953 matches
-
celei de la Panephysis, cuprinzând discuțiile avute cu cei doi părinți. Convorbirea XVIII-a (17capitole) este susținută de Avva Piamun - conducătorul și prezbiterul tuturor pustnicilor din acea regiune, care se referă la trei feluri de monahi. Cassian îl descrie pe acest pustnic ca fiind asemenea ,,unui far foarte înalt“ și ca ,,o cetate evanghelică în mijlocul muntelui înalt”. Cele trei categorii de monahi întâlniți în Egipt, sunt: 1) cenobiții sau chinovialii, cei mai numeroși din Egipt, care trăiau în comunitate și erau conduși
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cel care invidiază nu se ridică numai împotriva omului, ci chiar împotriva lui Dumnezeu, Care dă omului tot binele (cap. 26). Convorbirea a XIX-a (16 capitole) îl are ca mentor pe Avva Ioan, care prezintă țelurile chinovitului și ale pustnicului și începe cu un aparent incident al Părintelui Pavel cu un frate. Comparând cele două moduri de viață, chinovial și anahoretic, Avva Ioan concluzionează că preferabil este primul, mai ales pentru monahul începător. Cel ce trăiește în comunitate este scutit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lașitatea și nerăbdarea. Bolile sensibilității sau sentimentului sunt: lăcomia, desfrânarea, arghirofilia, avariția și poftele vătămătoare și pământești. Rațiunea atinsă de aceste maladii poate fi tratată de dreapta judecată a discernământului și prin virtutea umilinței (cap. 15-16). Aceată luptă continuă a pustnicului, această încordare extraordinară trebuie întreruptă de ,,acel plăcut răgaz de odihnă și omenie” care, de obicei, intervine numai uneori la vizitele fraților, ce trebuie primite cu dragoste, deoarece ele vor provoca o și mai mare dorință de pustiu. La rugămintea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a găsit și ea un bărbat. În catagrafia orașului Botoșani, din anul 1832, Profira Cananău este trecută "văduvă" și șede la Botoșani, la Enache Hagi Enciu, "văduvoi și supus austriecesc"70. La Bănești, aga Grigore n-a stat ca un pustnic, ci s-a consolat cu soția lui Iurașcu. Aceasta, pornind cu trăsura din Sarafinești, nu se mai oprea la vad, căci Donțu murise; se ducea direct acasă, la aga Grigore, mai ales că de cînd acestuia îi plecase soția, n-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
magie; a medita; melancolie; moleșeală; moment; a memora; mesaj; Moromeții; niciodată; obosesc; ochii; om cultivat; fără oprire; oriunde; pagină; parcurge; parcurge cu vederea; pădure; pe pereți; peste; plăcut; o poezie; poezii; o poveste; povesti; a pricepe; privi; pronunță; prost; psihologia; pustnic; rapid; răsfoi; reading; a recita; a reda; relatare; reviste; rîde; rînduri; romane; satisfacție; seminar; silabisi; spiritualitate; studiază; studios; subtitrare; știut; tare; Nicola Tesla; texte; trăi; vedere; verb; versuri; vocabular; volum; vorbi; vrei; ziare; zi de zi (1); 793/217/79
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liniște; lipsuri; loc de odihnă; locuința; locușor; lungă; maci; masă; mea; mic; mort; moși; nașpa; neagră; neglijentă; nesigur; odihnă; papură; paznic; părăsită; păstor; păstori; pepene; pepene roșu; pepene verde; pepeni; picnic; plăcintă; plăcut; poiana; poveste; prizonier; protecție; pui; puiului; pustietate; pustnic; rară; rece; rustic; salvare; sare; sălaș; sălbăticie; săracă; săraci; sărăcăcioasă; scară; siguranță; simplitate; solitudine; spațiu mic; stană; stele; de la stînă; din stuh; Sucevița; supraviețuire; șură; torn; trai; tristețe; țigan; țînțar; unchi; unchiului; urîtă; urs; vechi; verde; vie; în zăpadă; zebră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
retragerea în umbră, cu orgoliul pe care-l implică” (II, 37). Așadar, Cioran e conștient de toate aceste contradicții, de toate aceste rupturi: „Cruzimea și mila, amândouă abstracte, cerebrale, sunt trăsăturile mele caracteristice. Aș fi bun de tiran sau de pustnic: un monstru în ambele cazuri” (II, 47). În fapt, el știe prea bine că disprețul față de ceilalți și ura pe care ceilalți i-o provoacă sunt doar consecința propriei identități: a răului din el sau a metamorfozării subiective a lumii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fi fost în deșert în primele veacuri ale erei noastre, spune Cioran, aș fi făcut parte dintre călugării despre care se spune că, după o anumită vreme, «au obosit să-l caute pe Dumnezeu». / Nu mă satur să citesc despre pustnici, de preferință despre aceia care, cum s-a spus, au «obosit să-l caute pe Dumnezeu». Sunt obsedat de ratații Deșertului” (III, 397-398). Altundeva se vrea pustnic. „Sunt pustnici care au trăit treizeci, patruzeci de ani în acest exces de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
au obosit să-l caute pe Dumnezeu». / Nu mă satur să citesc despre pustnici, de preferință despre aceia care, cum s-a spus, au «obosit să-l caute pe Dumnezeu». Sunt obsedat de ratații Deșertului” (III, 397-398). Altundeva se vrea pustnic. „Sunt pustnici care au trăit treizeci, patruzeci de ani în acest exces de tăcere și de dialog mut cu ei înșiși”. Continuă Cioran: „Ce n-aș da să am curajul să repet zilnic o asemenea ședință, în care îți ești
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să-l caute pe Dumnezeu». / Nu mă satur să citesc despre pustnici, de preferință despre aceia care, cum s-a spus, au «obosit să-l caute pe Dumnezeu». Sunt obsedat de ratații Deșertului” (III, 397-398). Altundeva se vrea pustnic. „Sunt pustnici care au trăit treizeci, patruzeci de ani în acest exces de tăcere și de dialog mut cu ei înșiși”. Continuă Cioran: „Ce n-aș da să am curajul să repet zilnic o asemenea ședință, în care îți ești superior ție
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
E ceea ce am încercat toată viața fără nici un succes” (III, 183). În fine, dorința trăirii în pustiu pare o soluție, dar una irealizabilă, și nu numai din cauza absenței credinței. „În afara lipsurilor mele spirituale, ceea ce mă face incapabil pentru viața de pustnic este regimul meu. Nu există restaurante dietetice în deșert” (III, 246). Motiv derizoriu, hilar, dacă n-am ști câtă atenție acorda Cioran fiziologiei, corpului, bolilor. Oricum, trăiește cu admirația celor care au reușit în deșert. Iată: „Sfântul Anton a stat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
De trei zile tot sucește Și pe fus nu mai sporește. Sucește de-o săptămînă Și pe fus n-a pus trei fire. ăă - Ce cauți mîndră pe colnic Răsucind la borangic? - O vacă cu-n vițel mic Și un pustnic de ibovnic. - Că de ieri nu le-am văzut Și mi-e că s-au prăpădit >>. Altele sunt reflexii asupra unor situații plăcute sau neplăcute vieții omului. Exemplificăm : Foie verde matostat Rău maică m-ai blestemat Să nu trăiesc bine
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fratele său rămâne uimit de nepriceperea lui Dănilă, îi împrumută totuși, carul și boii pentru a merge la pădure, dar doboară un copac peste ei; fură iapa fratelui ca să fugă în lume, ajunge la un iaz, vrea să se facă pustnic și alege un loc de mănăstire, dar intră în conflict cu dracii și primește un burduf plin cu bani, numai să plece. Se ia la întrecere cu dracii, îi învinge și rămâne bogat și fericit până la sfârșitul vieții. Dănilă Prepeleac
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
langă Dumnezeu, spune Cioran. O altă negație a lui Cioran, așa cum spune Nicolae Țurcan? "Este de-ajuns o infimă părticică de lumină pentru a schimba negația în contrariul sau, disperarea în lumina finală, amărăciunea în picătură de miere spirituală. Mierea pustnicilor din deșert, care nu mâncau îndeobște decât lăcuste și suc de spini..."57 Constantin Noica spunea într-una din operele sale de tinerețe că trebuie să fim mulțumiți că suntem ființe mărginite în viziunea lui Kant, pentru ca, daca am înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sensul « jgheab din lemn pentru a capta apa unui izvor » d. mag. bődőny și ap. trecătoare d. a trece (lat. traicere ) + suf. - ătoare. CĂLUGĂRA, islaz comunal în Gura Văii. Aici va fi fost cândva un schit sau adăpostul unui călugăr pustnic. Et.: ap. călugăr (articulat numai în cazul toponimelor) d. sl. kalugerŭ (la rândul său, acesta provine din greacă). Toponime precum Călugărul (Luizi), Călugăra și Călugăreni există și în alte arii geografice din România. CĂRPINIȘ, pârâu din Gura Văii, în partea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
devenind dispensabili. Or, se afirmă că ceea ce unește ființele umane este mai important decît ceea ce le separă, iar virtutea ca și capital economic se vădește în relație cu ceilalți. Mai mult, nu s-ar putea imagina un individ asocial. Dar pustnicii ce sunt? Apoi, la origini, Dumnezeu a creat omul, societatea sau grupul s-au format mai apoi. Totuși, ideologia holistă, pentru care întregul este mai important decît părțile componente, consideră grupul mai important decît individul, socialul decît economicul, deși respectă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
da deoparte metafora artificială. Aș degusta frumusețea naivă a mitului. Aș redeveni geometru. L-aș împrieteni pe Platon cu Crick și Watson. Pe Iisus cu Lynn Margulis. Șirurile de cifre ar fi rugăciunea mea sobră, de eremit al retortelor, de pustnic al lamelelor, de zăvorât al experimentelor" (Cel mai mult mi-aș dori...). În laboratorul acesta, așa rece-științific, așadar alienant, cum îl resimte adesea, poetul devine stăpânul absolut al stilurilor și registrelor pe care arată că le poate mânui cu abilitate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cromatică se asociază ideii de vechime prin doi termeni diferiți (întunecos și painjinit), spre deosebire de hipotextul inițial, care descria cafeneaua, în care culoarea și vechimea erau ipostaziate paradigmatic de una și aceeași sintagmă (muri afumați) : (S1c)/(S2a)/(S3a) Casa lui de pustnic, un colț întunecos și painjinit (s.n.) din arhiva unei cancelarii, ..."13 (Eminescu: 2011, II, 35). Seria secvențelor intratextuale (1) care descriu ziduri acum aproape negre, cândva albe (așa cum lumina ce trece prin ferestrele generoase este murdară, în loc să fie limpede) continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care împletește semantic o legătură intratextuală (2) vizibilă, fundamentată pe ideea refugiului. În acest caz, se poate vorbi de o pereche intratextuală, nu de o serie (ca și cum am vedea două stele rătăcite în afara oricărei constelații). (S2a)/(S3a) Casa lui de pustnic, un colț întunecos și painjinit (s.n.) din arhiva unei cancelarii, ..." (Eminescu: 2011, II, 35). (S2b)/(S4a) ...într-un colț (s.n.) al casei, la pământ, dormeau una peste alta vo câteva sute de cărți vechi (s.n.) multe din ele grecești, pline
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fi recuperat din iad, în această variantă a legendei, numai de cineva născut dintr-o "muiere născută prin durere de inimă".) În altă variantă, după ce soții se despart de supărare că nu pot avea copii, Ana dă peste locuința unui pustnic, într-o pădure, se refugiază acolo și, pe când citea în poiană, îi cade pe cartea de rugăciuni o frunză de păr, de la care, punând-o în sân, rămâne grea. În toate mitologiile lumii, plantele au capacitatea de a zămisli direct
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în care, prin proiectul ei fundamental, instituția mănăstirii e ancorată. Departe de a fi o împărăție a spiritului, aici se face apologia exteriorului și a libertăților sale. O anchetă, Păcăința starețului, Dragoste și smerenie, Jalba cuviosului Pitirim, Amintiri din mănăstire, Pustnicii de sub stâncă ș.a. ilustrează perfect această contradicție. Astfel, mănăstirea definește un spațiu insular în care desfătările trupului, tocmai pentru că sunt interzise, sunt devorate cu un plus de patimă. Proiectul duhovnicesc inițial al mănăstirii este abandonat și reconfigurat în funcție de noile valori
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
originală în trei culori", un autoportret din profil, în aceeași manieră Art Nouveau, însoțind poezia lui Mircea Demetriad, "Unicei", o Paparudă, portretul lui L. Bachelin, plasat într-un chenar floral, un profil de fată și un alt chenar cu un pustnic visând siluete feminine vaporoase, evanescente, iar în fundal, departe, dublând parcă insolitarea, un turn. Hors-text-ul care însoțește poezia lui Mircea Demetriad ilustrează un elan dionisiac, un lanț de trupuri goale, Menade și Koribanți intoxicați erotic, însuflețiți de zeița Astarte, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
creștine populare: furtul, noaptea, al unei cruci din cimitir de femei despletite și zvârlirea ei pe apă, ori furtul unei toace de lemn și aruncarea ei În fântână. 3. Solomonarul Așa numiții ktistai sau skistai, un ordin călugăresc al dacilor, pustnici abstinenți ce trăiau În creierul munților și aveau puteri supranaturale, călătorind pe nori, după Traian Herseni, stau la baza formării mitului solomonarilor. Numele acesta pare a proveni de la Înțeleptul Solomon, mare vraci, taumaturg, deținător al secretelor magiei, o semidivinitate meteorologică
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Cum gemea Și blăstema și se izbea Să sară-n groapă: —«L au închis Pe veci! Mi-a fost și mie scris Să mă deștept plângând din vis, Din lumea mea!»” însă un sfetnic înțelept, plin de credință, ca un pustnic, vine și o îmbărbătează, subliniindu-i faptul că viața reprezintă o „datorie grea”, pe care doar cei viteji știu să o trăiască demn, că destinul rămâne un „chin răbdat”, dar că speranța într-o lume de dincolo ne dă puterea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
căror persoane Ordinul a ajuns la noi. Sfârșitul prologului 1. În anul Domnului 1207, Francisc, a cărui profesie era aceea de negustor, cu inima căită și atinsă de suflarea Duhului Sfânt, a început o viață de pocăință în haină de pustnic. Dar, fiindcă despre convertirea sa s-a povestit îndeajuns în Legendă, aici vom merge mai departe. 2. În anul Domnului 1209, al treilea al convertirii sale, auzind în Evanghelie cuvintele adresate de Cristos discipolilor săi atunci când i-a trimis să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]