215,260 matches
-
săptămânalul nostru „Libertatea”, revistele „Lumina”, „Tinerețea”, „Bucuria copiilor” și până la activitatea editorială. Oricum, cu suișuri și inerente coborâșuri, instituția noastră a rezistat tuturor ispitelor, iar oamenii care au muncit aici, unii aproape întreaga lor viață, s-au străduit ca toate publicațiile să apară la timp, să ajungă în mâna cititorilor - de la copii, tineri și adulți și până la iubitorii de carte. Ca atare, într-o atmosferă de sărbătoare, cu invitați care ne-au onorat cu prezența, printre care dl Doru Raul Truțescu
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
carte pe care o alege un juriu de specialitate în cadrul tradiționalei și importantei manifestări cultural-literare „Un an editorial într-o singură zi”, unică în felul ei la românii de pe aceste meleaguri, manifetare a scriitorilor, iubitorilor de carte, colaboratorilor și cititorilor publicațiilor Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova. În calitate de redactor responsabil al Editurii „Libertatea” și de moderator al celei de-a 14-a ediție a acestei manifestări, cea care se derulează azi, la Ziua Casei „Libertatea”, mai întâi vă voi
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
a II-a a romanului „VERONIKA” de MĂRIOARA STOJANOVIĆ, în traducerea autorei în limba sârbă; 8. „PRIČAJ MI O MAJCI”, ediția sârbească a romanului „Vorbește-mi despre mama” al scriitoarei MĂRIOARA STOJANOVIĆ, publicat în traducerea autoarei; 9. „ALMANAHUL LIBERTATEA 2013”, publicația anuală tradițională a Editurii și Casei „Libertatea”; 10. „NOCTURNE”, volum de poezii de dragoste semnat de poeta MARIANA STARTULAT; 11. „ROSTIREA CONTINUĂ”, volum de debut editorial de critică literară (pagini de literatură română din Voivodina) al MARINEI ANCAIȚAN, ziaristă și
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
a Editurii și Casei „Libertatea”; 10. „NOCTURNE”, volum de poezii de dragoste semnat de poeta MARIANA STARTULAT; 11. „ROSTIREA CONTINUĂ”, volum de debut editorial de critică literară (pagini de literatură română din Voivodina) al MARINEI ANCAIȚAN, ziaristă și lector-stilizator al publicațiilor „Libertății”, cartea apărută în România, în colaborare cu Editura „EMMA BOOKS” din Sebeș (Județul Alba Iulia); 12. „DE CE S-A DUS HELEN LA MĂNĂSTIRE?”, roman al scriitorului GEORGE M. FRIȘCAN ; și 13. „DICȚIONARUL CRONOLOGIC „LIBERTATEA” 1945-2010” al publicistului COSTA ROȘU
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
a reușit cu abilitate să alcătuiască un colegiu de redacție care, deși format din oameni ce trăiesc prin orașele României sau în diverse țări, reușesc cu abnegație, dăruire permanentă și talent să participe cu preaplinul sufletului lor la succesul acestei publicații. Îi menționăm pe redactorii: Ion Urda, Muguraș Maria Petrescu, Elena Daniela Sgondea-Rujoiu, dar și pe cei care sunt prestigioși colaboratori externi: Maria Teresa Luizzo (Italia), Acad. Dr. Angelo Manitta (Italia), sau Alexandru Cetățeanu, Directorul revistei Destine literare din Montréal, Canada
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
Tot depărtarea este cea prin care se stabilesc corespondențe literare la mare distanță (vezi ,,Scrisoare din America from Nicholas Budda - p. 33). Lirica neolatină este reprezentată printr-o altă prietenă statornică a revistei, Alda Fortini. Ca de obicei, grafica acestei publicații este deosebită. De această dată, graficianul de serviciu este Radu Roșian, binecunoscutul pictor, ilustrator de carte, restaurator muzeistic de la Castelul Corvinilor. La capitolul Scriitori hunedoreni, Noua ProVincia Corvina ni-l propune pe Marcel Petrișor și cartea ,,Fortul 13. Convorbiri de
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
foarte important”, spune Ada Condeescu. Vernisajul expoziției cu vânzare “Colentina” va avea loc joi, 15 decembrie, de la ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din strada Constantin Esarcu nr. 1. Expoziția va fi prezentată de domnii Sever Voinescu, redactor șef al publicației Dilemă Veche, Pavel Șușară, critic de artă și Mihail Rotenberg, co-fondator al galeriei Rotenberg-Uzunov. Va așteptăm cu vin fiert și bunătăți de iarnă! “O vom reprezenta pe Ada Condeescu pe termen lung și suntem fericiți că putem sprijini, ca întotdeauna
“Colentina”, prima expoziție de fotografie a actriței Ada Condeescu [Corola-blog/BlogPost/93984_a_95276]
-
Dulfu. S-a născut la Tohat, în anul 1856, și moare la București în anul 1953. Tot aici s-a mai născut publicistul si poetul Gheorghe Crișan, cel care, în perioada interbelică, a condus revista Cronica, ce apărea la Baia Mare, publicație care a jucat un rol deosebit în educarea patriotică și culturalizarea locuitorilor de pe teritoriul județului Maramureș. La Chelința vede lumina zilei, în anul 1915, Emil Gavriș, unul din cei mai importanți rapsozi ai cântecului popular românesc, interpret al multor melodii
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
strămoșești. Un alt fiu al Daciei Mari, scriitorul Ion Marin Almajăn l-a surprins pe Artur Silveștri îmbrățișat de Neam în aură de: „mare patriot și cărturar român, scriitor, filosof al culturii, editor și publicist de elită, creatorul rețelei de publicații electronice Intermundus Media”. În comuniunea cu harul hristic, omul creștin își definește esență să ortodoxă slăvind: adorarea lui Dumnezeu, cinstirea pentru Înaintași cei Mari, recunoștiința Elitelor spiritual-religioase, flacăra comuniunii intru iubire, mireasma misiunii intru adevăr, vocația alegerii în lumina crezului
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
eminescologul Theodor Codreanu) că: opera protoromânului Martinus de Bracară (sec. VI d. Hr.) sau opera Voievodului Dobrogei-Ioancu (sec. XIV), s-a aplecat, asupra Arhetipului Călugărilor sciți, a sprijinit cercetările și traducerea Codexului Rohonczi de către Viorica Enăchiuc, a înființat edituri și publicații etc. Toate acestea i-au adus multe prietenii, a format în jurul său o adevarată mișcare națională în cultura”. Noul „Cristofor Columb” al Noii Geografii Literare, s-a regăsit pe sine în atitudinea creatoare îndrumându-și pașii către Biserică neamului ctitorind
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Mare, Templul Unirea Sfântă, Sinagoga Credința) va vorbi Anca Tudorancea - Ciuciu. Anca Tudorancea - Ciuciu este cercetător în istorie la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România - Federația Comunităților Evreiești din România și lector asociat la Centrul Goldstein Goren - Universitatea București. Publicații recente: Coduri vizuale. Evreii din București (1881 - 1941), (teza de doctorat), București, Hasefer, 2013; Istorii si imagini din Bucureștiul evreiesc, Felicia Waldman, Anca Ciuciu, București, Noi Media Print, 2011; Acțiunea Credinciosul. Șef Rabinul dr. Moses Rosen și comunitatea evreiască în
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
Jurnaliști cunoscuți, sau mai putin cunoscuți, unii dintre ei membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, printre care Cornel Nistorescu, Alexandru Mironov, Benone Neagoe, Ion Petrescu, Miron Manega au scris deja, în publicațiile lor, pe bloguri ori pe site-ul nostru, despre aservirea față de interese economico-politice a presei din România, despre embargo-ul practicat de televiziunile din România, în cazul Roșiei Montane, pentru că lozincile din piață le ating stăpânii politici sau contractele de
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
moartea” pe Mircea Badea și Mihai Gâdea: Nu noi ucidem presă, presa s-a sinucis! Ciutacu, ești mort! Badea, ești mort! Gâdea, ești mort! Ciuvică, ești mort! Ați murit! Voi și toți cei care va seamănă, de la orice televiziune sau publicație, pro sau anti-Băsescu/Ponta/PDL/USL și multe alte litere asemenea. Ați murit de mult, doar că nu admiteți! Ați murit de atâta vreme încât, risipiți în rămășițele ticurilor voastre mentale, nici voi nu v-ați mai putea recunoaște. Fosilele
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
scenele muzicale acordeoniști excelenți. Acestea sunt fapte de lăudat. Cât de mult îi poate influența muzica pe cei care o ascultă? Dar pe cei care o trăiesc și o cântă? - Opinia mea este că sarcina principală a tuturor instituțiilor noastre: publicații, posturi de radio și televiziune, școli, ar fi să promoveze, în exclusivitate, numai muzica adevărată, valoroasă, deoarece muzica este arta care înnobilează inima și îmblânzește spiritele... Dacă vorbim de adevărații artiști aceștia trebuie să trăiască și să simtă, din plin
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
jubileului Postului de Radio Novi Sad ați publicat Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, pe care l-ați elaborat zece ani. Cu ce obstacole v-ați confruntat și de ce nu a apărut mai devreme? - Această publicație trebuia să fie tipărită în anul în care Radio Novi Sad a sărbătorit 60 de ani de existență, adică în urmă cu 5 ani, însă, din lipsă de fonduri și din alte motive, ea a apărut la 65 de ani
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
m-am delectat. Problemele au apărut în cazul colectării datelor biografice, cât și a fotografiilor, eu fiind convinsă că fotografia, alături de biografie, completează personalitatea artistică a fiecăruia. Câți interpreți ați cuprins în carte și care este menirea unui asemenea lexicon? - Publicația cuprinde în jur de 200 de nume, personalități care au creat muzica populară românească la Radio Novi Sad timp de 60 de ani. Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad este titlul de lucru al cărții
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
implică mai mulți protagoniști: culegătorul, aranjorul, compozitorul, dirijorul, etnomuzicologul, folcloristul, producătorul muzical, redactorul muzical, maestrul de sunet etc., astfel că având aceste elemente în vedere, cărții îi corespundea mai mult titlul Lexiconul creatorilor muzicii populare românești la Radio Novi Sad Publicația oferă cititorilor informații prețioase despre creatorii muzicii de pe meleagurile noastre, care au cules, valorificat, completat fonoteca acestei instituții, îmbogățind și păstrând patrimoniul muzical al românilor din Voivodina. Înregistrările realizate în studiourile Postului de Radio Novi Sad reprezintă doar o parte
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Iulie 1931 - „Mașini infernale” explodează pe liniile CFR ! Recentul „val de știri” ce au avut drept subiect terorismul, sub toate formele sale de manifestare, coroborat, în mod paradoxal, cu cercetarea unei publicații de specialitate, în paginile căreia căutam informații despre un accident feroviar, m-a făcut să îmi îndrept atenția spre o temă aproape complet necunoscută publicului larg și mult prea puțin discutată în lucrările de istorie: atentatele asupra rețelei CFR. Inițal
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94053_a_95345]
-
dovedit însă absolut de neclintit când i s-a cerut, ca și lui Doinaș, să devină membru PCR. Refuzul lor vehement le-a atras amândurora "mazilirea" din funcțiile pe care le ocupau, apoi, pentru o vreme, chiar dispariția de pe frontispiciul publicației. Jurnalul lui de secretar de redacție, publicat în două volume după 1990, i-a dezamăgit pe toți cei ce așteptau de la aceste pagini, previzibile revelații. Din teama de a nu supăra pe cineva, autorul "îndulcise" asperitățile, pusese surdina. Dar în ciuda
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
Cuvântul "articole" este însă inadecvat în acest caz. Textele din carte ar trebui numite spectacole de idei, jocuri de artificii lingvistice, carnavaluri ale limbii române (cu participarea mai multor limbi străine) etc. (Ne putem întreba cum clasifica aceste texte contabilul publicației timișorene și, mai ales, cum găsea aurul necesar ca să le plătească.) Nu lipsesc, din culegere, articolele în versuri, de un haz (rafinat) nebun: "Steaguri roșii-galbene-albastre, lângă banner-ul cu dungi și astre, fâlfâie prin piețe și în castre; jerbe tricolore
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
mai strîns de acestea." Succesul rapid al noilor dogme asupra minților necoapte a izvorît, în largă măsură, din caracterul lor reductiv și confortabil. Marxismul oferise toate răspunsurile și a întreba ceva în plus ar fi sunat ca o indiscreție. O publicație edificatoare pentru spiritul timpului, tradus în modul de a se exprima al elevilor, este Școala nouă - Buletinul liceului de băieți nr. 1 (Piatra Neamț), imprimat la șapirograf în mai 1949. Articolul de fond, La început, cuprinde rînduri ca acestea: Vom ilustra
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
decât mostrele de limbaj violent xenofob de la România mare, angoasante i se par Ruxandrei Cesereanu scrisorile de amenințare adresate unei personalități a elitei culturale românești precum Ana Blandiana, ca și odiseea "amară" a mineriadelor, redată cu acuratețe prin intermediul invocării unor publicații cu un indiscutabil impact la public (Adevărul, Dimineața, România liberă, Azi, 22). În fapt, acestea confirmă fratricidul simbolic comis de "români" asupra "românilor". Discutabilă rămâne însă, în demonstrația Ruxandrei Cesereanu, descoperirea ori, mai corect spus, "inventarea" " dacă tot ne aflăm
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
destrămări, refaceri cu tineri redactori, morți, o viață dedicată cărților, paginilor ude de cerneala tipografiei, apoi de cea a tonerului. Format mare, format carte, grafica lui Bour, rubrici tradiționale, rubrici noi, generații, schimbul lor, mesaje preluate, predate, traseul existenței unei publicații care înseamnă numele celor care s-au mutat de aici în cerul altor cetăți decât cea a literelor, dar și fluxul necontenit de energie spirit, forță intelectuală, ambiție și dorință. Se petrece la publicația transilvană, în deceniul 5 si 6
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
mesaje preluate, predate, traseul existenței unei publicații care înseamnă numele celor care s-au mutat de aici în cerul altor cetăți decât cea a literelor, dar și fluxul necontenit de energie spirit, forță intelectuală, ambiție și dorință. Se petrece la publicația transilvană, în deceniul 5 si 6, un fel de preambul al procesului, numit mai târziu, de “valorificare a moștenirii literare”, de reabilitare, de prin ’64, a valorilor controversate până atunci. Practic, rejudecarea unui proces stalinist, grăbit, nedrept, îndreptat împotriva unor
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
primăvăratec-iaugural, de redeșteptare a speranței că scrisul, dacă nu biruie vremurile, se poate strecura în inimi să le îmbărbăteze prin frumusețea lui care nu ține cont de vitregii, circumstanțe, plenare sau congrese. E deasupra lor, chiar dacă participă la ele. Ea, publicația transilvană, ce are, teoretic, sau, mai precis, avea, efectiv, o difuzare în toată țara, și-a purtat de-a lungul multor decenii, consecventă, “bătăliile sale pentru estetic”, pentru impunerea unei formule lirice antidogmatice, libere, pe de o parte, deschise polenului
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]