575 matches
-
atenția deplină a șefului său. O astfel de ședință față În față este plină de semnificații pentru persoana care primește aprecierile. Timpul și eforturile depuse de către manager pentru o recapitulare de acest gen Îi vor transmite un mesaj clar și răspicat angajatului. Deși există nenumărate motive pentru care evaluările sunt evitate, un factor important este pregătirea insuficientă. În situația În care oamenilor li se cere să facă tot mai mult În birouri și fabrici În care există un număr insuficient de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
să nu-l întrebe în ce anume constă aceasta: scrierea acelei Arte stupide (stultam Arte), nu-i permite să aibă mâinile curate. Neve rogis quid sit; stultam conscripsimus Artem: Innocuas nobis haec vetat esse manus (v. 73-74). Așadar, poetul afirmă răspicat că Arta (Ars amatoria) constituie pretextul de care s-a folosit Augustus pentru a-l exila și că, dacă nu ar fi existat acest pretext, nu i s-ar fi putut aduce nicio învinuire. Cu toate acestea, sulmonezul face clar
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a verdictului, a "judecății de valoare". De aceea, el alege să folosească o versiune "reîncărcată" de limbaj critic modernist, molcom, retractil, autoironic Patraș se plânge în mod repetat de "moldovenitatea" lui, care-l împiedică să fie mai energic și mai răspicat. În realitate, retractilitatea este semnul atitudinii critice care nu disprețuiește ceea ce întâlnește în cale. Căci atunci când e cazul, "gheara" acestui critic (care este tocmai calibrul său intelectual), tânăr șef de școală academică ieșeană, se vede de departe, și tăietura ei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ian. 1937, apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 386). 55 Despre rolul lacrimilor în melodramă, vezi printre altele și Florence Fix, Le mélodrame: la tentation des larmes, Éd. Klincksieck, Paris, 2011, în care se afirmă răspicat: "Les larmes sont essentielles; comme tout élan du corps (silence, cri), elles sont une gage de sincérité" (p. 121). 56 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 20: "[...] tot romanul este construit pe macheta
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
S.S.d.R. Firește, semnele de care vorbeam, neluate În seamă, necorijate printr-o activă și reciprocă acțiune de lămurire și mobilizare, pot deveni obiceiuri și ca atare piedici În calea unei munci creatoare. Căci, iată ceea ce, din capul locului, trebuie spus răspicat și repetat până la completa edificare: secțiile S.S.d.R. sunt instrumente de creație, mijloace pentru stimularea, creșterea, Îmbunătățirea literaturii noastre. În telegrama lor către Comitetul Central al PMR scriitorii noștri și-au luat angajamente precise În acest sens, și-au pus ferm
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Epicul romanului e istorisirea biruirii piedicilor, de la cele mai mari la cele mai mărunte. (Ă). Ofensiva comuniștilor va rupe plasa abilă pe care a țesut-o dușmanul. Ordinele transmise direct de la legațiile anglo-americane prin „stelatul” și misteriosul domn Caraman, spun răspicat: «În curând războiul va izbucni! Canalul nu trebuie să se facă. Orișice slăbiciune trebuie speculată!». Acolo unde forța de organizare a partidului nu s-a făcut pe deplin simțită, folosind fiecare avantaj al terenului ca pe un câmp de bătălie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
copilaș făcut la bătrînețe, da, da... ai început să te moi, văd eu... Hai, dați fuga, oameni buni, pregătiți-vă să brațați vergile! Ă Stop, strigă Ahab. Nu v-atingeți de nici o parîmă! Apoi, către căpitanul străin, cu o voce răspicată, apăsînd pe fiece cuvînt: Ă Căpitane Gardiner, n-o voi face! îmi răpești timpul. Adio, adio! Dumnezeu să te binecuvînteze, omule, dar, să-mi fie cu iertare, trebuie neapărat să plec. Domnule Starbuck, uită-te la ceasul din habitaclu și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu "cadrele", Ceaușescu va controla practic admiterile, cât și, mai ales, ocuparea posturilor cheie în partid, fapt care se va dovedi de o importanță capitală în câștigarea luptei politice dusă pentru înlocuirea lui Dej. "Partidul [...] era în mâinile lui!", afirmă răspicat fostul ministru de Externe Ștefan Andrei (Andrei în Jianu: 2008, 96). Există, oarecum firesc, numeroase speculații referitoare la identitatea celui pe care Gheorghiu-Dej l-ar fi ales drept succesor. Aici, întâietatea este disputată între Ion Gheorghe Maurer și Gheorghe Apostol
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
gărzile patriotice" trebuia să respecte în primul rând legislația în vigoare. Construită după tipare leniniste, aceasta ar fi constituit un indispensabil ghid de acțiune al combatantului. "Socialismul nu se poate construi prin nesocotirea legilor, prin încălcarea lor, prin anarhie!" declara răspicat Ceaușescu. "Aceasta reprezintă o mentalitate și un spirit burghez, mic-burghez, străin concepției revoluționare, străin clasei muncitoare, care, prin esența ei, este clasă disciplinată, revoluționară!" (Ceaușescu apud. În sprijinul activității...: 1986, 109. subl. în orig.). De altfel, disciplina, alături de rezistență, era
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
M Arcade, montat de Alexa Visarion prin decuparea unei intrigii dintr-un text prolix, scris în anii '70 (piesa a apărut în 1971 la Paris, în contextul dezamăgirii pentru eșecul tot mai evident al ideologiei marxiste, agravată de dovezi din ce în ce mai răspicate și comprimițătoare ale concertării de la Moscova a acestei tendințe în Europa Occidentală), pune în discuție destinul general al revoluțiilor ratate și, în primul rând, ceea ce am considerat noi revoluția română din 1989. Desfășurată pe scena deschisă vast în toate direcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
covîrșitor. Ogivele strivesc sau înalță. Depinde în ce stare ți se află sufletul. Femeile satului sînt aici. Îmbrobodite. Cine-a făcut biserica? Noi, femeile! Un preot tînăr, în fraza căruia se simte vag tăietura de dincolo de munte, vorbește fluent și răspicat despre sfinții părinți Ioachim și Ana. La urmă, toată lumea repetă, după preot, austera litanie. Ce scenariu ordonat, franc, pe față, fără iconostas! Consumat aici, în inima podișului moldovenesc, într-o lume neordonată, piezișă, ascunsă după iconostas! Ies. Dincolo de munte, goticul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în propria lor țară propagandă împotriva "imperialismului" românesc, acaparator de teritorii, Bucovina, Dobrogea, Basarabia? Ce memorie scurtă au nepoțeii ăștia de vîrsta a treia! A trebuit să treacă o jumătate de secol pentru ca România, prin noua sa putere, să afirme răspicat: "Ultimele influențe sovietice au fost eliminate prin măsuri ferme la nivelul președinției și guvernului". Vorbele aparțin primului ministru Victor Ciorbea și au fost rostite recent la Bruxelles, generînd o simpatie, greu disimulată, în mai toată presa bună occidentală. Nu și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
babe crețe blestemă, pe o pancartă care le unește zbîrciturile, guvernul, președinția etc. pentru... pentru ce? Știe, probabil, mai bine "opoziția" care, vorba lui Pleșu adresată, într-o noapte, unui condeier perpetuu-justițiar, este endemic "tristă", spune, invariabil, nu. Un nu răspicat. Nostalgic-proletar. Prind, în ultima secundă, la Palat, Retrospectiva Țuculescu. Dar nu în încăperile fostului Muzeu național (în care, de altfel, s-au consumat momentele fierbinți ale tronului României), încăperi ciuruite în același decembrie telegenic, ci în față, în incintele dinspre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înlăturării ticăloșiților nu se diluează în puhoaiele care acum îndurerează țara. Doar cîteva luni sînt necesare pentru a seca jubilația de moment a faunei de stînga și a repune pe tapet aceleași, consecvente, comandamente ale liberalismului renăscut (și) prin stilul răspicat al lui Călin Popescu Tăriceanu. A mai existat cîndva un mare potop. După care însă lumea s-a alcătuit și mai frumoasă de cum fusese. Nu? 2 august Într-o Românie generic diletantă, nici segmentul analizei politice nu mai poate surprinde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre a Își atinge propriile scopuri criminale și Încă mai vîrtos au căutat să Își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. În chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales În ce privește afirmarea tot mai răspicată a identității româno-americane”, contribuind la „eliberarea” lor de sub „dependența psihologică față de țara «veche». Pentru Întîia dată ei afirmau răspicat că sînt parte a națiunii americane și tot pentru Întîia dată se puteau concentra exclusiv spre dezvoltarea propriilor instituții”. O importantă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un guvern de aventură, față de poftele altora de a restabili vechea socoteală a tolerării pungășiilor și a anulării răspunderilor, ne întoarcem către acel care ține cumpăna intereselor statului și rostim cu o lealitate neîntinată de nicio slugărnicie, cuvântul bărbătesc și răspicat al bătrânului Lascăr Catargiu "Măria Ta, aiaste nu se poate!" [...] PNL, înnoit de acțiunea noastră, înțelege să-și ia toată răspunderea situației. Vrem să dăm Coroanei și țării guvernarea sprijinită pe temeliile alianțelor noastre tradiționale". ("Mișcarea", nr. 451, 1 iunie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sau nu? Privirea lui, ațintită asupra mea deasupra flăcărilor, strălucea cu o sclipire ușor smintită. Vocea lui devenea aspră și totodată rugătoare. Am suspinat, ca și cum aș fi vrut să-i cer iertare lui Hugo și, cu un ton ferm și răspicat, am declarat: - Nu, nu l-au împușcat. Un sergent bătrân, care era acolo, și-a amintit de propriul lui fiu, rămas în sat. Și a strigat: „Cel care se atinge de puștiul acesta o să aibă de-a face cu mine
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
persoană schimbă ceva cu fiecare acțiune. Fiecare persoană pe care o întâlniți va fi afectată de practicile, credințele și acțiunile dvs. Exemplul a fost dintotdeauna cel mai bun profesor. Mulți dintre vizionarii vremurilor noastre fac apel la noi, tare și răspicat. Trebuie să învățăm să ascultăm. Dar oare o vom face? Edgar Cayce, profetul adormit, spunea că trebuie să ne bazăm mai mult pe natură, dacă dorim să supraviețuim. Sun Bear, un alt mare profet al vremurilor noastre, și-a dedicat
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
primul rând acele organizații internaționale sterile, ineficiente, parazitare, ale căror denumiri bombastice (UNESCO, ONU, Free Europe) sunt simple paravane pentru interese meschine și derizorii. La una dintre numeroasele dezbateri ale celor numiți în jargonul politically correct "displaced people", se afirmă răspicat : "Nu "Free Europe" le dă de mâncare exilaților, ci exilații sunt cei care le asigură traiul de invidiat numeroșilor funcționari de la "Free Europe".[...] Eliberarea popoarelor din Est? este ultima grijă care ar putea da dureri de cap acestor legiuni de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
e similară cu cea produsă de lectura basmului parabolă Ion. Posibila asimilare a îndărătnicului personaj cu autorul însuși înlesnește decriptarea unei atitudini existențiale manifestate în plan artistic prin reversul exercițiilor admirative. Actul parodic îi reiterează astfel gestul rebel, de afirmare răspicată a poziției contrare, demistificatoare, pentru că, parodiind, artistul pare a exclama contrariat, asemenea alter-ego-ului său, Ion: Cum o să vă placă, nene, săracul de mine? ... măgar! din gură! Carnavalul de Venezia!! cu variațiuni!! [...] Nu trebuie să vă placă! De ce mă, pârlitule? Că
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în cazul său, întrucât lasă să se înțeleagă că are conștiința forței pedagogice investite în comicul de această factură. În Jurnalul nostru. Ce lipsește "Moftului", de exemplu, prin intermediul "amicului" care girează rostul revistei umoristice în peisajul publicistic românesc, se afirmă răspicat: "în materie de spanac, ironia și gluma sunt niște sterilizatoare eminente; pe unde trec ele, spanacul nu mai crește, sau în orice caz nu prosperă prea mult. În timpul din urmă, prețioasa legumă a luat în adevăr o extensiune colosală. Câmpul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu o spunem îndeajuns, declară Hugo în Prefața la Lucreția Borgia, are în zilele noastre o importanță imensă și care tinde să crească fără încetare, odată cu civilizația. Teatrul este o tribună. Teatrul este un amvon. Teatrul vorbește tare și vorbește răspicat. Când Corneille spune: Fiindcă ești mai mult decât un rege crezi că valorezi ceva", Corneille este Mirabeau. Când Shakespeare spune: "To die, to sleep"80, Shakespeare este Bossuet. Autorul acestei drame știe cât de mare și serios este teatrul. El
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
i-a hărăzit soarta, o mare speranță a literaturii interbelice, ar fi putut fi ridicat el însuși de posteritate la rangul unei legende tragice. Foarte adesea coalizările politice fac scriitorilor cele mai penibile feste. Dar trebuie să spun încă o dată răspicat [...] că nu este afectată întreaga operă a lui Mircea Streinul: zona tumorii politice este mult mai restrânsă decât se crede. Cel mai îndepărtat de o asemenea contaminare este tulburătorul roman Ion Aluion, al cărui conflict tragic va persista multă vreme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
luau sfârșit la moartea unuia dintre soți. La jumătatea anilor ’70, mariajele durau peste 35 de ani, iar dreptul la divorț era solicitat din ce În ce mai asiduu. Între timp, explozia postbelică a natalității (baby-boom) anihilase argumentele demografice Împotriva contracepției, făcând din opoziția răspicată a autorităților ecleziastice o poziție izolată. Tot mai puțini oameni participau la mesă În Europa de Vest. Indiferent de motive - mobilitatea geografică și socială a sătenilor până nu demult supuși, emanciparea politică a femeilor, declinul școlilor religioase și asociațiilor caritabile catolice În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de „mici diferențe”. Stratificarea mondială pune în discuție „un principiu general conform căruia, în cadrul unei interacțiuni sociale, micile diferențe inițiale sunt întărite, stabilizate și, cu timpul, devin tradiționale” (Wallerstein, 1990, p. 131). A.G. Frank subliniază acest lucru încă și mai răspicat: Dezvoltarea și subdezvoltarea economică sunt cele două fețe ale aceleiași monede. Amândouă sunt consecința necesară și reprezintă forme de manifestare contemporană a contradicțiilor interne proprii sistemului capitalist mondial” (apud Wallrstein, 1990, p. 131). Expansiunea implică deci, în mod necesar, o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]