20,710 matches
-
aveți este inteligența voastră, mergeți la școală cât mai departe, studiați, învățați, pregătiți-vă... Afirmă cu tărie: „Trebuia ca în școli să ne fi învățat adevărul despre tot ce ține de neamul nostru românesc, care este un neam brav, cu rădăcini puternice și origini străvechi, iar despre România noastră trebuia să ne fi învățat că este o țară mică, că avem și noi ce avem!” Era tare indignat că s-au scris pe vremea comunismului atâtea poezii patriotice exagerate, laudative, cu
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
-l întâlnesc, o să-l cert și-l voi întreba de ce n-a făcut turul României”. Au abordat tot atunci subiecte diverse despre Franța și Japonia, fiind uimită de cunoștințele românului. L-a întrebat cum îl cheamă și unde-și are rădăcinile în România, pentru a-i putea povesti de el lui Cioran. La despărțire nea Mitică i-a propus să facă schimb de adrese însă delicata doamnă i-a dat un răspuns care l-a lăsat fără replică: A fost prea
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
dar fiind religios, considerând credința religioasă valoroasă, a învățat să muncească, respecte și aplice putere gândirii pozitive. Și cu acestea a câștigat un alt mare număr de suporteri, de voturi. Pe toate acestea le suplimentează cu: „În fapt adâncile noastre rădăcini în credința religioasă a făcut această țară mare” (pag.131) Alte aplauze, alte voturi. Și așa, din fapt în fapt, ajunge la valoarea tradițiilor religioase și american-naționale ce trebuiesc păstrate și respectate. El, Donald Trump, le va respecta ți apăra
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1481172135.html [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
sancio,de unde sanctus, oficial sunt deduse din i.-e.*sak-"to sanctify,without any clear outside connections".Referitor la *sak W.Morris ( v.M.Winkelman) se gândea la prefixul să- că amintind de cuvântul shaman și alcătuia o listă de 12 rădăcini cu acest prefix printre care sak indo-european "a sanctifica",sfânt, si chiar sawel"soare".Dar i.-e. sak este exact numele soarelui în jicaque,Honduras. 4)În greacă "sfânt" se zicea hagios dedus curent din i.-e.*ieh2g-"to venerate
SOARE SFÂNT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1457606753.html [Corola-blog/BlogPost/340938_a_342267]
-
sfânt de pe Cer mi-am dat seama că sfânt vine de la soare ,dar am abandonat etimologia din cauza ....autorului.Am reluat-o acum un an și am ajuns la concluzia că sintagma soare sfânt e mai răspândită și mai veche.Așadar rădăcinile indo-europene au la bază ceva concret și anume soarele care luminează, încălzește, da viață ființelor.Soarele este speranța, salvarea, mântuirea;la soare te închini,e sfânt.Întâmplător altarele bisericilor sunt spre răsărit de unde se înalță Soarele?Ești soare sfânt pentru
SOARE SFÂNT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1457606753.html [Corola-blog/BlogPost/340938_a_342267]
-
spună o poezie Moșului, aș fi un pic nelămurit în privința momentului. Asta pentru că, deși există două sărbători care s-ar numi „Crăciun” și au caracter religios ortodox, una pe rit nou (25 decembrie) și una pe rit vechi, având ca rădăcini spațiul slav (7 ianuarie), se întâmplă ceva neobișnuit: la ambele, Moșul chiulește deliberat. Sigur, există familii care respectă și obiceiurile pe care le vezi la București, dar nu în proporție majoritară. Așadar, Moș Crăciun nu vine la cele două nașteri
Și moldovenii au la TV, de fiecare Crăciun, Home Alone-ul lor, turnat la Moscova by https://republica.ro/c-i-moldovenii-au-la-tv-de-fiecare-craciun-home-alone-ul-lor-turnat-la-moscova [Corola-blog/BlogPost/338333_a_339662]
-
în loc de Prefață, semnată de Ben Todică, care printre altele subliniază: “O schimbare se simțea în emoțiile poetului. Ceva îl apropia și mai mult de pământul pe care se afla. Simțea că se întregește ca om, că se echilibrează și prindre rădăcini. Decebal îngenunche:”Ce dar minunat! “ și începu să savureze România Tainică pe care numai un suflet din depărtări a unui pui sincer de roman, precum Ioan Miclău din Gepiu (Oradei n.n. ) o putea simți cu adevărat. Dorul de acasă, taina
ION MICLĂU- SAU O VIAŢĂ ÎN SLUJBA CULTURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_miclau_sau_o_viata_in_al_florin_tene_1390634472.html [Corola-blog/BlogPost/359910_a_361239]
-
Aveai mânecile suflecate și degetele tale lungi și firave amestecau țărâna galbenă cu acele picături, aproape transparente, smulse din roua cerului senin de vară. Căldura ta mă topea într-un fluid în care eu germinam și mă întindeam ca o rădăcină din fundul pământului, să caut lumina cea dătătoare de viață. Te priveam cum mă modelai, ca olarul ulcica lui de lut; să fie mai frumoasă și mai trebuincioasă pentru nevoile semenilor. Zâmbeai. Cum a zâmbit, probabil, și Dumnezeu când l-
ŢĂRÂNA LACRIMILOR TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Tarana_lacrimilor_tale_george_safir_1354144410.html [Corola-blog/BlogPost/351351_a_352680]
-
îmbarcat” în căruța unui localnic destoinic trasă de doi cai, obisnuiți cu acele poteci șerpuite prin desișul pădurii. O noapte rece umedă și...neagră ca păcura ne-nvăluia. Drumul spre Domnița era de pământ, noroios și plin de hârtoape și rădăcini. Avea și o porțiune fără pădure, dar în rest circa cinci-șase kilometri șerpuiau numai printre stejari și arboret. Nu foloseam lanternele pentru că ne-ar fi trădat prezența de departe. Trebuia să ne bazăm doar pe dibăcia căruțașului și instinctele cailor
O povestire adevărată și un…tablou! by http://balabanesti.net/2015/12/03/o-povestire-adevarata-si-untablou/ [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
premierii lui Ion Iliescu de către Camera de Comerț Româno-Americană continuă. Culmea absurdului: Ion Iliescu este premiat de către chiar consilierul său, Mark Meyer... S-a stabilit data chiolhanului de la New York în cinstea lui Iliescu. Lui Mark Meyer i s-au căutat rădăcini românești pentru a fi pus de regimul Iliescu în fruntea comunității românești din Statele Unite. Comunitatea românească s-a unit împotriva lui Ion Iliescu. Pentru chiolhanul în cinstea lui Ion Iliescu, Mark Meyer strânge mari sume de bani. Și-a găsit
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 12 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/346464_a_347793]
-
singurătate, zile și nopți în care parcă a uitat să vorbească și în care s-a gandit .... Da... tot nu e bine ...! Cum să plece omul de la casa lui, să se piardă la oraș.... Parcă ar fi un copac fără rădăcina... Pentru Tuta o fi mai ușor, ca a plecat de micuța, dar ea.....să iși lase așa, casa.... -„Da tu, mama, nu mai zici nimic?, îi spunea uneori Tuta -Mă gândesc, mama, mă gândesc” Cum îți schimbă o clipă toată
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mirela_penu_1453925499.html [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]
-
bine scopul unui dirijism și paternalism unic, prin formula CAER și a Pactului de la Varsovia care puneau în practică primatul Moscovei. Este istoricește stabilit că eforturile în această direcție, încă de la terminarea celui de al doilea război mondial - cu o rădăcină în Secretariatul Internațional al Partidelor Democratice de inspirație Creștină (1925) și o întemeiere de construcție continentală prin Uniunea Europeană a Creștin-Democraților (1965) în paralel cu ducerea la îndeplinire a proiectului european pe care-l inițiaseră liderii partidelor respective - sunt datorate mișcării
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_democratia_crestina_corneliu_leu_1357461521.html [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
și prezentat în ediție bilingvă are, ca adaos de valoare, traducerea lui Tomy Sigler (ZL), un fin cunoscător al celor două limbi, făcându-l astfel abordabil cititorului care nu cunoaște limba română dar care este interesat de creația literară cu rădăcini în această cultură. Este un alt gest de minunată risipire al poetei, unul din acelea asemănătoare recitării poemelor antice pe malurile mării pentru ca vorbele să fie duse în cele patru zări, iar sunetul lor, chiar dacă necunoscut urechii, să încânte sufletul
CUVINTE DIN SUFLET ÎN ZBOR PESTE MĂRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1493778509.html [Corola-blog/BlogPost/368563_a_369892]
-
vom pricepe mai bine semnificația, lumina va pune stăpânire pe sufletul nostrum, înfrumusețându-l. Glasul ierarhului duhovnic reprezintă lumina care ne acoperă cu harul său. Sămânța aruncată va răsări și va supraviețui, dacă vom avea grijă să nu-I tăiem rădăcina - credința. Lumina străbate în întuneric. Vâzând-o, ne entuziasmăm, ne înflăcărăm, dar este necesar să luăm aminte asupra ei, să-I pătrundem înțelesul, semnificația. Cuvintele Înaltpreasfințitului Părinte Ioan - Arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei - sunt cuvinte pline de
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1411541746.html [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-sarbatorita-la-malul-marii/ [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
al unei ordini naturale, iar filosoful grec Constantin Tsatsos vine și completează; este copilul durerii.La care adăugăm că tot ce are mai frumos în el, chiar și răul, s-a născut cu durere, din durere, producându-i durere. La rădăcina acțiunilor lui se găsește o rană. Descoperim la eseurile autorului sensul noician al judecății fenomenelor vieții, ca spornicie a ideii, fiind interiorizat fără polemică explicită, iar capacitatea eseisticii combinată cu filozofia, leagă retorica argumentației într-un silogism al conceptului despre
IUSTINIAN GR.ZEGREANU- ÎN NUMELE TATĂLUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Iustinian_grzegreanu_in_numele_tatal_al_florin_tene_1350978055.html [Corola-blog/BlogPost/346527_a_347856]
-
până în secolul al XIII-lea. Dar să trecem în revistă, făcând recurs la izvoarele itorice ale antichității și Evului Mediu, principalele momente ale evolutiei societății românești din cele mai vechi timpuri și până la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. 1. RĂDĂCINILE POPORULUI ROMÂN Constituirea statului centralizat sub regele BUREBISTA, în jurul anului 70 î.Hr. a fost rezultatul dezvoltării vieții materiale și spirituale pe teritoriile locuite de geto-daci, care făceau parte din marea populație a tracilor, cu adânci rădăcini în întregul spațiul carpato-danubiano-pontic
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
1 Decembrie 1918. 1. RĂDĂCINILE POPORULUI ROMÂN Constituirea statului centralizat sub regele BUREBISTA, în jurul anului 70 î.Hr. a fost rezultatul dezvoltării vieții materiale și spirituale pe teritoriile locuite de geto-daci, care făceau parte din marea populație a tracilor, cu adânci rădăcini în întregul spațiul carpato-danubiano-pontic. Influieța puternică asupra dezvoltării materiale și culturale a Daciei au avut-o contactele largi cu cele mai avansate civilizații ale antichității greacă, romană și persană. Statul dac a cunoscut o puternică inflorire economico-socială în sec. I d
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
inimii spre fericire. Important e să conștientizam iubirea, iar apoi trăirea ei va veni de la sine. Și asta pentru că avem plantata în noi sămânță iubirii. Trebuie să o hrănim constat cu lumina, bucurie, căldura umană, speranța pentru a putea prinde rădăcini și a da rod. E minunat să poți iubi fără condiții, fără limite... iubirea nu trebuie să fie doar unilaterală, ci trebuie s-o extindem. Am descoperit artă de a iubi oamenii, copiii, florile, animalele, cărțiile, poezia,cerul, pământul, pădurea
ARTA DE A IUBI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Arta_de_a_iubi_elena_lavinia_niculicea_1346073213.html [Corola-blog/BlogPost/355279_a_356608]
-
și vreau să-l gravez în inimi și nu doar pe hârtie. Tot ce trăiește cititorul, experiența, zbuciumul și visul sau, încerc să le traduc într-un limbaj propriu și estetic. Aș asemănă scriitorul cu un copac care își are rădăcinile în solul experiențelor umane și a realitățiilor cotidiene, iar coroană de gânduri o are îndreptată spre cer ... spre vis, fantezie, acea lume abstractă, ce nu poate fi palpata ci doar imaginata. El rezista tuturor intemperiilor și nu îngenunchează în fața convențiilor
ARTA DE A IUBI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Arta_de_a_iubi_elena_lavinia_niculicea_1346073213.html [Corola-blog/BlogPost/355279_a_356608]
-
Singurele vicii pe care și le recunoaște au fost răbdarea (și a răbdat multe) și dragostea - a iubit fără de măsură. România, băgată cu de-a sila în hora "Europei", omul care își pierduse totul (începând cu părinții, cu trecutul, cu rădăcinile, cu obiceiurile, cu iubirea de sine și de aproapele) era și el aruncat de pe o zi pe alta. Și pentru că îi era greu, arunca în jur tot ceea ce-i prisosea lui, scârba, uitarea și mizeria...să zic? Și jegul! România
SĂ ÎȚI IUBEŞTI ȚARA, SĂ OFERI FĂRĂ SĂ CERI NIMIC ÎN SCHIMB. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1491821011.html [Corola-blog/BlogPost/368826_a_370155]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comemorari > CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 786 din 24 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Editorial de Mariana Cristescu „Rădăcinile lui Gheza Vida”.... Centenar Vida Geza. De fapt, Gheza Vida. Pentru a pune capăt unor controverse, precizez că Vida Gheza NU era maghiar, ci român! S-a născut într-o familie de mineri, la 28 februarie 1913, la Baia Mare, și
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Ordinul Meritul cultural cl. I, iar în 1971, Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. În anul 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În 1963 apare primul film realizat de Mirel Ilieșiu despre Vida și opera sa, „Rădăcinile lui Gheza Vida”. Așadar, în această primăvară se împlinesc 100 de ani de la nașterea sculptorului Gheza Vida, unul din marii artiști ai secolului XX. Direcția de Cultură a municipiului Carei, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare din
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
noi să avem un destin. Prin Haret și Mehedinți, Romania a fost condusă jumătate de secol prin știință, rigoare și școală a muncii. Tot munca este și acum importantă, dar mai specială: munca din străfundul sufletelor noastre. O lume fără rădăcini cum este astăzi România, este o lume fără morală, care uită de Brătianu, Eminescu, Onicesu, Mihoc, Moisil, Carafoli, Gogu Constaninescu, George Manu. Aceștia și mulți alții au făcut istorie și nu evenimente. Au demonstrat că societatea este condusă de oameni
LIBERTATEA CA DESTIN de CĂLIN GEORGESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/calin_georgescu_1473553257.html [Corola-blog/BlogPost/344781_a_346110]
-
un suspin, Un boț de mămăligă-amară Și rugăciunea lui de seară. Tovarăș lui îi e doar gândul Mișcat și el,adie vântul... Departe la oraș,o fată Privind la calendar așteaptă Ziua în care,din străini Se-ntoarce iar la “rădăcini” Părintele să își cinstească Printr-un soț bun,copii și pască Și risipind când va să vie Rouă din ochi,cu duioșie. DAN MITRACHE Referință Bibliografică: ZEFIR ȘI ROUĂ / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1198, Anul IV
ZEFIR ŞI ROUĂ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_mitrache_1397314672.html [Corola-blog/BlogPost/347796_a_349125]