848 matches
-
putut să suporte suspansul: - O, Den-ne, m-a strigat ea cu îngrijoarare prefăcută. Mai ești acolo sau era un pirat la ușă? L-am condus în casă, unde Meryt țopăia de pe un picior pe altul ca o turturea, cu rânjetul sălbatic al zeiței Bes pe față. Shif-re zâmbea și ea, pentru că tocmai aflase cum Meryt își petrecuse ultimele luni căutându-l pe artistul care îmi oferise inima lui împreună cu o cutie prețioasă ce mă însoțise de la Teba. L-au invitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
În mijlocul camerei ei, pe care toate lucrurile sînt așezate claie-peste-grămadă, Într-un maldăr uriaș. Zice că e doare capul dacă se apucă să pună lucrurile la loc și că, dacă sînt curate, ce mai contează ? — Așa ! spune Lissy cu un rînjet și ia o rochie albă cu mii de ape. Ce-ar dori Madam să poarte În seara asta ? Nu am de gînd să mă Îmbrac cu rochia albă cu mii de ape. Dar o probez. De fapt, amîndouă probăm destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
la ecranul televizorului. Ia... stai așa. Nu știu de ce, dar toate astea Îmi sună ciudat de familiar. — E exact ce faci tu, Emma, spune Artemis. Ți-am găsit revista OK ascunsă În Marketing Week. Se Întoarce spre mine cu un rînjet batjocoritor și Îi cade privirea pe batonul de Flake din mîna mea. — Îi plac hainele, dar nu e o victimă a modei, spune Jack pe ecran. Cel mai adesea, o vezi În blugi... Artemis se uită siderată la jeanșii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
de apă la copacii ăia, zise Enkim. Nu-l mai văzusem niciodată așa de Îngrozit - nici măcar când ne fugăriseră uriașii sau când fusese cât pe ce să ne Înecăm. Avea ochii mari și sticloși, iar buzele Îi Încremeniseră Într-un rânjet ce-i dezgolea dinții. Of, of, ce fel de om eram eu să duc vorba lui Moru tuturor neamurilor, dacă nici măcar nu văzusem toate patimile semenilor mei? Mi-am amintit, Însă, de cele spuse de căpetenia Hârciogilor: Krog făcuse troc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
că ați suferit... Dar n-o să vă pară rău... Îi vedeți pe mocofani, pe maimuțoi? ARTUR: Uah! GUFI: Nu vi se pare că sunt jalnici, că sunt subumani? ARTUR: Ba da. GUFI: Nn vi se pare că au câte un rânjet perfid pe figură? Îți vine să-i iei la palme. ARTUR: Sunt respingători și înfumurați. E o rușine că există asemenea oameni. GUFI: Uitați-vă la grăsan... (Bruno.) E total hilar. Ți se întorc mațele când îl vezi. ARTUR: Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
odată profesoară. Am întâlnit un călător dintr-o țară străveche Care a zis: Două picioare imense, fără trup, de piatră Stau în deșert... Lângă ele, pe nisip, Pe jumătate scufundat, zace un chip crăpat, a cărui căutare, Și buză-ncremenită, și rânjet de poruncă rece, Spun că sculptorul bine i-a citit acele patimi Ce-au supraviețuit, întipărite-n lucrurile fără viață, Și mâinii ce le-a modelat și inimii ce le-a nutrit: Iar pe soclu apar aceste vorbe: „Numele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și, zvâcnit, ca un caratist aflat în plină demonstrație pe scena unei săli arhipline cu tricoteze amuțite de emoție, aproape că i-o răsuci pe după ceafă. Dădu să zâmbească amabil după ce-i reuși figura, dar nu îi ieși decât un rânjet amenințător. Popa îi văzu uimit dinții deși, subțiri, arcuiți, negri. - Nu vă grăbiți, horcăi acela. Sunt unele gesturi care dăunează aici, în casa dreptății. Destul că suportăm prostia aia cu juratul pe o carte neagră, acum mai vii și matale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
te mai opri din prăbușire, urletul groazei de a te vedea cum te cufunzi fără scăpare în bulboane de fum și pucioase, deznădejdea de a privi cum îngerul trimis spre tine își schimbă dintr-o dată înfățișarea, cu chipul schimonosit în rânjet devorator. - Am venit eu la tine, mai devreme, strigă Adina din hol, chinuindu-se să scoată cheia din ială. Milică l-a chemat urgent la Prefectură și mai întârzie. Telefonăm maestrului Pârțângău de la tine că... O găsi în dormitor, chircită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să ia loc, transmise soldaților tot pe șoptite ordinul proaspăt primit. - Îl aranjăm după ce termină. Să pară un accident. Așezat la birou, Frank ștergea distrat praful de pe Memoriile lui Winston Churchill și se gândea la ceva foarte nostim, fiindcă un rânjet i se întipărise și lui pe față. Reporterul începea să-și revină și-și aranja gulerul cravatei. - Eu sunt gata, domnule Fritz. Sper că nu vă deranjează prezența oamenilor mei în cameră. - Nu, nu mă deranjează, spuse Fitz cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Ben pufni. Nu se lasă bătrâna Margery dusă de aici. O să plece numai cu picioarele înainte. Aoleu! Se uită la mine, cu un zâmbet până la urechi. Nu era vorba numai de laba gâștei sau de cutele din jurul gurii; era un rânjet care se întindea pe toată fața. Avea unul dintre cele mai molipsitoare zâmbete pe care le văzusem vreodată. — Nici c-o puteam zice mai bine, nu? S-au cărat deja destule cadavre cu targa de aici. Noo, Margery e legată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
La voi în casă nu se folosește nimic de la borcan, ha-ha. — Nu, a răspuns scurt Mel și s-a așezat la loc. În continuare, era rândul Amandei. Care a sărit în picioare în ciuda burții. Pe buze i se întinsese un rânjet rigid, marcat cu ruj roșu. —Numele meu e Amanda Fine, a declarat ea țanțoș. Deși e mai probabil să fi auzit de mine, datorită profesiei mele, în calitate de Amanda Hardwick. A urmat o pauză în care Amanda a așteptat manifestarea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
un sunet metalic, straniu și tremurător. Uitându-se peste umăr, Alice a văzut un bărbat cu părul lung, împletit într-un soi de cozi, cu o haină care-i ajungea până la brâu și era compusă din petice și cu un rânjet de nebun. Tipul înainta pe culoarul bisericii cocoțat pe o pereche de picioroange. Oamenii așezați în rândurile din față au scos un țipăt strangulat. Când Alice a privit în direcția mătușii, a văzut că florile cele roșii tremurau din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
economiile de-o viață. Pe de altă parte, ce-i păsa lui? În meseria asta nu era loc de sentimente. Dacă începeai să te lași impresionat, erai pierdut. Pun pariu c-aș cumpăra-o, a răspuns arborând cel mai persuasiv rânjet. De fapt, chiar mă gândeam să fac și eu o ofertă. Lui Hugo i s-a părut ciudat de dificil să-i mintă pe bătrânei. În orice caz, nu i-a fost la fel de ușor așa cum îi era odată. Dar sarcina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a mesei, tipul cu încălzirea globală începuse să se înfierbânte. Poziția, declara el cu ochii pe jumătate închiși, e mult, mult mai periculoasă decât ar vrea cineva să creadă. Alice a început să sughită. Apoi i-a întors profetului un rânjet fără expresie. —Chiar așa? a rostit ea destul de neclar. De fapt, de fapt, eu aș vrea să cred că pericolul iminent e mult mai periculos decât cel mai periculos lucru la care cineva s-ar putea gândi... hâc. A întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
supărare. —Ei! Ce mai aștepți? Ăăă, sunt, știi, păi, e Amanda... —Amanda! Laura s-a lăsat să alunece de pe coloana baldachinului, s-a rostogolit peste pat și s-a prelins în capăt, către el. Gura i se schimonosise într-un rânjet larg și roșu. N-o doare nici în cur de tine. Altfel ar fi aici? Acesta era un rezumat corect al situației lui Hugo. Nici el n-ar fi putut s-o exprime mai bine. Ăăă, păi, chiar și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ar mai fi întârziat o vreme alături de acel moșulică antipatic. Nu-și răspunse. Doar trase pe dreapta și coborî din mașină... În urma sa, pe bancheta din dreapta, Magicianul mișcă oglinda retrovizoare către el și zâmbi condescendent. Zâmbetul din oglindă aducea a rânjet, gingiile păreau stropite cu sânge, însă nu era nimeni care să vadă imaginea de coșmar și să se sperie corespunzător. În timp ce Detectivul se îndrepta către casă, neluat în seamă de cineva, Magicianul scoase bagheta de care nu se despărțea niciodată
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
aer tras în piept, cu poftă incomensurabilă, ochi limpezi, o zi nouă, o atitudine nouă, o viață nouă. Aruncă și bilețelele Luciei la coș, oricum ți le scrii singur și le lipești pe frigider, pentru a le citi cu un rânjet de satisfacție stupidă în zilele următoare. Înainte, marș! Era prea mult. Scriitorul se repezi asupra Magicianului, cu pumnii ridicați, ca și cum ar fi vrut să-l înfigă, dintr-o singură lovitură, în asfaltul podului... Exact la momentul potrivit, cu o fracțiune
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
tomberon de gunoi, privi repede în toate direcțiile, apoi o luă la fugă și dipăru după un colț. * Magicianul privi în urma lui, apoi atinse cu vârful pantofului corpul Detectivului. Zâmbi. Oarecum trist, oarecum mulțumit. Un zâmbet care nu aducea a rânjet, un zâmbet ca un punct final al unui alt capitol. Cursorul desenă un cerc, ca și cum mână nevăzută sar fi jucat cu mouse-ul, apoi mers brusc în colțul din drepta-sus al paginii și se fixă deasupa „x”-ului. Un click, apoi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nesăbuința. Devenisem una dintre sutele de furnici ale unei imense colonii. Fusesem atrasă Într-o cursă, Înșelată, trasă pe sfoară, prinsă Într-un complot al tuturor oamenilor mari care mă mângâiaseră În copilărie pe cap, Între- bându-mă, cu un rânjet rău-prevestitor, ce voiam să mă fac când voi crește mare. E o mare țeapă. muncești, plătești cu vârf și Îndesat luxul de a avea un corp care trebuie să mănânce, să se spele, să doarmă sub un acoperiș, mai torni
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
că-mi va face rost de hăinuțe. la nici două zile după aceea am fost dusă Împreună cu copilul În fața șefului de trib. mi-a făcut semn să desfac scutecele, ca să vadă copilul. S-a apropiat de copilașul meu cu un rânjet de fiară sălbatică, a scos cuțitul de la brâu și l-a sfârtecat sub ochii mei. Apoi l-a mâncat Împreună cu toți cei de față, tovarăși de-ai lui, și, murdari pe mâini de sângele copilului meu, m-au Îmbrâncit pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
În cap și că În mine se adună o asemenea forță Încât aș fi fost capabilă să omor pe oricine s-ar fi apropiat de mine. m-am uitat la ei În așa fel Încât le-a Înghețat la toți rânjetul pe buze. Și, fărĂ un cuvânt, s-au tras cu toții câțiva pași Înapoi și au rupt-o la goană, de parcă ar fi văzut-o pe Însăși Nuliajuk, mama Bestiilor. Și probabil că Nuliajuk nu era prea departe, pentru că din senin
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
îndesat nesăbuința. Devenisem una dintre sutele de furnici ale unei imense colonii. Fusesem atrasă într-o cursă, înșelată, trasă pe sfoară, prinsă într-un complot al tuturor oamenilor mari care mă mângâiaseră în copilărie pe cap, întrebându-mă, cu un rânjet rău-prevestitor, ce voiam să mă fac când voi crește mare. E o mare țeapă. Muncești, plătești cu vârf și îndesat luxul de a avea un corp care trebuie să mănânce, să se spele, să doarmă sub un acoperiș, mai torni
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
că-mi va face rost de hăinuțe. La nici două zile după aceea am fost dusă împreună cu copilul în fața șefului de trib. Mi-a făcut semn să desfac scutecele, ca să vadă copilul. S-a apropiat de copilașul meu cu un rânjet de fiară sălbatică, a scos cuțitul de la brâu și l-a sfârtecat sub ochii mei. Apoi l-a mâncat împreună cu toți cei de față, tovarăși de-ai lui, și, murdari pe mâini de sângele copilului meu, m-au îmbrâncit pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
în cap și că în mine se adună o asemenea forță încât aș fi fost capabilă să omor pe oricine s-ar fi apropiat de mine. M-am uitat la ei în așa fel încât le-a înghețat la toți rânjetul pe buze. Și, fără un cuvânt, s-au tras cu toții câțiva pași înapoi și au rupt-o la goană, de parcă ar fi văzut-o pe însăși Nuliajuk, mama Bestiilor. Și probabil că Nuliajuk nu era prea departe, pentru că din senin
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cafenele obosite, m-am așezat la o masă și am cerut și eu, ca și cei doi sau trei alcoolici matinali întîlniți mai devreme, un pahar cu vin alb. am început apoi să recitesc romanul Domnișoarei ri, nu fără un rînjet masochist pe față. aveam deja senzația că știam pe de rost toate paginile (nu erau ele, cel puțin în proporție de 80 la sută, transcrierea unor cuvinte spuse de mine și a unor gesturi făcute de mine ?), dar din cînd
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]