1,122 matches
-
3, sectorul 3. 234. Adelmann Aida Melania, născută la 8 noiembrie 1968 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Vîrtaci Nicolae și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 63110 Rodgau, Berlinerstr. 61 B, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Răchitei nr. 18, ap. 2, județul Arad. 235. Braun Elisabeta Maria, născută la 27 iunie 1969 în localitatea Sânnicolau Mare, județul Timiș, România, fiica lui Nicola Aureliu și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 66424 Homburg, Potsdamerstr. 11, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
în tupeu, ce bine stau cu stomacul! "Colemn Gălăuțaș SA", Consiliul Local Gălăuțaș oficial, biserica lemnul nou în plai însorit adună case, a doua terasă de Mureș, brazi pîlcuri, pielea de iarbă, pîclă de soare lăptos, apa exactă în profilul răchitei, halta Sărmaș-Runc tîrg, blocuri, pescuiesc la undiță, aleg tot din Mureș, soare și negurile, bisericile unică turlă cu steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate cum rămîne fiecare din ce în ce în urmă, căruța nouă, cîinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
împodobită cu obiecte de artă ca în alte părți, dar amabilitatea acestei familii te face să te simți în largul tău, ca între prieteni. Terasa este înconjurată pe două laturi de flori și este mobilată cu fotolii și canapele din răchită. Comode cum numai cei care le folosesc o știu. Pe măsuță, distinsa și culta doamnă Sikorski pune o tavă cu aperitivele noastre preferate. Este o lumină de spre seară cum doar în Cuba se întîlnește. Blîndă, caldă, suavă. O boare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
strige și, mai ales, să rîdă cu bucurie vădită: Aici, lăsați-o aici, se adresează șoferului. Pedro are grijă de ea, mă asigură apoi pictorul. Pedro era un băiat negru, înalt cît o prăjină și subțire ca o nuia de răchită. Avea însă o dantură perfectă și albul imaculat al dinților contrasta cu fața lui tuciurie. M-ați găsit greu? Nu, pentru șofer totul este simplu. Am întîrziat? O, nu. Poftiți, vă rog, pe aici. Alvarez merge înaintea mea pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de substanțe sunt străine vieții, Încât nici cea mai flămânzită bacterie nu se Încumetă să „muște“ din ele. Iar eu am să mă trezesc cu mațele boite. Pomenisem de conservant? Păi de ce benzoat de sodiu, iar nu extract din scoarța răchitei, nimic altceva decât prototipul aspirinei? verde briliant cianidină albastru briliant Pentru ca un suc să pară cât de cât natural, stors din fruct adică, el trebuie să fie oleacă tulbure; nimic mai simplu câtă vreme există bioxid de titan, care va
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iu iu ! Foaie verde bob de linte Descunună mă părinte, C-am fost tânăr, fără minte. - Nu te poci descununa, Până când nu-i număra, Iarba de pe cele lunci, Și frunza din nouă nuci, Pân-n-o face plopu nuci, Și răchita mere dulci. Atuncea și nici atunci. U iu, U iu iu ! De la casa mirelui, după ce nănașii îl iau în primire pe acesta, gata pregătit, întregul alai pleacă la casa miresei, strigăturile de acuma se adresează acesteia: Acolo alaiul e așteptat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
creionate amănunte din decorul pe care și-l alcătuiseră frații în joaca lor: Și la margine de codru ei aprind o focărie/ Într-o groapă cu cenușă... de juca trandafirie/ Colibioara cea de trestii cu ușița-i rezimată,/ Împletită din răchită, cu curmei de tei legată 148. Descrieri detașate de sentiment, simple aduceri-aminte ale nevinovatelor jocuri. După ce va interveni marea despărțire de iubita care va muri în floarea tinereții, totul se va întoarce pe dos și se va petrece în alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ideal de joacă doar în ochiul de pădure, ci și la poalele sale: Și la margine de codru ei aprind o focărie/ Într-o groapă cu cenușă... de juca trandafirie/ Colibioara cea de trestii cu ușița-i rezimată,/ Împletită din răchită, cu curmei de tei legată 149. Câteodată imaginile sunt strict cinetice, Ea-și urma cărarea-n codru 150 este sugestivă din acest punct de vedere. La fel de sugestivă este antiteza din titlul Codru și salon 151, sau, dimpotrivă, apropierea din Mușatin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
odorul mamei-n urmă Să te-aduni cu frații-acasă Și să-mparți agoniseala De pe urma mea rămasă: Lui Codrin să-i dai pământul De la Moară, și cu via; Vaca, și-un pogon din Luncă, Lui Mitruș să-i lași zăvoiul De răchiți, dintre pâraie Carul, boii și cu plugul Să le lași lui Nicolaie. Iar tu, ca mai cu stare Decât frații ziși pe nume, Să iei casa-n care, maică, Ți-a fost drag să vii pe lume. Când și când
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
aproape întotdeauna luând în răspăr solemnitatea magică ce exista illo tempore. Iată un exemplu: „A fost odată ca niciodată și cu-adevărat a fost, pentru că dacă n-ar fi fost, nu s-ar fi povestit, pe când făcea plopul pere și răchita micșunele, când se băteau urșii-n coade, iar lupii și mieii se luau în brațe și se sărutau ca frații, când puricele se potcovea cu nouăzeci și nouă de livre de fier și sărea-n înaltul cerului de ne-aducea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
prelucrarea materialului lemnos. Puțini și-au păstrat unele ”meserii tradiționale” de lingurari, ciurari, fierari, prelucrări și montări de scocuri și burlane, comerț ambulant. Azi unele ramuri ale acestei seminții de rromi se ocupă de cărămidărie și de prelucrarea artizanală a răchitei, papurei și pănușilor de porumb, de olărit și comerț ambulant. Limba vorbită de ei a căpătat influențele limbii române sau maghiare, rezultând un limbaj zonal vechi de 300 de ani, recunoscut ca fiind ”graiul carpatic” al rromilor ardeleni. Cultura rromilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
uscătoare, cioplirea cu barda, strunjirea cu gruica la strungul cu sfoară. - lădăritul - lădarii, specializați În mobilier (mese, scaune, dulapuri, lăzi de zestre, lăcrițe și tronuri); - co(r)fari, care Împletesc co(r)fe sau coșuri din nuiele de alun, de răchită sau de salcie. Cofarii Înainte de a Începe Împletitul propriu-zis, călesc la foc lemnul de alun, apoi Îl taie În fâșii groase cu cuțitul-șine. Rudarii lucrează și furci de tors simple sau cu forme simbolice (cu aripi, cu coarne, cu măr
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prezintă diferite motive tradiționale sculptate de rromii rudari (figura nr. 40). Meseria de Împletitor se suprapune, deseori, cu Îndeletniciri precum rogojinar, măturar sau răchitar. Toate acestea, Însă, sunt subgrupuri distincte ale meseriei de rudar. Împletitorii sau corfarii prelucrează trestia, papura, răchita sau nuielele și confecționează o paletă largă de produse, de la mobilier de grădină, până la coșuri, recipiente sau decorații de grădină. Coșurile pentru legume și fructe sunt produse meșteșugărești ale rromilor Împletitori / rudari, care manufacturează astfel de produse În mod tradițional
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
produse, de la mobilier de grădină, până la coșuri, recipiente sau decorații de grădină. Coșurile pentru legume și fructe sunt produse meșteșugărești ale rromilor Împletitori / rudari, care manufacturează astfel de produse În mod tradițional. Coșul cu toartă este realizat din nuiele de răchită și, pe lângă utilitatea evidentă, acesta poate avea și un rol decorativ (figura nr. 41). REȚINEȚI ! Prelucrarea lemnului - Rudăritul : butnarii și albierii / covătarii; - Lingurăritul;Fusăritul; - Lădăritul; - Corfăritul; Verificați cunoștințele ! 1. Care sunt meseriile legate de prelucrarea lemnului precticate de rromi ? 2
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
specifice fondului forestier, precum și celelalte bunuri care se recoltează din acesta, se prelucrează și se valorifica, sunt: - produsele lemnoase principale, secundare, accidentale și de igienă ale pădurii, precum și cele obținute prin prelucrarea acestora; - alte produse lemnoase: arbori și arbuști ornamentali, răchită - inclusiv împletituri, puieți forestieri, diferite bunuri și produse din lemn; - produse nelemnoase, specifice din fondul forestier proprietate publică a statului, cum sunt: vânatul din crescătorii și din cuprinsul fondurilor de vânătoare pe care le gestionează, peștele din apele de munte
HOTĂRÂRE nr. 1.112 din 7 noiembrie 1996 privind reorganizarea Regiei Autonome a Pădurilor "Romsilva" - R.A. în Regia Naţională a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116226_a_117555]
-
în gestiune, acțiuni de vânătoare pentru cetățeni străini, în condițiile legii; - constituie, administrează și gospodărește, în condițiile legii, ariile protejate din fondul forestier, inclusiv parcurile naționale; - asigură valorificarea superioară a produselor nelemnoase specifice fondului forestier - fructe de pădure, ciuperci comestibile, răchită - inclusiv împletituri, plante medicinale și aromatice și altele asemenea, precum și industrializarea acestora; - exercită controlul respectării regimului silvic în fondul forestier proprietate privată, precum și controlul respectării regulilor silvice la care este supusă vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier și sancționează
HOTĂRÂRE nr. 1.112 din 7 noiembrie 1996 privind reorganizarea Regiei Autonome a Pădurilor "Romsilva" - R.A. în Regia Naţională a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116226_a_117555]
-
următoarele subunități: ocoale silvice; secții și alte subunități pentru întreținerea și repararea drumurilor și căilor ferate forestiere; stațiuni, laboratoare și secții de cercetare și amenajare silvică; pepiniere silvice; crescătorii de vânat; păstrăvării; secții de producție pentru împletituri din nuiele de răchită și realizarea de produse ornamentale; secții de prelucrare masă lemnoasă; centre pentru recoltarea, prelucrarea și valorificarea fructelor de pădure, ciupercilor comestibile din flora spontană și plantelor medicinale; magazine proprii de prezentare și desfacere a produselor specifice fondului forestier și altele
HOTĂRÂRE nr. 1.112 din 7 noiembrie 1996 privind reorganizarea Regiei Autonome a Pădurilor "Romsilva" - R.A. în Regia Naţională a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116226_a_117555]
-
Lunca Ilvei 16. Slava 8. Maieru 17. Șanț 9. Măgura Ilvei 18. Telciu 19. Zagra JUDEȚUL BOTOȘANI 1. JUDECĂTORIA BOTOȘANI cu sediul în municipiul Botoșani MUNICIPIU 1. Botoșani COMUNE 1. Albești 15. Nicșeni 2. Bălușeni 16. Prăjeni 3. Bucecea 17. Răchiți 4. Călărași 18. Raușeni 5. Copălău 19. Roma 6. Corni 20. Românești 7. Cristești 21. Santa Mare 8. Curtești 22. Stăuceni 9. Flămînzi 23. Sulița 10. Frumușica 24. Todireni 11. Gorbănești 25. Trușești 12. Hlipiceni 26. Tudora 13. Lunca 27
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
cu un public la care nu ar fi ajuns altfel în mod obișnuit. 14 octombrie 2009, dimineața Stâlpii sunt numerotați cu grijă. Integrat în grupul de pelerini din Matca, județul Galați. Cum te „muncește” rândul de așteptare. Un coș de răchită plin cu gogoși calde. A venit Proteveul ! Pelerinul, protagonist al ritualului. Note directe din carnetul de teren. Întâlnirea cu un episcop ; aflu ce face un director. Ora 03.30 dimineața. Ceață, frig umed. Oamenii se așază grăbiți în rând, fără
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
exclamă sonor unul dintre ei. Toată lumea izbucnește în râs. Tot atunci își face apariția un cuplu neobișnuit în viața reală, firesc în acest cadru. Doi pensionari, soț și soție, poartă între ei, fiecare agățat de o toartă, un coș de răchită, plin cu gogoși calde. Servesc gogoși oricui dorește, însoțite de un pahar de vin roșu dintr-o sticlă de plastic. Mătcașii iau cu toții gogoși, mulțumesc respectuos, să fie de sufletul lor și alte asemenea răspunsuri obișnuite în astfel de ocazii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
873 285 1.403 28. C.S.V. Nicșeni Nicșeni 27.874 101 699 29. C.S.V. Păltiniș Păltiniș 27.875 210 3.890 30. C.S.V. Pomârla Pomârla 27.876 279 1.977 31. C.S.V. Prăjeni Prăjeni 27.877 147 623 32. C.S.V. Răchiți Răchiți 27.878 265 605 33. C.S.V. Rădăuți- Rădăuți-Prut 27.879 275 881 Prut 34. C.S.V. Ripiceni Ripiceni 27.880 275 710 35. C.S.V. Romă Romă 27.881 240 2.460 36. C.S.V. Românești Românești 27.882 280 1.120
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
285 1.403 28. C.S.V. Nicșeni Nicșeni 27.874 101 699 29. C.S.V. Păltiniș Păltiniș 27.875 210 3.890 30. C.S.V. Pomârla Pomârla 27.876 279 1.977 31. C.S.V. Prăjeni Prăjeni 27.877 147 623 32. C.S.V. Răchiți Răchiți 27.878 265 605 33. C.S.V. Rădăuți- Rădăuți-Prut 27.879 275 881 Prut 34. C.S.V. Ripiceni Ripiceni 27.880 275 710 35. C.S.V. Romă Romă 27.881 240 2.460 36. C.S.V. Românești Românești 27.882 280 1.120 37
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
elementele dintotdeauna percepute prin simțuri îndeplinesc rotirea într-un arc reflex numit simplu: poesie. Verde crud, verde crud... Mugur alb și roz și pur, Vis de-albastru și de-azur, Te mai văd, te mai aud... Dintr-un fluier de răchită-n primăvară, O copilă poposită la fântână Te îngână Pe câmpia clară...1057. Materia noastră, după un ABC alchimic din 1779, este roua aflată deasupra pământului, plină de sevă și vaporoasă. Cât de repede ne dăm seama de valoarea culorilor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
împlinire. Nu stă în firea noastră limfatica-mpăcare, Ci fulgere în suflet și flăcări ne tresar. Noi am avut la creștet aceeași ursitoare Neliniștea, cu dorul ei amar... Neliniștea iubirii de-avere-ngrămădită, Cântată tragic seara în doinele din sat, Neliniștea acelor răchite despletite Ce le desparte râul tulburat; Neliniștea gândirii ce se-ncălzește-n goluri, Neajungând ideea ascunsă-n depărtări, Neliniște a undei ce putrezește-n ghioluri, Vibrând sub vânt de dorul marei mări...1169. Este cazul nu numai al poetului, pictorului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de muncă, dovedindu-se a fi meseriași foarte buni și serioși. Această „promovare” a țiganilor n-a fost privită cu ochi buni, dar nu s-au manifestat acțiuni ostile decât la nivelul vorbelor de duh. Pe lângă mai vechea zicală „Nici răchita nu-i ca pomul, nici țiganul nu-i ca omul” au început să circule bancuri în care erau implicate personaje pe care nu aveai voie să le iei în râs. Tătucu Stalin, chemându-l la ordin de Dej, l-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]