1,643 matches
-
sau săpând cu ciocul puternic în trunchiurile acestora, însă poate fi văzută și pe sol, în căutare de furnici, mai ales toamna târziu sau iarna, când lipsește zăpada. Locurile privilegiate de hrana sunt arborii bătrâni cu scorburi, lemnul si buturugile putrezite pe pat de frunze moarte, copacii atacați de insecte. Fiind o specie oportunistă mănâncă și fructe, seminte, ouăle și puii unor specii de paserifomie: pitigoi, aușei, cinteze. ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/ Atribut Descriere
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
proletarii și-mpărații, Să ni-l răstigne iar și să ni-l dezemine... În fiecare dintre noi cei vii și cei în groapă Chiridiile și-a înfipt, palpii și cleștii Al morții scarabeu și nimeni nu mai scapă, Pe cruce putrezi-vom înșirați ca peștii... Zdrobiți-i pe călăi, noi suntem emineștii...! După mai bine de-un amar de ani de crime, De odisei, de mari trădări, de conspirații Lăsăm Poetul singur, fără românime, Să ni-l ucidă proletarii și-mpărații
NOI SUNTEM EMINEȘTII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377488_a_378817]
-
trupul de senin flămând, ce-i sporește azi lumina, ce i-o macină mereu, de i s-a-nălțat tulpina din lut alb de Dumnezeu, ce nuanțe-i prinde raiul când speranțe-i înfloresc sau ce sunet scoate naiul când dorințe-i putrezesc, câte ploi și câte focuri glasu-i stins a numărat, dacă zâmbetu-i în jocuri multe, des s-a angrenat... Îi privești cu jind urcușul neștiind pe ce viori și cât i-a cântat arcușul ca să scrie pași pe nori... Referință Bibliografică
UNEORI, PE CEL DIN VÂRF... de AURA POPA în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377618_a_378947]
-
Acasa > Poezie > Amprente > GHIOCELUL Autor: Aurel Lucian Chira Publicat în: Ediția nr. 1890 din 04 martie 2016 Toate Articolele Autorului GHIOCELUL Un ghiocel plăpând, cu trei albe petale, Ce-a găurit o frunză putrezită de stejar, Pe când voiam să-l rup, mă implora cu jale, C-o voce tremurândă, de foșnet de frunzar : -« Te rog să nu mă rupi și îți voi spune-o taină : Știu cât de mult îți place, fata cu ochelari
GHIOCELUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377656_a_378985]
-
și putere, să primesc , pe toate Ce-n viață, Sfânta Ta pronie-mi va aduce. Fă voia Ta, în mine, să sălășluiască Ceea ce-Ți cer, de multe ori, e vorbă-n vânt Folositoare unui trup, ce va sfârși să putrezească Dă-mi doar, ce-Ți cer, în rugăciunea Ta domnească, Precum în cer, așa și pe pământ! Și milostiv fii Doamne, neputinței mele În ceruri, pune-mă, de-a dreapta ca să stau Înfrânge-mi trupul, cu povara crucii grele Iar sufletul
DĂ ,DOAMNE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378907_a_380236]
-
amânată....din motive astronomice. Dar Piramida lui Keops și piramidologii revin în secolul 20 prin francezul Antoine Bovis, care, înaugurează moda piramidelor construite în mici dimensiuni. El observă că alimente sau cadavre puse în copii ale piramidei lui Keops....nu putrezesc, nu se alterează. Așa că în anii 40, inginerul electronist ceh, Karel Drbal obține un brevet pentru păstrarea lamelor de bărbierit ascuțite într-o copie a piramidei lui Keops. In continuare, dr. Carl Schleicher de la un institut din Washington, prin anii
PIRAMIDA ...MIT ȘI TĂMĂDUIRE de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379019_a_380348]
-
Acasa > Versuri > Iubire > M-AI INHALAT Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1672 din 30 iulie 2015 Toate Articolele Autorului M-ai inhalat pentru a-ți desfunda canalele inimii în care putrezise frumosul Cu fiecare apăsare mi-ai golit neantul dar l-ai umplut la loc cu tine... Diferența între un golan și o floare nu e un subiect de examen e doar e aici e de loc e întruna o dilemă
M-AI INHALAT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379926_a_381255]
-
pădure. Pădure, pădure, pădure. Se-ntindea oriunde priveai cu ochii. De fapt, atunci nici nu era pădure. Erau doar copaci. Copaci mari, uriași, cu coroanele înalte căutând lumina soarelui. Alți copaci căzuți de-a valma în toate părțile, pe jumătate putrezind, unindu-se cu pământul care le-a dat ființă. Pădurile păreau că stăpânesc totul, și văile, și povârnișurile abrupte, pietroase, și culmile mulților, și văile de dincolo de munte. Pădure neîntreruptă era de la Suceava la Cracovia, de la Cluj la Iași, de la
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
m-am gândit bine Pentru sufletele voastre Îngropați orice suspine În pământul pus în glastre, Și udați-le cu gânduri De iubire și de pace, Din ele ieși-vor muguri, Ura în pâmânt va zace. Din belșug de-i inundată Putrezi-va pe vecie Să nu poată niciodată Din moarte să reînvie. Numai dragostea renască Din pământul unde morții Pot să mai călătorească Doar prin tenebrele sorții. Citește mai mult Armindeni, (ziua reînvierii noastre)Prieteni de pretutindeniVă dau astăzi o-nștiințare
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
zel, Aruncă pe dealuri a toamnei velință, Culege frunzele, trofeu le ia cu el, Și sună solemn clopotu-i de biruință. Pomii îmi șoptesc întorși de vânturi Că se lasă pătrunși de sevele reci, Și când se-apleacă înspre pământuri, Văd putrezind frunziș pe poteci. Clopotul toamnei, se sparge si urcă, Și-mbracă natura în doliu corosiv - Nu știu de unde, din care ceruri pică, În loc de rugă caldă, plâns rece, convulsiv. Referință Bibliografică: Poeme de toamna / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POEME DE TOAMNA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379458_a_380787]
-
s-ofer ce ea-ar fi vrut...Cu-atențiile nu-i ușor!... XXII. GHIOCELUL, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 1890 din 04 martie 2016. GHIOCELUL Un ghiocel plăpând, cu trei albe petale, Ce-a găurit o frunză putrezită de stejar, Pe când voiam să-l rup, mă implora cu jale, C-o voce tremurândă, de foșnet de frunzar : -« Te rog să nu mă rupi și îți voi spune-o taină : Știu cât de mult îți place, fata cu ochelari
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
meu zace ? -« Glasul pământului! Din bulb în bulb -apel ! Aflăm fără greșeală, cine pe cine place. » -« Bine, nu te mai rup, atât ești de frumos ! Citește mai mult GHIOCELULUn ghiocel plăpând, cu trei albe petale,Ce-a găurit o frunză putrezită de stejar,Pe când voiam să-l rup, mă implora cu jale,C-o voce tremurândă, de foșnet de frunzar :-« Te rog să nu mă rupi și îți voi spune-o taină :Știu cât de mult îți place, fata cu ochelari
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Codrul geme și se pleacă/ Săraca, țară, săraca!// Cine ne-a adus jidanii/ Nu mai vază zi cu anii/ Și să-i scoată ochii corbii/ Să rămâie-n drum ca orbii/ Cine ne-a adus pe greci/ N-ar mai putrezi în veci/ Cine ne-a adus Muscalii/ Prăpădi-l-ar focul jalei/ Să-l arză, să-l dogorească/ Neamul să i-l prăpădească,/ iar cine mi-a fost mișel/ Seca-i-ar inima-n el,/ Cum dușmanii mi te seacă
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
regulă, sub semnul îndoielii. Nici grosolănia, nici lașitatea nu sunt onorate în cetate. Viața e un val care în final te părăsește la un mal. • Mongolul Ginghis Han, e considerat cel mau mare cuceritor al tuturor timpurilor. Oare unde-i putrezesc oasele? E bine că nu vedem prea mult înainte. Cine știe ce monstri s-ar arăta la orizont! Oare cum mai arată Olimpul? A mai trecut cineva pe acolo să facă curat sau a dat zeilor ceva de mâncat? Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
regulă, sub semnul îndoielii.• Nici grosolănia, nici lașitatea nu sunt onorate în cetate.• Viața e un val care în final te părăsește la un mal.• Mongolul Ginghis Han, e considerat cel mau mare cuceritor al tuturor timpurilor. Oare unde-i putrezesc oasele?• E bine că nu vedem prea mult înainte. Cine știe ce monstri s-ar arăta la orizont!• Oare cum mai arată Olimpul? A mai trecut cineva pe acolo să facă curat sau a dat zeilor ceva de mâncat?... XXV. HARRY ROSS
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
ea și se ascunde în trup de omidă. Un păianjen își țese pânza în tindă, mai înainte a cântat, acum a tăcut, ca mama să se uite-n pace în oglindă, frumoasă, cum era în trecut. Mai târziu, când a putrezit pragul tinzii, mă uit după umbre care să-mi semene, stau lângă mama în apele oglinzii, două umbre prelungi, gemene. Referință Bibliografică: Oglinda / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie 2016. Drepturi de Autor
OGLINDA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381523_a_382852]
-
cu-al meu pinten nu-l pot mișca cu furia-mi degrabă cu-n icnet îmi răspunde, și e sprinten, ca un cuțit în inimă-mi se-ngrabă Cu același geamăt mintea-mi se trezește: mărind distanța dintre noi, bucuria-ndată putrezește Sonnet 50 How heavy do I journey on the way When what I seek (my weary travel’s end) Doth teach that ease and that repose to say, “Thus far the miles are measured from thy ... Citește mai mult William
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
ceea ce am fost sau nu am fost niciodată gândit mărunțit transformat în minciuna zilnică feliată tranșată ca fiind adevăr simt cum în mine arde sângele Domnului fără furie fără lovituri absurde numai cu iubirea înaltului pentru sămânța în care încă putrezesc așteptând tăcând bucurându-mi moartea cu încă un fragment din răsăritul soarelui fertilă sămânță a neîncrederii mori apoi lasă esența încrederii să renască și lasă-mi dorul închis în cușca de argint pe care pasărea fără asemănare o împodobește în
FERTILĂ SĂMÂNŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373401_a_374730]
-
Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Plouă, băierile cerului zici că s-au rupt, pământul parcă vrea să mai crească, copacul din grădina noastră a căzut și-acum, a-nceput să putrezească. Sub scoarța lui încrețită de vreme, gândul meu ca un foc s-a așternut, topesc inelele copacului căzut și timpul le rescrie pe mine, pe trup. Referință Bibliografică: Copacul din grădină / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984
COPACUL DIN GRĂDINĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373461_a_374790]
-
un vis. Dacă ardeți să ardeți cu flacără mare, altfel fumul intră în ochi și vă dau lacrimile și mai ales să nu vă pară rău niciodată, îi răsunau în minte cuvinte fără stăpân. Ardeți tot, nu lăsați nimic să putrezească! Iar el, soțul mamei ei, și tăicuțul ei drag, a ars, sufletește cât s-a putut de mult, iar trupește într-un stupid accident, iar măcuței ei nu-i mai rămăsesră flăcări în față ci doar apă ... apă sfințită, de la
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TIMPUL PUTREZEȘTE DE NESUPUNERE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1318 din 10 august 2014 Toate Articolele Autorului Suntem niște iubiri probabile fără justificare, singurătăți inventate pe forme condamnate în care nimeni n-a fost în stare să trăiască un
TIMPUL PUTREZEŞTE DE NESUPUNERE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371354_a_372683]
-
Publicat în: Ediția nr. 1318 din 10 august 2014 Toate Articolele Autorului Suntem niște iubiri probabile fără justificare, singurătăți inventate pe forme condamnate în care nimeni n-a fost în stare să trăiască un anotimp însemnat de vreun adevăr.. Timpul putrezește de nesupunere dar asta nu-i nicio crimă ori împotrivire, într-un oraș în care timpul curge cum vrea, eșuează în sfânta uitare care ne unge la suflet cu tăcerea unui pește într-un glob. Degeaba ți-am spus de
TIMPUL PUTREZEŞTE DE NESUPUNERE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371354_a_372683]
-
pedepsec, să-ți faci de lucru cu ele într-un poem. Nu scrii despre trăiri ori dezamăgiri ci despre zidurile de piatră ale casei în care trebuie să spargi o ușă spre odaia în care vei locui. Referință Bibliografică: Timpul putrezește de nesupunere / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1318, Anul IV, 10 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TIMPUL PUTREZEŞTE DE NESUPUNERE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371354_a_372683]
-
dedicate spațiului românesc, întâlnim poeme legate de strămoși, de momente cotidiene și pasteluri dedicate grădinii de lângă casa de vară a poetului de la Timișoara. Pietrele de mormânt povestesc tăcute istoria străbunilor: ”am început să-l cunosc pe bunicul/ după ce frunzele îi putreziră/ pe crucea ilizibilă cu/ o secțiune mai jos/ între povestea tatălui său George/ și un capăt de zale din lanțul de oase”. (Istorie) Grădinii adiacente casei de vară a poetului, îi dedică o poezie de recunoștință. Aici el își consacră
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371392_a_372721]