2,406 matches
-
MI-E DE DOR Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2049 din 10 august 2016 Toate Articolele Autorului Dor mi-e de dor, că doru-i călător și nu știu de-l mai văd până-o să mor! Rămas pribeag prin râpi de suferință mai am în mine-o singură dorință să nu-ncetez să sufăr după dor. Nu m-am schimbat deloc, sunt tot izvor ce-așteaptă-al tău sărut răscolitor și-mi răcorește orice năzuință în clipa când îți susur în ființă
DOR MI-E DE DOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382510_a_383839]
-
lupta. - Da, în principiu sunt de acord, dar distanțele mari trebuiau parcurse în timpul cel mai scurt cu putință. Nu-și puteau permite să folosească cărările, adesea întâmplătoare și întortocheate existente prin păduri. Se pierdea timp pentru lărgirea lor, pentru traversarea râpelor adânci, poate și a unor râuri necunoscute. În plus, exista permanent riscul să-și rătăcească o parte din trupe ori întregul efectiv... Astea erau bune pentru forțe foarte mici, pentru pâlcuri de călăreți ori pentru cercetași. Să nu uităm că
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
lichid negru ce puțea groaznic. Femeia a înlemnit de oroare și gândul i-a fugit la tartorița satului. Era știut că numai ea umbla cu astfel de mizerii și o amenințase de curând. A aruncat departe de casă în fundul unei râpi acele porcării . Duminica următoare când s-a dus la biserică a vorbit bătrânului preot de acea tărășenie. El a sfătuit-o să stropească cu aghiazmă prin gospodărie, să tămâie și să se roage. Le-a îndeplinit pe toate întocmai dar
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
au dispărut niște rufe după sârmă într-o zi și la puțin timp după aceea, când m-am dus în pădure și m-am întâlnit cu tartorița, parcă dinadins s-a luat de mine și m-a dus lângă marginea râpii din spatele casei sale, unde erau cămașa și izmenele tale și vreo două țoale ale mele , pe jumătate arse, murdare de sânge și aruncate în mărăcini. M-am uitat bine, pentru că nu-mi venea să cred ochilor și erau chiar țoalele
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
și m-am trezit deodată că din mânie țip, că nu mai pot pricepe și nu mai pot concepe să fiu în a mea viață un oarecare tip. Mi-am luat atunci baltagul și câinii i-am strigat, mioarele din râpe grăbit le-am adunat și am pornit devale să-ți ies râzând în cale gata oricând cu-oricine și-oriunde să mă bat. Anatol Covali Referință Bibliografică: Trezire / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1872, Anul VI, 15
TREZIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383993_a_385322]
-
naturale... Da, cred că ele mă definesc, structurile naturale. Și de la ele am ajuns la peisaj. În anul patru îmi plăcea să mă scol dis de dimineață și să pictez marea. Era o perioadă mai romantica, culegeam macii de pe marginea râpei, era încă o zonă neamenajată, nu erau blocuri și pictam răsăritul...au fost începuturile peisajului la mine. În liceu, cu domnul Mătăsăreanu, am învățat să fac acuarelă, mi-am însușit tehnica de acuarelă pe uscat, care nu este aleatorie, întâmplătoare
PENELUL LUMINII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382890_a_384219]
-
roagă mama la altar Ca fiului să-i schimbe sorții Să n-ajungă parlamentar Să fie-alături de toți hoții Pe toate-n viață să le știi Dar prost și lacom să nu fii Că lăcomia și prostia Au dus de râpă România. La noi Corupția îndată S-a-ntins precum malaria Și ca Erasm aș vrea odată Să scriu ,,Antibarbaria”. Și în final: Nu ești nicicând ceea ce crezi Ci numai cât realizezi Și numai cât ai dăruit. Abia atunci ești mântuit
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
spun? E prea obositor pentru un om bătrân să păstreze în memorie o astfel de copilărie ireală. Dar ieșirile la Liman, sau la Mare, La Tuzla? Să nu te grăbești să te întorci la Ismail cu toată chemarea Dunării de sub Râpa Mănăstirii?! Cred că spune mai mult decât ceea ce aveam de povestit după întoarcere, stârnind invidia copiilor de clasă, de joacă. Da, copilăria mea fericită rămâne ca cea mai sublimă parte a parcursului meu prin viață. Și toate acestea s-au
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
Noutatea lunii septembrie o reprezintă lansarea Floral Studio cu sediul în Stradă Anastasie Fatu, nr. 1, mai precis pe Râpă Galbenă, lângă Club RS. Este cu siguranță ceea ce ii lipsea Iașului, un atelier cochet în care se lucrează cu drag. Cu drag pentru flori, pentru lucrul bine făcut și pentru client. Design inedit, locație centrală cu parcare în față, cadouri
Aranjamente Florale [Corola-blog/BlogPost/92318_a_93610]
-
de șef de stat și credibilitatea în patul de îndrăgostit, Hollande mergea cu bodyguard-ul la amantă. Atît de ocupat a fost cu noua sa relație amoroasă, actrița de 41 de ani, Julie Gayet, încît proiectele sale sînt pe marginea rîpei, iar Franța nu mai comunică optim cu motoarele U.E., cu Berlinul, Londra și Washingtonul. În semn de mulțumire, după seria dezvăluirilor făcute de cotidianul „Closer”, un camion pe care era scris sloganul „Hollande și toată clasa politică, afară!” a deversat
Frezele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi „preafericitul” Hollande [Corola-blog/BlogPost/92993_a_94285]
-
cifră, există un Cuvânt-Cifră!” Se țicnește din zi în zi, dar nu se poartă, noaptea, brambura, pe drumuri. Ar mai fi flăcăii, au ibovnice, dar nu de aceștia este interesat Magistratul. Vilegiaturiștii, prevăzători, au început să plece. Se duce de râpă Stațiunea. Au murit câțiva oameni în ultima săptămână; au prezentat simptome asemănătoare rabiei. Poate nu e decât o meningită, un focar izolat care va fi stins. Dar azi, într-o zonă diametral opusă, în Stațiune au mai pierit, din cauze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ultima săptămână, jumătate din terenul pe care se află Domeniul a alunecat câteva zeci de metri, presând asupra unui mal de pământ - și așa nesigur, întărit cu zid - ce mărginește partea de nord a Stațiunii. În spațiul dislocat, o adevărată râpă, a început să se strângă apă. Peste o vreme, malul va ceda. Se apropie, poate, împlinirea unei prevestiri. Cineva tot amintește de Astrolog; totodată, zice că nici Castelanul nu e străin de cele ce se petrec; oamenii l-au izgonit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
pe tine, dar îl înțeleg pe Fawcett. Dacă s-ar fi oprit cursa ori de câte ori vreun concurent s-a rătăcit, a fost omorât sau sechestrat, nici o ediție nu s-ar fi terminat, și toată șandramaua asta s-ar fi dus de râpă de mult. Ăsta nu-i decât un circ enorm și tu știi că la circ clovnii trebuie să facă publicul să râdă chiar dacă vin de la înmormântarea propriei lor mame. Dar nenorociții ăștia ar putea să moară... — Știu. Și Alex știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
animalul puternic Îl ajută pe semenul lui neputincios să alerge și să i-o ia Înainte cum să nu-l ajute Îl ajută să dispară mai repede Îl mănîncă În folosul naturii hai noroc de aia se duce societatea de rîpă pentru că omul e chipurile un animal superior și generos se sacrifică pentru binele altuia generații Întregi crapă de foame ca să aibă ce mînca urmașii urmașilor urmașilor lor și toate dobitoacele astea altruiste cine știe ce performanțe ar fi putut realiza dacă fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
în fața casei, aducându-mi aminte cum am văzut-o cu câteva săptămâni înainte, muzică și lumini și voci revărsându-se pe geam, bătrână și senilă, dar totuși foarte vie. Acum părea o țintă pentru squat-eri. Spiritul comunității se dusese de râpă. în fața ușii era o ladă galbenă din plastic plină cu sticle de bere. Pisica stătea pe ea, mieunând patetic. M-am lăsat pe vine să o mângâi. Traiul în comun o învățase să fie prietenoasă fără să discrimineze și imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ce. Într-o zi, după amiază târziu, era pe o coastă abruptă, într-o răritură printre copaci. Ajunsese într-o poiană de mici dimensiuni, situată pe un mic platou ascuns printre copaci. Pe trei laturi, poiana era înconjurată de o râpă îngustă și destul de adâncă, o crăpătură în stânca muntelui. Ceva mai în vale curgea un pârâiaș printre bolovanii adunați de-a valma în lungul lui. Ostenit, Iuliu se așezase pe o buturugă acoperită de mușchi cu capul rezemat în mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tare cu teoria, încât pur și simplu nu mai dăduse atenție acestor detalii din dosarul șoferului. Fără doar și poate. Hai să ne apropiem, să vedem despre ce este vorba! spuse Cristian, căutând un loc pe unde să coboare în râpă. Domnule! îl opri Vasilică. Ce mai e acum? se întoarse Toma spre el. Oare ce vom găsi acolo? Nu știu, ridică inspectorul din umeri, ăsta-i și motivul pentru care vreau să cercetăm mai îndeaproape. Dacă-i un cadavru? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să-și scrie numele. Măi! îl apostrofă femeia. Tot ce pot să-ți spun, este că omul a venit până aici, purtându-i în picioare. Uite câte frunze sunt lipite de tălpi. Cred că a trecut de-a dreptul prin râpa pe care am văzut-o noi mai devreme. De unde știi? Vezi vreun smârc pe aici prin preajmă? o întrebă el arătându-i noroiul încă umed, rămas la baza tocurilor. Dintr-un motiv neștiut, s-a descălțat și a plecat mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu părea de loc obosit. No, haide, băiete! Fă pasul oleacă mai vioi! îl îndemnă Calistrat. Să știi că vâlva nu te așteaptă, ea se mișcă repede și nu trebuie s-o pierzi. La un moment dat ajunseră deasupra unei râpe adânci. O crăpătură imensă în care solul se prăbușea tăindu-le calea. Pe malul celălalt se vedea cât de subțire era pojghița de pământ care acoperea stânca cenușie de dedesubt. Prăpastia se lungea înainte și înapoi ca o barieră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cât de subțire era pojghița de pământ care acoperea stânca cenușie de dedesubt. Prăpastia se lungea înainte și înapoi ca o barieră de netrecut. Ține minte băiete, locul ăsta! îi atrase atenția Calistrat, arătându-i un copac gros prăbușit peste râpă. S-ar putea să însemne diferența între viață și moarte pentru tine. Este singurul loc pe unde poți trece dintr-o parte în cealaltă. Cel puțin deocamdată, până ce vei mai învăța niște lucruri, nu ai altă cale de scăpare. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dar nu se mai obosi. În minte îi revenea Ileana care îl îndemnase să nu fie prea curios și să îl asculte pe bătrân. O stare de indiferență îl cuprindea ori de câte ori încerca să pună întrebări. Vâlva nu poate trece peste Râpa Dracului, spuse mai departe Calistrat, noi însă da. De multă vreme paznicii au lăsat trunchiul acesta ca o punte peste hăul de sub noi. Nu-i pentru păzitori ci pentru oamenii obișnuiți care s-ar putea rătăci pe aici. De câte ori putrezește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
muntele bestiei. N-ar mai fi scăpat niciodată de acolo iar noi am fi trăit fără frica ei. Nici n-ar mai fi fost nevoie de păzitori, iar noi doi nu ne-am fi cunoscut niciodată unul pe altul. Nu, râpa se întinde numai vreo doi kilometri de o parte și de alta a locului unde ne aflăm noi acum. Seamănă cu o potcoavă uriașă, în interiorul căreia se află peștera ei. Vâlva nu poate trece pe deasupra dar o poate ocoli. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
i se așternuse pe față, în timp ce mormăia în barbă numai pentru dânsul, astfel încât să nu-l audă inspectorul: Văd că domnița nu s-a înșelat, încep să cred că s-ar putea să scoatem un paznic bun din tine. Dincolo de râpă, se afla o porțiune mică, lipsită de copaci, după care pădurea redevenea stăpână. Fagii dispăruseră complet din peisaj, locul lor fiind luat de brazi și molizi bătrâni. Ici și colo câte un stejar impresionant se ridica printre ei. Cristian nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ca și cum ar fi pedalat pe o bicicletă invizibilă. Deoarece se deplasau atât de repede și moșul îl ținea strâns de brațul drept, întinse mâna stângă în față ca să se ferească de eventualele obstacole ascunse în întuneric. În lumina lunii văzu râpa adâncă despre care îi vorbise bătrânul că mărginește teritoriul vâlvei. Trecură peste ea fără să se folosească de trunchiul răsturnat și se opriră de partea cealaltă. Avem câteva clipe de răgaz, îi spuse Calistrat, ea nu poate trece pe aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
purta acesta cu el oriunde mergea, mai erau desigur și alte proprietăți despre care încă nu avea habar. Măcar, ce urmează să facem de acum înainte, pot întreba? Ne vom ține pe urmele ei, spuse Calistrat privind atent în lungul râpei. Nu o putem lăsa să mai răpească viața cuiva. Noaptea asta o vom petrece numai așa, vreau s-o vezi și să cunoști ce poate să facă. Uite că vine! îl trase iarăși pe inspector mai aproape de el, ridicând totodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]