78,673 matches
-
jucat cartea demnității și a prudenței: deși autoritățile locale s-au pronunțat pentru deschiderea festivalului, cu orice preț, directorul a preferat să renunțe, să anuleze secțiunea oficială (“In”-ul), decît să joace sub presiune, ca și cînd ar fi luat publicul ostatec... Pentru Avignon a fost un șoc. Ziarele locale publicau cifre mirobolante, despre dimensiunile astronomice ale pagubei... Primărița a dispus închiderea, pentru o zi, a Palatului Papilor, ceea ce nu s-a întîmplat nici cînd a murit Jean Vilar... Tristețea e
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
oricît de zgomotos-spectaculos ar fi fost el, și oricît de asociat, în presă, cu frenezia contestației din mai ’68): față cu “autismul guvernamental” (cf. Faivre d’Arcier), bieții intermitenți nu au obținut nimic. Cel mai mult a avut de pierdut publicul. Deși, dincolo de parada intermitenților, se putea ghici drama reală a unei supraviețuiri chinuite; mulți trecători ai Avignon-ului aveau agățată de haine sau de bagaje o etichetă pe care scria “Public solidar”!... Solidar, dar derutat și dezamăgit de absența marelui teatru
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
deget pe trăgaci. Mai mult, unii au văzut în Cidade... ( încă) un caz de cinema care face crima seducătoare, ambalînd-o în imagini de o frumusețe aspră și-ntr-un ritm de videoclip ce trebuie să țină pasul cu habitudinile unui public tot mai nerăbdător... De aici și pînă la a-l acuza de "glorificarea Crimei" n-a mai fost decît un pas Dar este un pas greșit: cum ar trebui, oare, să se vorbească despre "acele lucruri despre care nu vrei
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
despre aspectul documentaristic fiecare după convingeri. Sunt și cititori care nu prețuiesc romanele ce mânjesc cu scârnă burghezia română a vremii. Despre imensul scandal al plagiatului din acest roman, nici o vorbă. Să fi predominat opinia că, în curăția sa spirituală, publicul cititor trebuie cruțat de tot ce i-ar putea altera inocența? Și, totuși, datele nu sunt eludate. Mihail Sadoveanu, director al Teatrului Național din Iași ( 1910-1919), membru al Academiei Române și președinte de Senat ( dacă nu ne înșelăm), în vechiul regim
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
inapetentă interpreților pentru un repertoriu nespectaculos, rutină programărilor ce ies rareori din făgașurile bătute etc. De aceea, proiectul inițiat sub patronajul Ambasadei Republicii Federale Germania cu sprijinul Parohiei Bisericii Negre din Brașov sub titulatura Musica Coronensis de a dezvălui pentru publicul larg valori datorate muzicienilor sași care au activat în centre importante ( Brașov, Sibiu, Bistrița, Oradea, Albă Iulia etc.) este de un interes deosebit. După un prim concert cu muzica de Bach menit a pune în lumina splendida orgă Buchholtz, stăpânita
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
sînt semnate de Mircea Cărtărescu decît de eventualele revelații pe care le-ar putea aduce cititorului. Observațiile lui Mircea Cărtărescu ( nivelul de pregătire al studenților de la Facultatea de Litere scade de la an la an, literatura pierde teren în opțiunile unui public tot mai stresat și mai supus asaltului unor dubioase, dar facile, produse de divertisment , critica literară este scindată în funcție de interesele de grup literar, nu mai există critici de autoritate, capabili să lanseze nume noi pe piața de carte românească, așa cum
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
paginile ei nu figurează Titu Maiorescu, pe atunci considerat ca dușmanul nr. 1 al literaturii române, întreaga operă a lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu și a atâtor alți scriitori, ce au rămas multă vreme ținuți ascunși de ochii publicului, că nu conține și periodicele interzise, a căror consultare necesita și o aprobare specială, inclusiv pentru "fascistele" Bilete de papagal și Revista Fundațiilor Regale, ne dăm seama de proporțiile catastrofale a politicii de purificare ideologică, practic, de distrugere a unei
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
Melody era oaia neagră a familiei Tagis. Tatăl ei adoptiv era executiv la o mare companie de medicamente și îi subvenționă toate capriciile. Ea avea o meserie bună (aranjamente de lumini pentru muzee și expoziții), dar era prea preocupată de public relations pentru diverse grupuri dubioase din America Latină care aveau intenții subversive ca să muncească sistematic. Ambele texte ale acestor scriitori români din New York par niște traduceri proaste. De la caniculă ni se trage... Dar să ne întoarcem la Dilemă, la numărul despre
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
organizate sub patronajul spiritual postum al lui G. Călinescu. Tradița este continuată de actualul primar al orașului, ing. Emil Lemnaru, care și-a oferit și anul acesta sprijinul prețos. Dar cel mai important colaborator al lui Constantin Th. Ciobanu este publicul din Onești, cultivat, atent, participativ. Tot 20 iunie, ora 18. La sediul Fundaței "G. Călinescu" se lansează volumul omagial dedicat lui Eugen Simion. Volumul (am arătat asta și în intervența mea) nu cuprinde elogii convențonale, ci date bio-bibliografice, texte semnificative
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
dificultate din postura (cunoscută) de istoric în aceea de istoric literar. Mai iau cuvântul Ileana Mălăncioiu, Virgil Podoabă, Dan Mănucă, George Cușnarencu, Al. Dobrescu, Lucian Orășel (pe mine nu mă mai mențonez, ca să nu-mi repet numele). Șerban Lupu încântă publicul, citând opinii ale lui G. Călinescu despre muzică și ilustrând apoi aceste opinii cu fraze muzicale interpretate la vioară. Tot la vioară Șerban Lupu interpretează, inspirat și cu umor, melodii compuse de G. Călinescu însuși (unele pentru piesele lui de
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
se știe, prin numărul lor mare, ridică grave probleme societăți. Dar chiar și așa, autoritatea s-a sezisat, o comisie de specialiști a fost alcătuită de grabă, dlui Ponta i s-au atribuit noi sarcini, ca să nu se creeze panică publicului i s-a adus la cunoștință că ar fi vorba de câini comunitari, pătrunși ilegal în Grădină, dintre care unii agresivi. A prinde tigrișorii cu jbilțuri, precum stradalii, ar fi fost soluța ideală, dar exista o piedică: încă de pe la jumătatea
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
clonaț. Conducerii Grădinii i s-a atras, prin urmare, atența să dea un comunicat. Acesta s-a citit la postul națonal de televiziune, dezmințnd cu autoritate aserțunile ziarului papuaș. S-au luat și altfel de măsuri: Grădina a fost închisă publicului, pe un timp nedeterminat. Chip în care nedoritele bestii vor fi nevoite să se mănânce între ele, până la disparițe sau să devină ierbivore. Atunci, prin găurile din gard vor pătrunde doar dulăi comunitari, vaccinaț, dotaț cu zgărzi. Și tot astfel
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
poezia bună. Claritatea e la tine semnul că-ți respecți lectorul. Cred că respectul pentru înțelegerea cititorului e o trăsătură esențială a literaturii Desperado. Scriitorii s-au săturat de încifrări à la Eliot ori Joyce. Ei vor să-și recâștige publicul și reușesc. Este acesta motivul pentru care scrii cu aparentă simplitate (chiar dacă ascunzi o emoție incredibil de sofisticată)? FS. Într-un fel întrebarea conține și răspunsul. Mă bucur că menționezi această tensiune - reală sau nu - între emoție și suprafața simplă
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Brookes University ca să-mi scriu romanul în versuri, deși cartea va fi gata mai repede. Locuiesc cu partenereul meu de viață la țară, la jumătate de oră de Oxford cu mașina. LV. Mulți poeți contemporani citesc din versurile lor în public iar unul dintre ei chiar spunea că așa va supraviețui poezia. Ce părere ai: trece poezia printr-o criză de comunicare? Ar putea oare ecranul calculatorului să câștige bătălia? N-ar putea internetul să ajute poezia, să unească poeții și
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Măcar din când în când. La cursul de teoria literaturii un profesor ne compătimea că nu avem timp să citim și cărți proaste. Să scrii despre ele poate fi un exercițiu interesant, cititorilor le place "intransigența" și execuția critică în public, scriitorii luați în discuție se mulțumesc cu faptul că le apare totuși numele în revistă ( cum recent relata o astfel de discuție Ioana Pârvulescu într-o Cronică a optimistei), iar ceilalți scriitori, din motive prea evidente, se vor simți un
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
măcar cu acest splendid vers. Galant ca întotdeauna, Borges spune că poetul care ți se pare prost și nu-ți place pur și simplu nu a scris pentru tine. Cu alte cuvinte, chiar și cel mai îngrozitor poet are un public al lui sau, cum ar zice Pascal Bruckner, "Kitschul unora e fericirea altora" Știm că, în absolut, emoția artistică e una singură. Plăcerea intensă, chiar și naivă, pe care un copil o resimte citind Jules Verne, să zicem unul din
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
și aproape amorfă și pînă la structura ușor recognoscibilă, și simptomele plenitudinii, acea materie explozivă gata să facă pasul de la exuberanță la celebrare. Prin această regie subtilă a imaginii și a itinerariilor lecturii, artista a reușit să mijlocească exemplar întîlnirea publicului cu arta și cu fragilitatea ființei umane, a prezentului cu memoria, a limbajului pur cu semnificația subtextuală, a melancoliei surde și ușor crepusculare cu un optimism surîzător și adolescentin. Într-un asemenea context vizual, seducător și plin de paradoxuri, în
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
de retribuția ei (mică) pasiunea pentru profesie. Ei știu cel mai bine că traducerea e o muncă de creație mai dificilă decît se crede în general și de ceea cu atît mai mult sînt de apreciat traducătorii buni, fără de care publicul românesc nu ar avea acces la opere importante ale literaturii clasice și contemporane. Nu întîmplător acești traducători buni, activi azi, sînt ei înșiși prozatori, poeți, eseiști sau universitari specializați pe cîte o arie lingvistică. Sau redactori de editură cu mare
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
în relația lor cu vocabularul limbii române, mai ales cu termenii asemănători deja existenți, oscilațiile ilustrează tendințe contradictorii și evoluțiile sînt imprevizibile. În terminologia informatică actuală, cuvântul englezesc icon ocupă un loc destul de important: programele pe care le folosește acum publicul cel mai larg cuprind numeroase simboluri grafice, care au în sistem "obiectualitate" și rol de instrument: pot fi manevrate, mutate, eliminate etc. Termenul de specialitate desemnează deci ceva ce intră în sfera de experiență permanentă a utilizatorilor: se produc astfel
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
mai există și alte aspecte importante, de "producțe": instituța agentului literar - care lipsește deocamdată și mai ales "acea secretă, omnipotentă armată a editorilor de text din edituri, marii anonimi care transformă manuscrisele în marfă vandabilă, frăgezesc aluatul aducîndu-l pe gustul publicului." Aici ar fi de discutat, pe gustul cărui public? Cititorii de literatură sînt oricum puțni, iar adevărați cunoscători - nici cît tirajele de azi (maxim 2-3 mii). Un editor bun poate face însă mult pentru o carte, deși la noi scriitorul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
agentului literar - care lipsește deocamdată și mai ales "acea secretă, omnipotentă armată a editorilor de text din edituri, marii anonimi care transformă manuscrisele în marfă vandabilă, frăgezesc aluatul aducîndu-l pe gustul publicului." Aici ar fi de discutat, pe gustul cărui public? Cititorii de literatură sînt oricum puțni, iar adevărați cunoscători - nici cît tirajele de azi (maxim 2-3 mii). Un editor bun poate face însă mult pentru o carte, deși la noi scriitorul ar fi scandalizat "să i se umble în text
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
oarecare cunoștință de cauză. Probabil că acest sport mai aparte va deveni în cîțiva ani unul dintre cele mai populare din lume. Un sport care, cel puțin deocamdată, presupune și comunicare între competitori, nu numai "confruntare". E un sport fără public și fără arbitri și sper că va rămâne așa. Finala din acest an a campionatului a avut loc la Constanța. Fără federație, fără anunțuri în presă; echipele finaliste și-au găsit sponsori sau au mers pe banii lor. Neștiind despre
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
în lumea teatrului și a filmului: trebuie să ies pe scenă peste câteva minute, ca să interpretez un rol din care nu-mi mai amintesc primul cuvânt. Visul ăsta se poate prelungi și complica mult. Mă îngrijorez și sunt chiar îngrozit, publicul e nerăbdător și fluieră, caut pe cineva, pe sufleor, pe directorul teatrului și îi spun: dar e îngrozitor, ce pot să fac? El îmi răspunde rece că trebuie să mă descurc cumva, cortina se va ridica imediat, nu se mai
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
de asistență fraternă: "14 ore continuu pe internet la romană/ profitând de o mare reducere de preț/ cu ochii în situri de boli infecțioase/ copii mutilați femei în haine de cauciuc/ fetițe de opt ani cu chiloții rupți/ execuții cu public în arabia saudită/ și tu mai ai curaj să îmi spui/ că ești aproapele meu/ că nu trebuie să mă strivești/ să te scuturi de mine cu toate puterile/ te provoc pipăie-mi cearcănele/ atinge-mă și iubește-mă/ hai
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
putem închipui foarte bine auspiciile și interesele acestei întreprinderi, capitolul respectiv nefiind, după toate aparențele, întâmplător ales. El confirmă, și prin extragerea din context, o seamă de prejudecăți populare precum și o dualitate care nu are nici ea de ce să surprindă publicul. Reduse la schemă, reflecțiile lui Weininger trebuie că au stat la vremea respectivă pe același raft cu compilațiile despre "Scorpie" ale oricărui zodier. Dar mai există, în afara de cauza amintită mai sus, un aspect care pretează scriitura lui Weininger la
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]