6,888 matches
-
debutantă, face indelicatețea enormă să nu mă citeze pe mine, cel dintâi care l-am alăturat pe Călinescu de Urmuz”, Cioculescu... „citează pe Liviu Călin... deși obiecția îmi aparține” etc.), când nu este vorba decât de superficialitatea obișnuită în orice publicistică, și mai ales în țara lui Caracudi. Întreprinderea sa este deci o nebunie: „În țară nu va avea cine să-l citească... În Italia, în Franța, în Germania, Anglia și Spania nu va ajunge. Atunci înseamnă că Baudelaire, Eminescu, Benedetto
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
volumulculegere Constelații literare, 1998) despre G. Călinescu cel din primii ani de după 1944, în care iubirea admirativă pentru magistru nu-i obnubilează nicio clipă voința și capacitatea de a disocia, cu o acribie deopotrivă profesională și etică, între regretabila lui publicistică politică și cea literară, de apărare a esteticului. Sau, recitindui articolele de după 1948, formulând distinguo-uri ca acesta: „Oricât a încercat să se alinieze criticii oficiale, G. Călinescu s-a sustras dogmatismului, apărând specificitatea artei, idee-forță pusă nu o dată, pe atunci
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
o făcuse Călinescu în Istoria literaturii), și opțiunile politice și culturale exprimate în eseistica sa. Cartea Danei Pîrvan-Jenaru, apărută anul trecut, dar de care aflu abia acum, întoarce ocheanul și încearcă să privească întregul ghem de probleme din perspectiva vastei publicistici pe care a lăsat-o Sebastian (cronici și recenzii, note, articole de atitudine, eseuri culturale) din care o mare parte nici nu a putut fi introdusă în circuitul public, cu toate încercările repetate ale regretatei mele colege Cornelia Ștefănescu, primul
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
i-l admită și n-o publicau.7 În notița editurii de la Harfe uitate se zice însă că ar fi publicat intens după război în „Patriotul” arădean și-n „Veac nou” (ba chiar că ar fi avut „o bogată activitate publicistică”, pe care ar fi început-o de prin 1938). N-a avut mare noroc nici cu „dăruirea” pentru română, întrucît aceasta pare a se fi prins greu de ea. Firește, nu-i întotdeauna cel mai mare risc să nu ști
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
română, engleză, franceză, italiană, germană, croată și maghiară)editura Astra, 2010 „ Ziceri și deziceri”, in tandem cu Florentin Smarandache, S.U.A., 2010( pamflet, panseuri, aforisme și jurnale) Editura CuART, Romania „Semiotica celulelor Stem”poeme,in Tipography( 2010) Proză, teatru, eseu, pamflet, publicistică: „Incursiuni în fantastica realitate” reportaje-Editura Eminescu „Aventurile lui Paparuda (proză pentru copii), Editura Călăuza „Ghinda și sabiadocumente Editura Călăuza v.b. „Luceafăr din lacrimă”eseuri și pamfleteEditura Signata „Tresărirea Focului”Jurnale de idei ( vol I) idem „Magnet-ferestre fulgerate, Blitzende Fenster
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
Signata „Tresărirea Focului”Jurnale de idei ( vol I) idem „Magnet-ferestre fulgerate, Blitzende Fenster” - poesie, proză, eseuri, ediție rom.-germană - coautori Magdalena C. Schlesak și Robert StaufferColecția Provincia Corvina „Tresărirea Focului Jurnale de idei vol IIEditura Corvin ( 500 pagini) „Cartea întâlnirilor”, ( publicistică culturală) vol I editura Polidava ( 500 pagini) „A doua carte a întâlnirilor”jurnale, eseuri, poeme. ( Biblioteca Corvina) - vol II, editura Astra, (900 pagini) „A treia carte a întâlnirilor”, idem Astra, Deva - 2009 ( memorialistică) „Gnoze și pregnoze” - eseuri si pamflete, editura
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
poetului în canonul contemporan, ne obligă, totuși, să îi revizuim profilul critic. Pornind chiar de la mult-hulitul element factologic, de natură cantitativă: din patru volume, câte numără ea până acum, numai două conțin poezie. Celelalte două sunt dedicate eseului, confesiunii și publicisticii literare. Factologiei îi putem adăuga și un element cronologic: cel mai vechi text din acest al patrulea volum al ediției datează din 1973 (este vorba de un fragment din Jurnalul de la Dolhasca), iar cel mai consistent „calup” publicistic începe în
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
confesiunii și publicisticii literare. Factologiei îi putem adăuga și un element cronologic: cel mai vechi text din acest al patrulea volum al ediției datează din 1973 (este vorba de un fragment din Jurnalul de la Dolhasca), iar cel mai consistent „calup” publicistic începe în 1992 și continuă, practic, până recent. Dacă este să credem și schița biografică pe care scriitorul o furnizează ca prolog al volumului, proza confesivă (sub forma unui „jurnal cifrat”) are întâietate asupra poeziei chiar și în copilărie: primul
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
furnizează ca prolog al volumului, proza confesivă (sub forma unui „jurnal cifrat”) are întâietate asupra poeziei chiar și în copilărie: primul dintre genuri este încercat la 11 ani, cel de-al doilea, de-abia la 14... Împreună, proza/ eseul și publicistica alcătuiesc, prin urmare, un versant al creației lui Emil Brumaru cel puțin la fel de consistent și de semnificativ ca și poezia. Și oricât ne-ar îndemna unii să facem sociologie și teorie în loc de literatură, cred că nu explicația materială justifică perseverența
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
creației lui Emil Brumaru cel puțin la fel de consistent și de semnificativ ca și poezia. Și oricât ne-ar îndemna unii să facem sociologie și teorie în loc de literatură, cred că nu explicația materială justifică perseverența cu care, după 1989, Brumaru scrie publicistică și eseu. Ci pasiunea. Circumstanțele doar favorizează exercitarea pasiunii: înainte de 1989, acest tip de proză și, respectiv, de publicistică literară erau strict prohibite. Poetul dădea deja bătălii ciclopice cu cenzura pentru salvarea liricii sale erotice, mereu suspectată de „licențiozitate” de către
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
unii să facem sociologie și teorie în loc de literatură, cred că nu explicația materială justifică perseverența cu care, după 1989, Brumaru scrie publicistică și eseu. Ci pasiunea. Circumstanțele doar favorizează exercitarea pasiunii: înainte de 1989, acest tip de proză și, respectiv, de publicistică literară erau strict prohibite. Poetul dădea deja bătălii ciclopice cu cenzura pentru salvarea liricii sale erotice, mereu suspectată de „licențiozitate” de către obtuza morală proletară. Nu își putea permite un al doilea front, mult mai aspru. Odată dispărută cenzura, însă, confesivitatea
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
liricii sale erotice, mereu suspectată de „licențiozitate” de către obtuza morală proletară. Nu își putea permite un al doilea front, mult mai aspru. Odată dispărută cenzura, însă, confesivitatea și spiritul dialogal al lui Emil Brumaru și-au găsit matca, într-o publicistică literară pe care pana sa a onorat-o și o onorează cu umor, inteligență și cu o fărâmă de umanitate care, câteodată, salvează numere întregi ale publicațiilor care îl găzduiesc. Volumul al IV-lea al seriei de autor Brumaru este
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
un interviu realizat de Emilia Chiscop - despre care ediția nu ne furnizează nici un indiciu în privința datei și locului apariției -, oferit ca addenda la primul capitol. Această relativă indiferență față de criteriile editoriale ar trebui să sublinieze, cumva, caracterul secundar, „poetic”, al publicisticii lui Emil Brumaru, pe care, de altfel, Ioana Pârvulescu îl și explorează pe text, argumentându-l imbatabil. Totuși, fără a contesta evidența afirmației că Emil Brumaru nu este un publicist literar în sensul curent al termenului, cred că trebuie să
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
și explorează pe text, argumentându-l imbatabil. Totuși, fără a contesta evidența afirmației că Emil Brumaru nu este un publicist literar în sensul curent al termenului, cred că trebuie să ținem cont de câteva fațete ale spiritului autorului pe care publicistica le evidențiază, cumva, mai bine decât poezia. Și mă gândesc aici, în primul rând, la afirmația sa repetată că se regăsește mai mult în Julien Ospitalierul, decât în poezia erotică prin intermediul căreia a intrat și în manuale. Este doar o
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
să deturneze receptarea? Sau, dimpotrivă, este o afirmație gravă a unui autor care, fără să fie deranjat de succes, este ușor incomodat de neînțelegere? Cred, așadar, că unul dintre sensurile adâncirii lui Emil Brumaru în dialogul permanent cu cititorul, prin intermediul publicisticii și al confesiunii, este tocmai spargerea barierei solitudinii, ieșirea din solilocviu, despre care este vorba și în poezia din Julien Ospitalierul. Deoarece Brumaru este un solitar nu atât ca ființă socială (deși este și așa, dar e irelevant în raport cu popularitatea
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
absolut, în fond, este perceput mai degrabă în latura sa tehnic-combinatorică, drept un „maestru al versificației”... Această ambiguitate face ca orice adeziune să fie, în cele din urmă, o non-adeziune, de unde solitudinea paradoxală a celui înconjurat cu atâta amor intelectual. Publicistica este, în consecință, atât o compensație a solitudinii poetului, cât și un turnesol al existenței ei în textura spiritului său. Ceea ce ne obligă să mutăm accentul, în exegeza poeziei, dinspre formă înspre fond, dinspre figurile discursului înspre figura spirituală. După ce
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
solitudinii poetului, cât și un turnesol al existenței ei în textura spiritului său. Ceea ce ne obligă să mutăm accentul, în exegeza poeziei, dinspre formă înspre fond, dinspre figurile discursului înspre figura spirituală. După ce citești cele câteva sute de pagini de publicistică, înțelegi simultan că Brumaru nu e un gazetar, ci un poet care scrie „la gazetă”, dar și că profilul său critic curent, de „hedonist”, „erotizant”, „maestru al versificației” etc. trebuie revizuit. Există un strat de profunzime în poezia sa, alimentat
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
ordine de idei a relecturii lui Emil Brumaru, prefața Ioanei Pârvulescu, amintită mai sus. Care, cu eleganță și rigoare academică (temperate însă de un subtextual discurs îndrăgostit), expune o analiză relaxată, subtilă și sintetică în același timp, a codurilor discursului publicistic al lui Brumaru, în raport cu cele ale poeziei sale. Pe lângă această prefață, aparatul critic care însoțește volumul ne mai furnizează un instrument exegetic de strictă utilitate: nu mai puțin de 107 pagini de referințe critice, conținând (aproape) tot ce s-a
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
o n i s t - f a ț ă n f a ț ă Editura Minerva, prima lui apariție realizează un mozaic de tip venețian autohtonismul ș i (presupusa) editorială - Mihai Eminescu. dirijat tematic:modernitate. Rayonnement d’un génie. 1. Publicistica lui Eminescu George Apostoiu, diplomat de Continuându-ș i periplul de (Gazetarul, Avatariile publicisticii, carieră, filolog (cândva) bucureștean, investigator eminescian, el a publicat Context și condiție morală).căruia situația politică și culturală a a doua carte în 2002 (Editura „Europa 2
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
ă Editura Minerva, prima lui apariție realizează un mozaic de tip venețian autohtonismul ș i (presupusa) editorială - Mihai Eminescu. dirijat tematic:modernitate. Rayonnement d’un génie. 1. Publicistica lui Eminescu George Apostoiu, diplomat de Continuându-ș i periplul de (Gazetarul, Avatariile publicisticii, carieră, filolog (cândva) bucureștean, investigator eminescian, el a publicat Context și condiție morală).căruia situația politică și culturală a a doua carte în 2002 (Editura „Europa 2. Eminescu despre străini. României după Evenimentele din Nova”), intitulată Eminescu. Pour le Critica
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
2, reproduc, după aceeași fie un orgoliu pentru noi, nu o cruce autorului la nivelul fiecăruia dintre sursă, un text al lui Eminescu: „Popor pentru urmașii lui”. departamentele create lui Eminescu. latin, înconjurat de slavi, de George Apostoiu, umblând Pentru publicistica eminesciană maghiari, de germani, noi nu ne încolo și-ncoace, prin țările unde a (1), bibliografia de referință a fost putem răzima pe nicio simpatie de fost acreditat cu misiuni culturale, parțială până la G. Călinescu, iar după rasă, care e
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
2003, la Iasnaia Poliana, după datorată lui Al. Oprea, un studiu mai echilibru nu de simpatii sau mulțimea de copii care mergea prin consistent al lui D. Vatamaniuc în antipatii, ci de interese. Înclinând pădurea înzăpezită să presare flori; 1985 Publicistica lui Eminescu 1870spre una sau alta, e evident că cum, în 2004, aflându-se la Stratford - 1877. punem în cestiune interesele sau upon - Avon, fără să apeleze la vreo Și abia când seria de Opere a ale unuia sau ale
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
e o aberație). Chiar dacă poetul a început militantismul politic încă la sfîrșitul veacului trecut, e, oricum, sigur că de îndată ce a ocupat poziții fruntașe în hartă vieții politice, filonul liric s-a epuizat sau s-a atrofiat. A făcut însă multă publicistica iar în aceste pagini vibranțe (Mai ales in volumul Precursorii din 1930, din care nu se antologhează nimic în volumul pe care il comentez.) îl descoperim lesne pe poet. S-a afirmat, ca poet, în atmosferă sămănătoristă-poporanistă și, în ciuda aprecierii
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
pagini vibranțe (Mai ales in volumul Precursorii din 1930, din care nu se antologhează nimic în volumul pe care il comentez.) îl descoperim lesne pe poet. S-a afirmat, ca poet, în atmosferă sămănătoristă-poporanistă și, în ciuda aprecierii editorului ediției din publicistica autorului Clăcașilor, pe care o comentez aici, Goga a fost un îndatorat al atmosferei literare a acelei vremi, căreia i-a rămas credincios și dincolo de anul 1916. Mai ales că revista Luceafărul, unde a colaborat de la primul număr, apoi fiind
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
în mai al aceluiași an 1938, moare în urma unei congestii cerebrale, la numai 57 de ani. Cariera politică, în ciuda tuturor zbaterilor, îi fusese iremediabil mediocra. Ediția d-lui Constantin Schifirnet e o antologie cuprinzătoare din materia a șase volume de publicistica. Desigur, orice antologie e subiectivă și aș fi preferat includerea în sumar și a altor articole, inclusiv din amintitul volum Precursorii, total exclus din antologie. Din păcate, dl Const. Schifirnet nu-și cunoaște îndatoririle de editor. Nu a menționat, la
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]