1,700 matches
-
părți ale aleii care despărțea cele două lacuri din stațiune, unde turiștii puteau să se relaxeze și la pescuit,erau amplasate tot felul de tarabe să faci shopping ori săli de restaurant unde puteai să te ospătezi, sau să te răcorești cu o băutură. Când Dalia a revenit pe nisip și își ștergea cu prosopul stropii sărați, Gloria s-a repezit până la automatul de vis-à-vis să cumpere răcoritoare. Resimțea și ea efectul neplăcut al arșiței de afară la fel ca și
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
florilor plămânului mușcata înflorește înflorește înflorește ca într-o cascadă simt liniștea cum se așterne cum vreau să se aștearnă sunt suprafețe încă aspre dalta fină le cioplește neîncetat ele se tot aspresc în care fragment de lumină să-mi răcoresc trupul timpanele tâmplele pentru a fi miezul din fiecare sămânță al gemenelor una tace cealaltă frământă firul de azimă și plouă plouă neîncetat mărunt ca dintr-o palmă cu degetele apropiate să fie ploaia codul Lui când frământările ating apogeul
MĂRUNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353891_a_355220]
-
că era în postul Crăciunului, Ciodin se dădu în pat, la ogeac, să se odihnească un pic. Așa făcea el întotdeauna, când venea obosit de la muncă, se da în patul de la ogeac, să se odihnească câteva ceasuri. Iarna, când se răcorea la ogeac și frigul începea să se facă simțit, se muta în casă. Nevastă-sa, învățată cu tabieturile lui, își căuta de lucru mai mult prin casă , ocolind ogeacul, ca să-l lase să doarmă fără să-l deranjeze. Acum, pe
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
aminte că mai avea pe cap și un control de la Regiune privind modul în care folosea materialul seminal repartizat și implementarea rasei ameliorate a brunei de stepă în șeptelul C.A.P.-ului. A intrat în camera de baie să se răcorească un pic la chiuvetă și, după o toaletă sumară, și-a scos tot ce avea pe ea, luându-și doar cămășuța scurtă de noapte, ce abia îi acoperea fesele sale tari și frumos curbate. Nu-i plăcea să doarmă în
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
în hol și a așezat florile în apa proaspătă, pe noptiera din camera sa. A dat drumul radioului Bucium să cânte în surdină până face el cafeaua. Săndica a mers la baie să se spele pe mâini și să se răcorească un pic de pe drumul destul de lung de la fermă până în centru, unde locuia Mircea, și să-și aranjeze un pic ținuta în oglindă. Privi cu ochi critici imaginea ce se reflecta din oglindă, trăgând concluzia că este o imagine atrăgătoare și
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
tușele, luminile, umbrele prindeau să-l exprime, el tot mai încărcat era! Chiar gândea uneori că n-avea să termine vreodată... I se întâmplă într-o dimineață. Era în atelierul său de unde nu mai ieșise de luni de zile. Își răcorise cu apă fața. I se părea că-l cotropește o fierbințeală. Pornea din cap, ajungea la inimă, se revărsa prin brațe către mâini - adevărate prelungiri iscate din lava ce se scurgea dinspre sine... Apucase să-și pregătească vopselele, anticipând mental
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
nu vedeai rază de soare se întrezărea de pe acum lacul scăldat în soarele care se apropia de linia orizontului. A ajuns la piatra cu pricina, jilțul sau dacă vreți soclul pe care-și așeză cu demnitate efigia. Cu picioarele goale răcorite de apa care o înconjura din toate părțile își admira, ca de fiecare dată, icoana vie oglindită de luciul lacului. Și era, pe drept, o adevărată icoană, cu toate că era lipsită de sfânta aureolă. Două cornițe negre ca pana corbului împungeau
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
rele să mă păzești: Mi- ai dăruit timpul Prin viață să mă deplasez, Mi-ai dăruit câmpul Prin iarba lui să visez. Mi-ai dăruit ogoarele, Roadă bogată să tot cresc, Mi-ai dăruit izvoarele Cu apa dulce să mă răcoresc. Mi-ai dăruit florile Să-mi cânte de bucurie sufletul, Mi-ai dăruit dorurile Să mă-nsoțească-n viață cântecul. Mi-ai dăruit iubirile, Cu ele să mă însoțesc, Mi-ai dăruit drumurile, Prin ele să mă rătăcesc. Mi-ai dăruit durerile
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
Lasă-l în plata Domnului! - Până la Dumnezeu îi dau eu de cheltuială, necuratul naibii! Tu ce-ai căutat acolo, mă? se răstește tata spre Nicu, pleznindu-l după ceafă cu palma lui tare ca lemnul apoi iese în curte, să se răcorească. A doua zi a venit și baba Vasilichia cu ulcica ei plină cu minunății, amesteca acolo ierburi necunoscute nouă, tăciuni, mucuri de lumânări, pene și multe vorbe rostite șoptit, apoi ne stropea, ne ungea și ne trăgea cu leacurile ei
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
să te-ating, Soarele-ți încălzește trupul, Neputând apoi, să-l strâng la piept, Căldura ta, arzând și sufletul din mine. Când dau să te privesc, norii purtați cu tine, Sunt paravan dens acum, Câte-o ploaie, trimițând asupră-mi, Răcorind dogoarea, ce soarele ți-a oferit-o Și tot el, colorându-ți pielea, Tu așteptând, cu ochii-nchiși, zâmbind, Arătând acum, desculța, cu părul desfăcut Și buzele uscate de soare și de vânt, Privind adesea printre nori, Ca o țiganca
DESCULȚĂ, CU PĂRUL DESFĂCUT de COSTI POP în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353248_a_354577]
-
-mi viață în fiecare dimineață foșnești mirabilă osândă ți-e cântul susur, vântul leagăn și trupul ți-e potir de rouă clădindu-se din seva nouă, umbrar pe lăstărișul geamăn mi-e gerul aspră silnicie pierdută-n crudul primăverii mă răcorești în toiul verii și dărui toamnei rodnicie copac și frunză, dar ceresc etern prilej de bucurie împreunați în veșnicie și-n cel mai simplu “te iubesc!” *** Pictura: "Dor de verde" - Petras Lukosius Referință Bibliografică: copacul, eu, tu, frunza-i blândă
COPACUL, EU, TU, FRUNZA-I BLÂNDĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353259_a_354588]
-
se lasă liniștea-n amurguri, Tristețea, chiar tentantă, grea și oarbă, Sufletul nu mai vrea în el s-o soarbă, Mai bine mierea, cea depusă-n struguri. Când valurile verii sunt prea calde Și se topește pe nisipuri firea, Ne răcorește marea cu smaralde, Care, în ochii mari, aprind privirea, Iar dragostea coboară să se scalde, Că și-a găsit în ei nemărginirea. ALBASTRU Mai sus decât abisurile mării, Mai jos decât tăriile din ceruri, Acolo regăsim în mii de feluri
CURCUBEU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352593_a_353922]
-
și cu ambiții pe măsura numelui său. Nu mi-a fost dat să-l am alături pe cel care mi s-a dezvăluit pe terasa cu umbreluțe colorate. Uraganul Victor s-a transformat într-o ploaie ușoară, care mi-a răcorit sufletul pârjolit și s-a topit apoi pe cerul curat de vară de culoarea unor ochi pe care nu am să-i pot uita niciodată. Totuși, din fotografia veche, mă mai privește cu aroganță caporalul care s-ar fi luat
NECUNOSCUTUL MEU TATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352590_a_353919]
-
convenit această aparentă împăcare pentrucă cel puțin Nicolae nu va mai bârfi. Pe de altă parte cel puțin am satisfacția că am putut să-l împroșc și eu pe Nicolae cu tot felul de vorbe batjocoritoare, puțin tot m-am răcorit”, așa gândea Silviu în timp ce intra pe ușa blocului său, salutând cu respect o bătrână ce stătea la balcon, la un apartament de la parter. Între timp Eusebiu îl sună pe Nicolae spunându-i că va lipsi trei luni din oraș, și
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (7) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352716_a_354045]
-
răsuflarea cum mă cuprinde și-mi liniștește durerea mută de femeie în devenire. Scapă-mă cât mai curând de această stare, de această suferință. Fii cel care să-mi vindece cât mai curând dorința de iubire adevărată, de pasiune devastatoare. Răcorește-mi trupul și sufletul cu pasiunea ta. Vreau să fie seara noastră. Îndreaptă-ți întreaga atenție spre mine. Fii ca marea ale cărei valuri îmi caută sânii și mi-i răcorește cu mângâierea lor, fii tu cel care să le
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
mai curând dorința de iubire adevărată, de pasiune devastatoare. Răcorește-mi trupul și sufletul cu pasiunea ta. Vreau să fie seara noastră. Îndreaptă-ți întreaga atenție spre mine. Fii ca marea ale cărei valuri îmi caută sânii și mi-i răcorește cu mângâierea lor, fii tu cel care să le aline nevoia de a fi atinși de săruturi pătimașe”... - Dalia, tu ești aici, sau ai plecat cu gândurile pe alte meleaguri? o trezi Sorin din visare. Parcă visezi cu ochii deschiși
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
plini de abisuri și de taine încă nedescoperite. Ștefan, Ștefan, ce frumos sună când îi rostesc numele. Este ca o chemare. Este cavântul din largul mării, ce vrea să poposească o clipă să-mi mângâie sufletul și să mi-l răcorească! Să stingă arșița care îl dogorește. Acum mă simt așa de singură... Vreau să mă regăsesc în îmbrățișarea ta, Ștefane! parcă-i spunea bărbatului, cu atâta pasiune ce se năștea gata să erupă ca lava fierbinte a unui vulcan activ
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
eu l-am pictat potop de ploi Din care lacrima, de fericire moare. Dac-aș putea să fiu un strop din noi L-aș așeza acolo-ntre izvoare. Să-mi stingă setea de ți-e sete iar, Să-mi dea răcori, în umbra de măslin Să -ți plouă nemurirea la hotar, Când eu mai cânt o frunză de mălin. Referință Bibliografică: Să-ți ard păcatul! / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011. Drepturi de
SĂ-ŢI ARD PĂCATUL! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354161_a_355490]
-
opri să îmi culegi vreo floare! Nu te uita la frunza care plânge! Și chiar,de-o zână brațul își va frânge, Privirea-ntoarce,și te du pe altă cale! Izvorul cristalin ce cântă lieduri Și te îmbie să îți răcorești pustiul Are otrava cea mai tare chiar în pliul Dintre suspine și-ale stâncii riduri... Să nu privești spre sălciile-albastre! Și nici să nu te-apropii la vreo rugă! Închide ochii chiar de te lovești, și-n fugă Pătrunde-n
NOAPTEA LUPULUI ŞI-A IELELOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354165_a_355494]
-
aflasem despre aceste locuri, fără să îmi dau seama imediat că și el avea exact aceeași direcție. Ori poate, el se lua după mine, neavând altceva special de făcut înafară de o plimbare plăcută? Ajungând în dreptul stâncilor mele, care-mi răcoreau oarecum dorul de stâncile munților noștri ...de-acasă, eu aș fi continuat drumul pentru a nu-mi deconspira locul meu, dar el s-a oprit zicându-mi: Aș vrea să stăm de vorbă puțin, aici... Chiar aici? Da! Păi spuneți
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
pământul sub picioare și pornim agale... în bazarul de pe coastă admirăm artă turcească... Se oferă spre vânzare preparate culinare, pește și fructe de mare, baclava, sarailii, sucuri, fructe aurii... Cumpărăm bijuterii, jucării pentru copii, cafea negară turcească, bere să ne răcorească. Urcăm în autocare și ne-ntoarcem din plimbare la Hotelul “Titanic” ce pare - cufundat în visare... Referință Bibliografică: CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 179, Anul I, 28 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei
CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354254_a_355583]
-
vor comporta și nu vă vor vorbi la fel, vă puteți simplu debarasa, fără să intrați în tagma lor și să le copiați acest fel urât de a fi și de a vorbi... Eu mi-am terminat „repertoriul” ca să mă răcoresc puțin, bineînțeles, însă cel care formase greșit numărul, nu mi-a mai răspuns, semn că-mi întrerupsese cam de pe la jumate răbufnirea, scăpând astfel de „serva mea”. Dar ce să-i faci: Așa-i în tenis! Protagoniștii hazului de bun gust
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
nori și chiar pe firul de iarbă sau pe zăpadă. Ea are căi freatice de comunicare și comuniune electivă, care nu pot fi aflate decât cu ansa iubirii. Și dacă nimerești (după căutări îndelungi) izvorul freatic, te scalzi și te răcorești în apa ei vie, până devii neprihănit și-ți cresc aripile pentru zborul continuu. Căile pe care le-a descoperit Romeo Tarhon în volumul, atât de inspirat numit: “Și îngerii au îngeri păzitori”, se întâlnesc și se împletesc precum vasele
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
jumătate din inima mea; o frunză galbenă, o frunză verde și fluierul ciobanului împletind o notă de pe pământ cu o notă din Rai. E iarăși octombrie! Iarăși se zgribulesc stelele pe cer și luna e mai strălucitoare, iarăși ploile îmi răcoresc pașii pierduți prin mirosul copilăriilor de fum de crengi și frunze lepădate și mistuite în ochii-mi umezi. O zi caldă, alta rece și iar curge must în clocot pe țevile vieții spre întotdeauna și iar plânge Cuvioasa Parascheva cu
OCTOMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347154_a_348483]
-
Poeme > Dorințe > DISTANȚĂ DINTRE MINE ȘI SĂRUT... UN GÂND Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 310 din 06 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te atingeam cu umbră sărutării mele, soarele aștepta peste nor pentru că tăcerea, a rupt... sau a răcorit mângâierea cu un fel de început, peste gând, distanță dintre mine și sărut. Aveam peste genele iubirii, dor, mă luptăm cu speranță divină, iar clipă părea agățata peste clipă, o vină... Nu este așa că dacă te sărut în vis, Ai
DISTANTA DINTRE MINE SI SARUT... UN GAND de PETRU JIPA în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357157_a_358486]