2,092 matches
-
unei cronologii transformă tabloul nu atât în prezentarea unor arhetipuri, cât în tabloul unei metamorfoze. Femeia parcurge aceste trei ipostaze, femme fragile anxioasă și confruntată cu dimensiunea imprevizibilă a propriei sexualități -, Munch tratează această temă separat într-un tablou celebru, Pubertate (1894) -, la femme fatale, care a intrat pe deplin în posesia sexualității sale și o instrumentalizează vicios și femeia vârstnică cu atitudinea resemnată a celei care și-a pierdut farmecele, redusă la condiția mizeriei sale biologice. Din această serie lipsește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Moartea nu rezidă doar în simbolistica transparentă a craniului, ci în prezența nimfetei care ni-l oferă ca enigmă a propriei sexualități. Din acest punct de vedere, tabloul lui Loghi suportă o comparație cu cel al simbolistului norvegian Edvard Munch, Pubertate (1894), care pune în ecuație sexualitatea nubilei și anxietatea generată de aceasta și, nu mai puțin cu veneric-malițioasele desene ropsiene cu moraliatea lor excentrică și erotismul pervers al unor martirizări voluptuoase. Munch își expusese deja lucrările la Paris, în 1896
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viteză care se diminuează spre vârsta adultă. În învățământul gimnazial (clasele V-VIII) sunt cuprinși elevii de la 11 la 14 ani, incluși, după numeroși autori, în vârsta școlară. Aceasta se instalează la băieți între 12 și 14 ani. Menționăm că pubertatea variază, ca durată, de la individ la individ, iar momentul instalării este influențat de factorii ereditari și de cei de mediu (alimentari, geoclimatici, urbanizare). Individualizarea perioadei pubertate și diferențierea vârstei cronologice de cea biologică este un element de primă importanță în
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
vârsta școlară. Aceasta se instalează la băieți între 12 și 14 ani. Menționăm că pubertatea variază, ca durată, de la individ la individ, iar momentul instalării este influențat de factorii ereditari și de cei de mediu (alimentari, geoclimatici, urbanizare). Individualizarea perioadei pubertate și diferențierea vârstei cronologice de cea biologică este un element de primă importanță în optimizarea procesului instructiveducativ. Această perioadă marchează intrarea în funcțiune a unor glande endocrine, care determină apariția caracterelor sexuale secundare și modificări ale întregului organism. O particularitate
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
primă importanță în optimizarea procesului instructiveducativ. Această perioadă marchează intrarea în funcțiune a unor glande endocrine, care determină apariția caracterelor sexuale secundare și modificări ale întregului organism. O particularitate contemporană o reprezintă instalarea tot mai timpurie în raport cu generațiile anterioare a pubertății. Cunoscută sub numele de “fenomenul accelerării biologice”, aceasta “nu reprezintă doar o diferență de ritm și precocitate pubertară, ci și de aspect calitativ diferit” (M. Epuran, 1976). La noile generații se înregistrează parametrii staturo-ponderali superiori altor generații după cum afirmă și
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
treptat, atât ca volum cât și ca intensitate, sunt recomandate. Creșterea în înălțime și greutate este explozivă în această perioadă, 10 cm în înălțime, 9-10 kg în greutate. Fetele cresc mai mult ca băieții, astfel că, la sfârșitul perioadei de pubertate, cele două sexe sunt complet diferențiate, fiecare având particularitățile morfo-funcționale specifice. Sistemul cardiovascular cunoaște o dezvoltare mai lentă. Arterele au un diametru mai mic ca la adult, în schimb, venele și sistemul limfatic sunt destul de bine reprezentate. Frecvența cardiacă este
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
la vârsta școlară mijlocie posibilitățile fizice și psihice, ale elevilor, sunt propice obținerii unor rezultate superioare prin practicarea unor jocuri pentru dezvoltarea forței cu caracter de întrecere. Strategii didactice privind dozarea efortului la elevii de vârstă pubertară Elevii care înainte de pubertate și în perioada pubertară s-au obișnuit cu efortul fizic sistematic, vor rămâne în majoritatea cazurilor fideli exercițiului fizic. Pentru cei care nu au reușit până la această vârstă să și formeze deprinderi și obiceiuri trainice de practicare a educației fizice
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
efectuate cu maximum de forță. Apariția și persistența timp relativ îndelungat a undelor lente (teta și delta) pe traseele electroencefalografice ale acestor sportiv tineri oglindesc o suferință cerebrală reală timp de câteva minute după contracții și o alterare, în sensul pubertății masive, a metabolismului cerebral. Concluzia formulată atunci, conform căreia tinerilor de 12-15 ani contracțiile izometrice funcționale le sunt contraindicate, este valabilă și azi, având în vedere marile perturbări hemodinamice antrenate de ,,efectul valsalva”, caracteristic acestui gen de efort. Lucrul muscular
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
parietală) pentru riscul de evenimente cardio-vasculare. Structura majorității arterelor este astfel formată încât odată cu creșterea distensiei complianța se reduce, pereții acestora devenind rigizi. Grosimea peretelui arterial este mare (aorta 0.83-1.39 mm la naștere, 1.49-1.59 mm la pubertate). Totuși, vârsta modifică distensibilitatea arterelor elastice, nu și a celor musculare 7. Complianța vasculară nu depinde doar de structura peretelui, ea fiind dependentă și de gradul de umplere al vasului. S-a stabilit o relație indirectă între factorii de risc
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socio-economic și socio cultural, dar mai ales socio-educativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
impregnate de atitudini copilărești, cerințele de protecție, anxietatea specifică vârstelor mici în fața situațiilor mai complexe și solicitante, atitudini și conduite noi formate sub impulsul cerințelor interne de autonomie sau impuse vârstei de societate” (U. Șchiopu, 1995, p. 202). Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
fizionomie și ținută. Dacă în copilărie, imaginea corporală se afla la periferia conștiinței, treptat, ea devine din ce în ce mai centrală, încorporându-se în conștiința de sine și începând să fie percepută ca atare. În absența ei nu se poate organiza identificarea. La pubertate are loc scrutarea profundă a caracteristicilor corporale și faciale, cu încercări multiple de mascare a neajunsurilor și aspectelor inestetice, ceea ce exprimă dorința lor de ajustare a sinelui corporal, precum și nevoia de a apărea agreabil și prezentabil în fața celorlalți. Simultan, aceștia
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Radu, 1995, p. 9). Aprecierea este realistă și corectă. De fapt, adolescența a constituit prilej de abordări foarte diversificate din partea specialiștilor. Considerarea ei ca fiind „vârsta integrării sociale” a întrunit însă cele mai numeroase adeziuni. Adolescența nu semnifică numai depășirea pubertății, ci și, mai ales, „ieșirea din societatea de tip totalitar familial și școlar și integrarea în viața socială, cu toate caracteristicile ei” (U. Șchiopu, 1967, p. 294). Adolescentul devine independent în modul de a gândi, a judeca, a interpreta, a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
societatea de tip totalitar familial și școlar și integrarea în viața socială, cu toate caracteristicile ei” (U. Șchiopu, 1967, p. 294). Adolescentul devine independent în modul de a gândi, a judeca, a interpreta, a face proiecte de viitor. Influențele „crizei pubertății” se fac simțite, în special, în primii ani ai adolescenței sub forma agitației neliniștii a reacțiilor impulsive, dar acestea vor fi curând înlocuite printr-un echilibru mai stabil și prin adoptarea unei conduite apropiate de cea a adultului. Se consideră
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mult, că unii oameni nu părăsesc niciodată adolescența, indiferent de vârsta lor biologică. Adolescența ca stadiu în dezvoltarea individului este un fenomen relativ recent. Ea nu era considerată un stadiu de sine stătător înainte de secolul XX. În prezent, perioada dintre pubertate și maturitate este mai lungă, datorită motivelor de ordin biologic (deoarece tinerii se maturizează mai repede decât o făceau cu două secole în urmă), dar și motivelor de ordin social (deoarece complexitatea societății contemporane cere o perioadă mai lungă de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ani (interval acceptat și în dicționarele de specialitate). Autorii englezi plasează adolescența între 13 și 19 ani, J. Piaget între 15 și 18 ani, Gesell între 10 îi 16 ani. O altă categorie de autori includ în tinerețe două vârste: pubertatea (14-17 ani) îi adolescența (17 20) ani iar Flaherty o împarte în 3 stadii: pubertatea, adolescența timpurie și adolescența târzie. O a treia categorie de autori consideră termenii de „adolescență” și „tinerețe” ca fiind sinonimi. Astfel G. Fouchard și M.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
19 ani, J. Piaget între 15 și 18 ani, Gesell între 10 îi 16 ani. O altă categorie de autori includ în tinerețe două vârste: pubertatea (14-17 ani) îi adolescența (17 20) ani iar Flaherty o împarte în 3 stadii: pubertatea, adolescența timpurie și adolescența târzie. O a treia categorie de autori consideră termenii de „adolescență” și „tinerețe” ca fiind sinonimi. Astfel G. Fouchard și M. Davranche considerau că tinerețea durează de la 14 la 25 de ani, iar UNESCO consideră tinerețea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sau poate să dea, dintre ceea ce cere el de la viață și ceea ce îi poate oferi viața. Totodată, prefacerile psihice la care este supus sunt generate de nevoile și trebuințele pe care el le resimte, atât de nevoile apărute încă în pubertate, dar convertite acum sub alte forme, cât și de noile nevoi apărute la acest nivel al dezvoltării. Nevoia de a ști a școlarului mic, convertită în nevoia de creație a puberului, devine și mai acută la adolescent, luând forma creației
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
posibilitatea de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale de bază. Considerăm că această definiție se poate adapta mai ușor situațiilor concrete care apar în cadrul procesul de învățământ. III.2. Termeni corelativi conceptului de „autonomie“ La vârsta pubertății are loc desprinderea psihologică a copilului, devenit aproape adult, de părinții săi. Nevoia de independență, de autonomie îl împinge pe adolescent să își caute forme de exprimare aflate în opoziție cu normele parentale. Freud, întrebat de o mamă cum să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pe o b ancă în parc și m-am fâstâcit tare când de mine s a apropiat o fat ă. Nu știam că voia de la mine să afle doar cât este ora. — Dar liceul cu clasele mixte... — Vedeți, eu perioada pubertății am străbătut o într-un fel aparte. Învățam la „G.Ibrăileanu”, școală m ixt ă, care tocmai atunci s-a transformat în liceu de fete. Am început liceul la „C.Negruzzi”, care devenise liceu pentru băieți și l-am terminat
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
articulat, atribut care nu este necesar supraviețuirii, ci îl ajută pe om în comunicarea clară a ideilor la acest nivel. Fizic, omul crește și se dezvoltă până la anumite dimensiuni caracteristice speciei, după care pr oce sul încetează. În faza de pubertate au loc anumite transformări și organismul este pregătit pentru o nouă etapă. Î ntr e pubertate și vârsta de aproximativ 40 de ani, este perioada de procreare, omul își întemeiază o familie și lasă urmași. După aceea s-ar cere
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
ideilor la acest nivel. Fizic, omul crește și se dezvoltă până la anumite dimensiuni caracteristice speciei, după care pr oce sul încetează. În faza de pubertate au loc anumite transformări și organismul este pregătit pentru o nouă etapă. Î ntr e pubertate și vârsta de aproximativ 40 de ani, este perioada de procreare, omul își întemeiază o familie și lasă urmași. După aceea s-ar cere ca pe baza experienței de viață trăite, omul să mai ajungă explicit la niște co ncl
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
persoane. 4. Metoda testelor 4.1. Bateria Guilford: cuprinde numai probe verbale și cu timp limitat, ceea ce constituie o deficiență, întrucât dezavantajează persoanele lipsite de abilități verbale și, respectiv, cele caracterizate prin lentoare temperamentală. Se administrează colectiv începând cu vârsta pubertății. Conform modelului tridimensional al intelectului și ai vectorilor acestuia, Guilford definește și realizează probe pentru mai multe tipuri de abilități (Minulescu, 2003): 1. Testele de fluiditate (4 serii) pentru: 1.1. fluiditatea verbală: măsurată prin testele de prefixe (listă de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
10. Testele de forme ascunse (a găsi liniile ascunse în obiecte mai mari); 11. Testele de figuri (a percepe o figură simplă într-o figură complexă); 4.2. Bateria Minnesota (elaborată de Torrance și colab.) se aplică colectiv de la vârsta pubertății. Ea suplinește dezavantajele bateriei Guilford, întrucât utilizează și teste neverbale. Bateria reunește 2 baterii de teste verbale (formele A și B, fiecare cu câte 7 teste) și 2 baterii de teste figurative (formele A și B, fiecare cu câte 3
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
M.A. Wallach și N.Kogan: autorii propun administrarea probelor într-o ambianță relaxată, ludică, lipsită de orice judecată critică. Aplicarea se face individual, cu timp liber și răspunsuri orale. Bateria cuprinde probe verbale și nonverble, fiind accesibilă începând cu pubertatea. 4.4. Bateria lui W.J. Getzels și W. Jackson se administrează subiecților aflați la vârsta adolescenței. Condiții de aplicare a metodei testelor: 1. vârsta: în ceea ce privește vârsta cea mai potrivită la care se poate evalua creativitatea, există autori (Ph.E.
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]