilitate În scopuri
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sine Însăși; și, de vreme ce vorbirea este ea Însăși semn, evident că nu există nimic care să pară că poate să fie instruit fără ajutorul semnelor.” (Sf. Augustin) Cunoașterea verbalizată este forma cea mai spiritualizată de cunoștere, deoarece ea dovedește că psihicul poate determina, prin simbolurile create, situațiile exterioare; ea dovedește că poate exista, și trebuie să existe, o forță interioară care știe să extragă din contextul vieții prezente acele elemente din care se poate constitui un nou univers, un nou context
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de tainic tărîmul lacrimilor” (Antoine de Saint - Exupéry). * „CÎnd un filosof Îți răspunde, nu mai Înțelegi ce l-ai Întrebat.” (André Gide) Pentru că a reușit să-ți transmită ezitările, neîncrederile lui, adică vestita „Îndoială filosofică”. * Dimensiunea imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul Adevărul este că „actul de creație” nu se Învață: el Își are timpul său, cînd un anumit gen de energie sufletească, de trăire interioară, simte nevoia să se elibereze și să capete anumite forme. Iată ce spune
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de moment. Energiile conștiinței sînt , de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei, acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare, Însă tocmai acest blocaj adus tendințelor instinctuale/primare sau dorințelor precipitate, reprezintă condiția psihologică fundamentală pentru construcția psihicului la niveluri tot mai Înalte. * „Cel mai coborît nivel al cunoașterii este «Știuă. Apoi, «Nu știuă, « Știu că nu știuă, « Nu știu că nu știuă.” (Albert Eistein) Prin urmare, cu cît conștientizarea este mai prezentă În cunoaștere, cu atît o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acel lucru este pe cale de a fi, de a se Împlini”. De asemeni, un proverb latin spune: „O imaginație puternică dă naștere evenimentului”. Trebuie să fim, prin urmare, atenți cu temerile noastre, deoarece o frică puternică modelează - asemeni dorințelor vii - psihicul În ideea fricii respective; altfel spus, creează fără să ne dăm seama condițiile psihice interioare pentru Îndeplinirea acelei frici (ex. teama exagerată de un anumit examen sau profesor, induce eșecul, chiar dacă s-a urmat un program conștiincios de pregătire - teama
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
gîndi e mai interesant decît a ști”. * „Boala care incită la creație este sănătate de ordine mai Înaltă. De unde urmează că medicii ar trebui să aibă o concepție mai puțin medicală despre boală.” (Lucian Blaga) De fapt, condiția normală a psihicului uman ar trebui s-o reprezinte Încercarea permanentă a omului de a-și depăși limitele, „mediocritatea” resimțind-o ca o stare de boală. * „SÎnt oameni fără caracter În fapte mărunte, dar de-un caracter eroic, cînd e vorba de fapte
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
morală. Ceea ce se află În fara ta este străin de sine și lipsit de culoare. În măsura În care conștiința ta Îl preia și ceea ce face conștiința ta din acest lucru, numai În această măsură și numai acest lucru este un obiect al psihicului tău. Astfel, contradicțiile lumii nu se află În ele Însele, ci În tine. Unul și același lucru este trist și este vesel, este bun și este rău, după cum l-a creat relația propriului tău suflet. Aceeași știre te lasă indiferent
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ști multe În probleme de suflet, deoarece „sensibilitatea” este principala condiție a capacității „empatice”. * „Tare aș vrea să aflu școala În care se Învață a simți.” (Denis Diderot) Curiozitatea marelui Învățat francez este legitimă, Întrucît cea mai importantă capacitate a psihicului uman ar trebui s-o reprezinte nu atît aceea de a esențializa și de a stiliza, cît aceea de a conștientiza tot mai mult importanța iubirii În viața omului, În absența căreia totul este vremelnicie, deoarece „bunătatea” este condiția fundamentală
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
conștiinței, a eului spiritual „Conștiința domnește, dar nu guvernează.” (P. Valéry) În sens strict psihologic, este așa, deoarece „conștiința” este În luptă permanentă cu „instinctele” și „afectele” noastre. SÎnt totuși existențe umane, e drept singulare, care demonstrează că la nivelul psihicului individual conștiința poate guverna ca „principiu moral”, asigurînd o anumită calitate comportamentului (ex: Cato, Socrate, Diogene, Laerțiu etc.). * Orgoliu nu Înseamnă Întotdeauna numai stimă de sine, spune Frédéric Amiel: „Există două feluri de orgolii: unul, În care te aprobi pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sau dacă nu acordăm atenție așteptărilor acestora față de noi. Și invers: nu putem să ajungem la o fermă exprimare de sine, dacă ne abandonăm părerilor altora despre noi Înșine. * „Noi ne Îmbogățim prin deosebirile noastre.” (Paul Valéry) În mod instinctual, psihicul nostru Înțelege lucrul acesta, de vreme ce simțim nevoia apropierii - prin prietenie sau căsătorie - de un altul opus ca fire. Antoine de S.-Exupéry a exprimat În termeni plastici acest adevăr psihologic: „Dacă mă deosebesc de tine, nu te lezez, te adaug
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
însuți - expresia îi aparține -, atunci de ce nu? Această faimoasă concordie se obține atunci când ești condus doar de o gândire neafectată de contradicții. Sufletul trebuie să evite tensiunile multiple și confruntările între mai multe motivații. Atunci când este supus legii războaielor interioare, psihicul se șubrezește, iar trupul suportă consecințele, de unde stări de slăbiciune, dureri, suferințe și tulburări. Material și muritor ca și trupul, sufletul trebuie îngrijit, doftoricit, calmat. La acest suflet, modalitate subtilă și atomică a cărnii, ne este posibil să ajungem prin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prestator-client-obiect (ibidem, p. 281), unde obiectul este un sistem fizic complex, aflat în proprietatea clientului, pe care prestatorul are sarcina să îl remedieze (precum un automobil, un calculator, corpul omenesc sau, cel puțin în ideologia azilurilor psihiatrice studiate de Goffman, psihicul omenesc). În modelul ideal, clientul aduce în această relație încredere, recunoștință și un onorariu; prestatorul contribuie cu o competență ezoterică, discreție profesională, dorința de a-și pune competența în serviciul clientului și, nu în ultimul rând, „o politețe lipsită de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe agregate și dispozitive automate. Deoarece munca este un fenomen social, psihologul trebuie să posede cunoștințe tehnice de economie politică și sociologie. Cunoașterea problemelor de economie politică este necesară pentru a înțelege mai bine influența exercitată de condițiile social-istorice asupra psihicului uman, asupra conștiinței. Economia politică demonstrează că modul de producție este factorul care determină o anumită concepție și anumite trăsături la omul aparținând unei anumite perioade istorice. Tot în legătură cu aspectul social al muncii, nu trebuie pierdut din vedere faptul că
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de a se impune, dublată de o frică patologică de a fi considerat necultivat; jocul ăsta a dus la ciocnirea violentă a celor două obsesii ale sale, deoarece nu putea câștiga decât făcându-și publice golurile din lectură. La Început, psihicul său nu a putut, pur și simplu, absorbi paradoxul și a nimit o carte din secolul al optsprezecelea, atât de obscură Încât i-am și uitat titlul. Firește că a obținut cele mai puține puncte și s-a supărat.” Așa că
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de neprevăzut), șansa de a fi lăsat să mori În felul tău va fi curând o excepție fericită. Μ Când un scop sau un obiectiv al persoanei a căpătat contur, el va determina, pe nesimțite, un proces de schimbări În psihicul respectivei persoane, care vor avea rolul de a pregăti condițiile psihice necesare Îndeplinirii acelui obiectiv. Trebuie să fim, prim urmare, foarte atenți la natura scopurilor pe care ni le propunem la un moment dat, deoarece chiar numai simpla intenție modelează
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
rolul de a pregăti condițiile psihice necesare Îndeplinirii acelui obiectiv. Trebuie să fim, prim urmare, foarte atenți la natura scopurilor pe care ni le propunem la un moment dat, deoarece chiar numai simpla intenție modelează, fără să ne dăm seama, psihicul În ideea acelei intenții. Subtilul psiholog care a fost William James a surprins foarte bine rolul acestui mecanism psihologic: „Închipuiți-vă un lucru, și Îndată acel lucru este pe cale de a fi, de a se Înfăptui”. Iar un alt proverb
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dă, cu alte cuvinte, acea independență de a ne mișca În lumea ideilor și a determinărilor, de a aprecia și alege dintre acestea pe cele care sunt mai sănătoase, adică mai realiste, mai adevărate; În sfârșit, disciplina minții imprimă Întregului psihic un rigorism de ordin general, care-l poate face, de exemplu, capabil ca În plan moral să nu admită inconsecvențe compromițătoare. Μ Îl credem pe cineva și-l urmăm nu atât pentru că ne convinge prin cuvânt, cât pentru faptul că
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lasă poftele trupului”). Desigur, nu oricine poate realiza această convertire, deoarece nu starea de șoc emoțional, naivitatea sau teama reprezintă condițiile psihologice reale ale producerii ei. Adevărata convertire religioasă se realizează, după părerea noastră, pe un fond de luciditate a psihicului, de opțiune conștientă pentru un drum existențial plin de privațiuni lumești, dar capabil de a ne eleva sufletul și de a ne asigura depășirea condiției umane. Convertirea religioasă trebuie să răspundă așadar unei nevoi ascunse a sufletului nostru de „absolut
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]