1,669 matches
-
de mine O apropiere care știe cum, unuia ca Sepp, să-i smulgă gaura curului O fantomă prezindențială smulge haleala oamenilor Haleală porcească de pe globul pământesc Care nu-i făcut pentru Sepp Botdejigodie Nu-i pentru mine (respiră greu) Ca să putrezești, bineînțeles În putrezeală sunt un maestru Linia pământului meu mă știe demult De când m-am pus pe putrezit Și fiecare colț al pământului trebuie că mă cunoaște Fiecare copac bun de spânzurat Pe un drum de țară mocirlos Pe care
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
smulge haleala oamenilor Haleală porcească de pe globul pământesc Care nu-i făcut pentru Sepp Botdejigodie Nu-i pentru mine (respiră greu) Ca să putrezești, bineînțeles În putrezeală sunt un maestru Linia pământului meu mă știe demult De când m-am pus pe putrezit Și fiecare colț al pământului trebuie că mă cunoaște Fiecare copac bun de spânzurat Pe un drum de țară mocirlos Pe care s-au bușit unul în altul două boturi ude de câine Până când le-a crescut o piftie între
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a crescut o piftie între ei Pantaloni umpluți Pântec umplut Carne de cazan grasă și șoric Câțiva viermi Un ficat mare și soios ca să-l dai pe gât Și câteva boabe de piper Așa a fost Sepp Botdejigodie Pus la putrezit din naștere și nemuritor Nemuritor ca unul care încă nu s-a pișat pe întreaga lume. ... Sepp Botdejigodie este o invenție Dar una adevărată Lumea este o sferă verde Umplută cu rahat Care se rotește, se rotește Și e învelită
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o porcărie Asta iau cu mine în câine (câinele începe să mârâie și nu se mai oprește) Fiecare câine ar țara lui Lanțul e granița de la spate a împărăției Până acolo poate Rolfi să pută să se cace și să putrezească Nici un om nu poate să-l atace pe Rolfi fără să fie halit Nu are nici un stăpân și este bineînțeles un câine plin de viață Rolfi este interzis în caz că e viața în primejdie. (râde) Rolfi (câinele mârâie și smucește în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dintre Persoanele invitate aici. Cunoașteți Gazda de mult timp? Probabil că am făcut cu Gazda cel puțin o școală împreună, așa cum este, din punct de vedere al atomsferei, totul aranjat aici: anume o încăpere de copil care încă nu-i putrezită până la capăt, așa cum puteți vedea. Dar s-ar putea să nu vreți să vedeți. Chiar dacă ar fi adevărat, D-voastră ați fi pentru acest lucru, ceea ce este: invizibilă. EA: Ar trebui să ne linștim. Este o locuință oarecare, o lipsă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca tine crapă fără să fie băgat în seamă, ca un om pe un teren de fotbal, care se interesează de fotbal. EL: Asta-i politica marilor depărtări. Dacă aș muri în brațele tale într-o bună zi roșu-întunecată, aș putrezi într-ale mele. Nu vă gândiți la nimic și prăduiți tot, fără să băgați de seamă, fără să priviți frumusețea războiului ca atare. EA: Ce vă spun d-voastră câmpiile, pajiștile, privatele dacă le călcați în picioare pe toate? EL
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bucuros să-și facă blocul în zona verde care seismologic poate fi percepută la pașii mamei mele. Și economicoasele strigăte orăcăite ar mai fi cu bucurie și azi ca o sirenă de alarmă, dacă corzile ei vocale nu ar fi putrezit de mult, sirenă care alungă în bunker tot ce e în stare să respire. EA: Dacă cel puțin am fi copiii acelora către care sutem împinși și nu-ai acelora peste care am dat. Ar fi aici o posibilitate, un
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Mult străucitorul prospect este mărunțit pentru a fi aruncat la gunoi. Eu am încetat să vă mai observ. Nu mă mai privește nimic. Realitatea se naște ca o muzică, și eu sunt cu perseverență amuzicală. EL: Desțelenirea a început să putrezească. Unicul aliment, și anume putreziciunea ca lipsă de speranță, a fost îngropat. Și nu există nici o istorie, atunci când se îngroapă o porcărie, care încă înainte de a ajunge la pământ pierduse tot. EA: Trebuie să există în regiunea asta o stație
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Deci cineva și-a pus ca exemplu o cocardă de încurajare peste creier pentru un prieten, și dintr-o dată asta e prelucrată de un ins total idiot. Asta este coeficientul de greșeli al nimicului. EL: Toate valorile la care ții putrezesc sub mâinile unuia. Ce-o să creadă publicul? Cum va putea fi gândit teritoriul unor gânduri? Impresii? Bănuiala lipsei de iubire? Supercivilizata absență a superhulpăvelii? Carne omenească care se tânguie? O să vrea să se știe, ca să poată fi date deoparte toate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
din locul X trage după sine mii de morți. Mulți dintre morți nu au putut fi încă dezgropați. Există temerea izbucnirii unor epidemii. EA: Ce lipsit de aciditate. Dar cu adevărat fără acid este conștiința că mii de morți putregăcioși putrezesc în aceeași zonă ca un Othelo la operă, care ar putea muri în realitate. Câteva lacrimi, o batistă cu vomă și niște pantaloni plini cu rahat. EL: Se construiește o ipoteză, ca să se poată susține totul și să fii auzit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Nu... nu spune așa... nu vorbi așa... limba măcelarilor... vă rog... nu vă prefaceți așa de impresionați... CÂNTĂREAȚA (merge la impresar): Nu, asta e rău... o dorință așa de slabă. Limba-i nimic... nu e o cămară cu mâncăruri pentru putrezit. PIANISTA: Daaa, și mă rog ce vrea să însemne un nu rostit atât de tare? Ce caută un asemenea nu în propoziția de debut? COMPOZITORUL: Da, un nu în cădere îngheață în sens politic. MECENA: Dar tejgheaua din natură, domnilor
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
viețuiește scârbos va fi în vârful Schwab ars la origine, înarmat cu o sticlă de gențiană și cu pâine cu untură, spre a muri. Totul, aproape totul trebuie să urce, să urce în prea șvăbuitul lagăr de concentrare spre a putrezi mai departe fără să fie deranjat. IMPRESARUL: Asta... nazismul în el însuși, ești tu... compozitorul din tine îți dă dreptul la totala stăpânire... MECENA: Nici așa, nu, chiar, într-adevăr, chiar așa... că atunci nu va mai urma nici o tejghea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
așa ceva trebuie și ea făcută... mereu, zilnic... și apoi. (iar face o mișcare de împerechere) IDIOTUL (vrea din nou, de data asta fără să fie împins de ceva anume): Nooostim, nooostim.... COMPOZITORUL (sugrumă pe idot): Acu rămâi acasă. Acum o să putrezești nostim pe din înlăuntru, tu scârbavnică atitudine a destinului. IDIOTUL: Nu nostim (se ridică) nu destin, nu hrană la porci să fiu vreau... să aud muzică vreau... totul e bine. COMPOZITORUL (speculativ): Deja posibil... posibil că la marginea veritabilului, o
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
siguranță încă o jumătate de oră Până când tot rezervorul s-a golit E locul plictiselii Fără posibilitate de întrerupere Fără sfârșit Din nefericire oral Fiecare melodie un picior rece Trebuie să fie o vară O vară enorm de mare Totul putrezește așa repede Nu mai poți lăsa nimic să stea... (se întrerupe, pentru că nu se mai poate abține. Râde în hohote și o bate pe umeri pe cântăreață, care șocată tresare, mai înainte să revină în față) Deci, nu vă place
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
blestemând, pentru că trebuia să curățe grămăjoara lăsată de Mariedl pe casa scărilor în urma ei. In locuința de alături a vecinei noastre dreptatea și-a dat silința îndeosebi. Că vecina noastră a trebuit odată să aibă o fată, dar aceea a putrezit de devreme, pentru că bărbatul ei, a cărui poză a apărut mai târziu și în ziare, i-a desfăcut pântecele cu o doză de bere ascuțită și încă neconsumată. Și, închipuieți Mariedl, abia că a apărut bărbatul prin toate ziarele, că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
seul de la fiaraom care-i tare credincioasă. Bravo taică, bravo. Chiar dacă moartea îi povestește burții de atâta vreme despre adevărata ei formă, burta căsăpește din credință pentru țară creierul, ficatul, inima, și toate pietrele de ficat. Bravo tată, bătrâne tată putrezind cu drag. Tatăl s-a aranjat cu istoria și nu știe încă: unde, care post, care șantier dezafectat, care moarte, he, he. MARIEDL: Da, tata e bun, și neîntrerupta putrezire ca siguranță politică e foarte bună. Tata e mereu vesel
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
din viață se uită în viața apucată și idioată. Se îmbrațisează toți fericiți și smiorcăiți. ȘAPTE Încăperea, însângerată. Mariedl și Tatăl sunt legați de bancheta patului cu fire croșetate, fratele lui Mariedl și mama sunt pe saltea. TATĂL LUI MARIEDL: Putrezește lipsa de viață în plăpânde rupturi din sine. Cine ne-a legat oare atât de cu grijă? Mariedl aburește ca o grămadă de gunoi pe care o ținem permanent sub observație. Cine oare ne-a legat? Uterul matern puțind a
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nu-i așa? TATĂL LUI MARIEDL: Când a trebuit să-mi însămânțez prima oară nevasta, abia număra cinci anișori și eu a trebuit să stau tot cinci ani în fundul lumii. Când a trebuit să-mi însămânțez a doua oară nevasta, putrezeam amândoi cam la 25 de ani. Că nu ne putusem zgâi și apuca atâta vreme unul la altul între picioare. Așa că am vrut să ne vedem în întregime mai înainte ca să trebuiască iar să absolvim cinci ani în mediul înconjurător
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
om înalt cu frumusețea pierdută care este opusul lui Mariedl care își freacă căpățâna lui nesfârșit de mare pe craniul pipernicit și mort. Și atunci omul dimpotrivă zice: mă mai frec încă o dată până la fundul căpățânii tale în care lumea putrezește, Mariedl, și pe urmă trebuie să mori. Părul meu cel extraterestru îți atârnă peste față, scumpa mea vinovată Mariedl. Atunci trebe că ești un înger, întreb eu. Nu, sunt de pe pământ, dar pentru tine totul este prevăzut în extraterestru, îmi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și impozitare pentru biserică și-a ascuțit urechile cu auzul lor de control, pentru că tu, ca părticică din zgomotul general al vieții, nu poți să suni ca o muzică muzicală. TATĂL LUI MARIEDL: Statul e pentru mine ca o pieliță putrezită de cârnat în comparație cu legea alimentației. Mă doare-n cot de ordonanța statului. Nu mai există de fapt decât poliția populară, medicina populară și biserica populară. FRATELE LUI MARIEDL: Mi se rupe-n paișpe de simțirea asta dezliberată. Eu mi-aș
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
s-a întâmplat și cu învățăturile orale ale lui Platon probabil foarte diferite de cele din textele care ne-au rămas. Obstacol al oralității așadar. Apoi obstacolul fragilității suportului: papirusul egiptean la origine, suportă greu higrometria, climatul și anotimpurile Romei. Putrezește și, odată cu el, se face praf și tot ce transmitea. în plus, numărul de exemplare constituind o ediție originală nu trece niciodată de treizeci. Mai e și obstacolul limbii: începând cu secolul V al erei noastre, nimeni nu mai vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pare mai intensă. Pulsiunea vieții și pulsiunea morții par să țină de două logici care se îmbină. Durerea pare să existe pentru a-i da voluptății întregul ei preț. Ciuma, de exemplu: în fața atâtor trupuri care cad ca muștele și putrezesc chiar pe locul unde s-au prăbușit fără a se mai ridica, pradă descompunerii în sate, mâncate de corbi, sfâșiate în bucăți de câinii vagabonzi, umflate sub soarele verii, la spectacolul hoardelor de oameni năpăstuiți rătăcind pe drumuri cu familiile
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
era piele trebuia tăiat fâșii subțiri, muiate în apă sărată și mâncate! Despre această perioadă dificilă a călătoriei ne relatează Pigafetta: ...Mâncam biscuiți, dar nu mai erau biscuiți, ci pulberea lor, amestecată cu grămezi de viermi... și beam apă galbenă putrezită de multe zile. Și mâncam niște piele de bou, cu care era îmbrăcată antena cea mare... piei foarte aspre din pricina soarelui, ploii și vântului. Le lăsam vreme de patru sau cinci zile în mare, apoi le puneam pe jăratec și
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și sexe amestecate, podurile la fel de hidoase ca pivnițele, cocioabe în care intră destul aer ca să tremuri și prea puțin ca să poți respira! Am întrebat o femeie de pe strada Bois-Saint-Sauveur: de ce nu deschideți ferestrele? Ea mi-a răspuns: Pentru că tocurile au putrezit și am rămâne cu ele în mână. Am insistat: Deci nu le deschideți niciodată? Niciodată, domnule! Imaginați-vă [...]. (Discours à l'Assemblée, 30 iunie, 1850) Amestecul de tipuri de secvențe este evident în acest fragment. Însuși fragmentul este inserat într-
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
acest sens. Simbol al degradării și descompunerii umane, ultima experiență trăită de personaj la malul Mării Negre va anula și ,,locurile bune", spațiile-refugiu ale acestuia. Odaia va fi invadată de semnele morții: Era odaia mea, o odaie ca oricare?... Tot sanatoriul putrezea acolo alungit, cu totul descompus, cu coastele afară, foșnind de gândaci și de viermi care îi rodeau stârvul. Și nu numai gândacii îl rodeau, erau și șoarecii care îl invadaseră și care ronțăiau și ei cu bucurie din hoit, din
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]