2,234 matches
-
nici măcar În Împrejurări favorabile nou-apărute, pe care le consideră chiar ostile.) Omul nervos n-are nici ochi, nici urechi. (Cel exasperat, de exemplu, de o neîmplinire sau de o interdicție pe care o consideră absurdă devine prizonierul - pe moment cel puțin - al propriei stări. Se și spune, de altfel: „Cel ce se tulbură de necaz nu mai vede Înaintea ochilor”.) Cine moare și cui Îi trage clopotul. (Neprevăzutul, cu surprizele lui, plăcute sau neplăcute, ne arată că viața nu Înseamnă numai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din jur. Pe de altă parte, starea de calm este molipsitoare, inducând celor din jur un sentiment de Încredere În ei Înșiși.) Are destul cel care e mulțumit. (Dorind prea mult nu apuci, Într-adevăr, să te bucuri nici măcar de puținul pe care Îl ai: „Cine trăiește mulțumit cu puțin le are pe toate”; „Cine dorește puțin n-are nevoie de mult”; „Când nu ai ceea ce-ți place, trebuie să-ți placă ceea ce ai”; Dacă nu poți face așa cum vrei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
puțin le are pe toate”; „Cine dorește puțin n-are nevoie de mult”; „Când nu ai ceea ce-ți place, trebuie să-ți placă ceea ce ai”; Dacă nu poți face așa cum vrei, fă așa cum poți”.) „Dacă nu vei dori multe, puținul Îți va părea mult; fiindcă o dorință moderată face sărăcia echivalentă cu bogăția.” (Platon) Noaptea este un sfetnic bun. (Trebuie „să lăsăm mânia de sară pe dimineață”, pentru că: „Cine e iute la mânie e predispus la nebunie”; „Mânia din om
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care e constrâns (de Împrejurări aspre, de spaime necontrolate și alte asemenea), ci pentru răul la care consimte neconstrâns, la care ar putea deci, fără riscuri, să nu consimtă. Nu să facă imposibilul i s-ar cere, ci să facă puținul care stă În puterile sale. și puținul acesta rămâne nefăcut, În virtutea unei inerții care infectează, ca o otravă reziduală, atmosfera morală din jur”. Cum e turcul, și pistolul. (Cum e caracterul omului, așa sunt și faptele lui.) „Poți adopta atitudinile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
spaime necontrolate și alte asemenea), ci pentru răul la care consimte neconstrâns, la care ar putea deci, fără riscuri, să nu consimtă. Nu să facă imposibilul i s-ar cere, ci să facă puținul care stă În puterile sale. și puținul acesta rămâne nefăcut, În virtutea unei inerții care infectează, ca o otravă reziduală, atmosfera morală din jur”. Cum e turcul, și pistolul. (Cum e caracterul omului, așa sunt și faptele lui.) „Poți adopta atitudinile virtuții și pentru motive inferioare, de pildă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la care ar trebui să năzuim cu toții, ne cere să nu pretindem În viață mai mult decât se cuvine sau decât am putea face.) Nu da vrabia din mână pe cea din par. (E mai sănătos să ne folosim de puținul pe care deja Îl avem decât să ne entuziasmăm de multul pe care doar Îl visăm: „Ce-i În mână nu-i minciună”.) Nu e greu să joci, e greu să te oprești. Într-adevăr, plăcerii dezlănțuite greu Îi poți
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
complet lipsiți nu doar de orice înclinare către bine, ci, mai rău, de orice vitalitate în a face răul (sau ne-binele). Fiind cunoscuți dintotdeauna cu slăbiciunile lor, nu mai au noutăți. Disperata lor dorință de a lua de la viață puținul pe care îl pot obține, fie și prin minciuni, ipocrizii, calcule, condiționări mentale etc. (întreaga muniție care, pe scurt, îi face pe oameni să fie frați), în ochii judecătorilor Tribunalului Sacru nu pare un subiect nici de meditație, nici de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
reacțiile manifestate de București la nivel oficial. Includem aici și reacțiile față de criticile formulate la adresa corupției, care exprimă același stil. Negarea vehementă, tonul dur (mai dur chiar decît acela folosit de Ceaușescu), recurgerea la justificări false, sarcasmul sînt instrumente cel puțin ciudate care par să sugereze că, Încrezătoare În statutul de partener privilegiat al Statelor Unite, România nu acceptă decît note bune din partea Washingtonului. Iată cîteva mostre: „Guvernul consideră ca neinspirată reutilizarea unor clișee marcate de prejudecățile anilor ’90 În tratarea tematicii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de sistem care sunt: Sistem de operare - Windows XP ( SP2 ) sau Windows Server 2003; Numele de host nu trebuie să depășească 13 caractere; Sistem de organizare fișiere NTFS; Browser internet - minim Internet Explorer 5.5 sau Firefox 1.0; Cel puțin 1GB de RAM; Procesor cel puțin Intel Pentium III sau echivalent la 1.1GHz; 22 GB spațiu liber pe hard disk în momentul instalării și 10GB permanent; Monitor de înaltă rezoluție (minim 1024x768, 256 de culori); Nu trebuie să existe
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
așteapt) de obicei că președinții s) educe și s) informeze, s) explice c) legislația pe care Congresul refuz) s) o aprobe reprezint) în realitate ceea ce cere interesul național; ei pot, într-adev)r, s) cear) mai mult decat doresc, sperând c) puținul pe care adesea ei îl primesc va corespunde într-o oarecare m)sur) cu estim)rile lor personale. Astfel, distanța dintre promisiune și realizare, dintre cererea prezidențial) și consimt)mântul Congresului, se dovedește iluzorie. Primii miniștri obțin tot ceea ce cer
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
părțile Țării Românești și ale Moldovei cavalerii Ordinelor teuton sau ospitalier (ioanit), la fel ca și frații dominicani sau franciscani 39. „Uniunea“ florentină din 1439 a constituit, în întreg spațiul ortodox, un punct de referință în ceea ce privește atitudinea ortodocșilor, sau cel puțin a ierarhiei ecleziastice ortodoxe, față de Biserica romano-catolică. În cazul grec, refuzul ierarhiei bisericești de a accepta Unirea cu Roma a fost determinat și de resemnarea în fața puterii militare a turcilor. Deceniile de mijloc ale secolului XV au adus mutații importante
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
le consideră cele mai importante. Acest aspect este discutat pe larg în capitolul 6, referitor la relația dintre informații și politică. Informații economice și sociale. Acestea se referă la aceleași fenomene care fac obiectul de activitate al științelor sociale cel puțin în măsura în care ele interferează cu problemele cotidiene importante. Informațiile politice se concentrează asupra acelor informații cerute de factorii politici. Activitatea de analizare a acestor informații este de multe ori socotită a fi mai puțin complexă - atât în teorie, cât și în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
succes variabil, să-și elimine sau să-și subordoneze adversarii. Câtă vreme câștigătorul politic a fost incert, societatea românească a păstrat un grad ridicat de libertate. Când acesta s-a redus substanțial ca urmare a faptului că o parte cel puțin a elitelor postcomuniste au ajuns la un grad de cooperare semnificativ, un nou actor politico-economic a intrat în arenă, capitalul străin cu susținere politică internațională, complicând și mai mult lucrurile. Rezultatul este un nou grad de libertate al societății românești
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
spre creșterea câștigurilor patronatului, cât spre creșterea pe piață a companiei. Un rol esențial l-a avut aici politica. Există o diferență fundamentală între atitudinea referitoare la putere a marelui capital și atitudinea referitoare la putere a micii burghezii, cel puțin a micii burghezii românești. Punctul de plecare este comun: atât reprezentanții marelui capital, cât și mica burghezie sunt interesați intens de putere. Dar, pentru marele capital, puterea se află pe piață, iar accesul la ea se obține prin construirea de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
schimbarea de atitudine (lotul plătit cu un dolar), ceea ce nu se întâmplă când recompensa este substanțială (persoanele care au primit câte 20 de dolari). Insuficienta justificare prin recompensă se înscrie în mecanismul mai larg numit de psihologii sociali americani „mai puținul duce la mai mult” (less-leads-to-more effect). Ideea ar fi că, atunci când subiectul constată că face lucruri contrare atitudinii sale, în ciuda faptului că nu există puternice motive materiale (recompensă directă) sau de alt gen, el va resimți o disonanță mai accentuată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
disonanței, și deci schimbarea de atitudine. La rândul ei, asumarea responsabilității depinde de libertatea de alegere percepută de individ și de măsura în care consecințele actelor sale pot fi anticipate sau nu. Iar, referindu-se în particular la efectul „mai puținul duce la mai mult”, cei doi autori (Cooper și Scher, 1994) arată că el apare numai în anumite condiții, dintre care mai operante sunt următoarele: subiectul percepe libertatea de a rămâne în disonanță sau nu; crede că este responsabil pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care s-au străduit s-o facă, nu se poate contesta că la acest apel s-a răspuns cu multă generozitate și că primii care au făcut-o sînt oamenii obișnuiți, mulți dintre ei lipsindu-se de o parte din puținul lor pentru a-i ajuta pe concetățenii lor care nu mai au nici atît. Încît, chiar dacă și aici putem citi semne ale unei campanii - efectele ei sînt remarcabile și se cuvin citate ca atare.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
virgulă Așa e făcută viața din lipsuri mari sau mici La fericire nu trebuie cine știe ce... Doar un zâmbet șăgalnic, o privire caldă, Poate o îmbrățișare. Sau chiar mai puțin: un cuvânt înaripat. Un strop de iubire! Suntem nefericiți pentru acel puțin ce nu cade din cer, Nu răsare dintr-o stea... ori dintr-un stih de poezea. ---------------------------------- Harry ROSS 15 martie 2016 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - LIRICE (3) / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20
LIRICE (3) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381301_a_382630]
-
de Lyon 177, Colocviile internaționale ale CNRS, 575, Paris, 1978. . În legătură cu aceasta, P. Maraval scrie: „Α fost implicat oare, în aceste persecuții, Marcus Aurelius însuși? Chiar dacă, în cazul martirilor de la Lyon, textele vorbesc despre o intervenție a împăratului (sau cel puțin a călăilor imperiali), nu putem raporta aceste persecuții la inițiative care să‑i fi aparținut” (Les persécutions durant les quatre premiers siècles du christianisme, Paris, 1992, p. 33). . Plecând de la textele din Daniel, confirmate de Noul Testament, Irineu propune următoarea schemă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai sus - chiar o competiție domnească, întrucât Voievodul Ioan Zápolya nu a respectat dreptul de preemțiune acordat cândva - zice-se - de Neagoe Basarab feciorului lui Bogdan al III-lea. Și Ruxandra cea frumoasă (frumusețea ei a răzbătut chiar și prin puținul - uneori - meșteșug al zugravilor noștri de biserici; o vedem, copilă întăi, în broderia „Coborârea de pe cruce”, într-o rochie ce lasă la iveală mânecile iei cusute cu aur, și apoi în icoana consacrată Sfinților Simion și Sava, unde poartă coroană
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
urmărește desființarea, distrugerea sau Înlăturarea prin violență. A treia este cedarea. Aceasta presupune atitudinea de a face concesii, de a accepta compromisuri În scopul evitării unor conflicte. Dar cedarea trebuie să fie echitabilă. A patra formă este recunoașterea, formală cel puțin, a inutilității confruntării, ca fiind lipsită de sens, de scop final. A cincea formă este concilierea, Înțelegerea reciprocă asupra situației și soluționarea acesteia prin consens bilateral și prin Împăcarea părților. Toate aceste situații atitudinale sunt expresia acțiunii normative a conștiinței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
arderea cadavrelor la Gange -, În care sursele și tonul devin mai familiare, s-a petrecut după 1870. Numai Între 1874 și 1890 apar, În opt reviste din București, 11 articole anonime 2, cu repetitivul Înduioșător care explică Încă o dată acel puțin derivat din surse nemenționate. Un articol semnat I.H. despre „Arderea cadavrelor În India răsăriteană” apare În Familia În 18883 - poate fi vorba de Johann Honigberger, născut la Rosenau În 1828? Toate aceste titluri sunt o probă suficientă, credem, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
loturilor cu fracțiunea defectivă P≥P2 este foarte mare deoarece, potrivit convenției, beneficiarul suportă un risc mai mic, cel mult egal cu β, de a accepta asemenea loturi. Fracțiunea defectivă P1 pentru care probabilitatea de acceptare este foarte mare, cel puțin 1-α, se numește fracțiune defectivă acceptată sau nivel de calitate acceptabil (AQL), deoarece loturile în acest caz se consideră corespunzătoare calitativ. Fracțiunea defectivă P2 pentru care probabilitatea de acceptare este foarte mică, cel mult β, se numește fracțiune efectivă tolerată
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
publicate după 1989, îndeosebi Orașul martir Timișoara (1990), ca și alte poeme apărute postum sunt documente lirice despre destinul tragic al țării și al poetului trăitor în ultimul deceniu al dictaturii. U. este și autorul a două romane. Prințul marelui puțin (1971) are un caracter marcat confesiv, evocare sentimentală a iubirii ingenue, patetice a protagonistului, melancolic, neînțeles de femeia matură, capabilă de a trăi aventura, nu însă și de a realiza marea dragoste. Cu vădite inserții autobiografice, textul include amintiri despre
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
două catrene, care surprind cu vervă aspecte cotidiene ale perioadei de tranziție. SCRIERI: Temperamentul primăverii, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1964; Invitație la vis, București, 1967; Viori fără amurg, București, 1969; Elegie cu Francesca da Rimini, București, 1971; Prințul marelui puțin, București, 1971; Tot ce mă doare, Timișoara, 1972; Noapte de zile mari, București, 1976; Spectacolul privirii, Timișoara, 1976; Balada neatârnării, cu ilustrații de Doina Micu, Timișoara, 1977; Eminescu, Timișoara, 1979; Ulcioare de Horezu, Timișoara, 1982; Toamna poetului, Timișoara, 1986; Pescarii
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]