2,050 matches
-
pe ciment ci în aceste încălțări ciudate, ploșnițele nemaiavând cum să treacă de ele. Au fost răscolite toate grămezile de gunoaie, s-a făcut o curățenie generală prin curtea șantierului, la bucătărie cota acesor cutii goale crescând dintr-odată. Au răsuflat oamenii ușurați l-au felicitat pe inovator, totul mirosea ca la o găzărie cu țevile sparte și au dormit liniștiți câteva nopți. Numai că la statul major al ploșnițelor s-o fi găsit probabil vreo cotoroanță mai versată care le-
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
lui Bhrams al lui Arhur Rubinstein. Era primul concert de piano dirijat de el. O răsuflare prelungită de fericire îi trece pe buze, își revine din amintiri și urmărește degetele concertistei care luneca pe claviatură. Maestrul își încreți fruntea, si răsuflă prelung... Prea multe evenimente emoționante le-a împărtășit cu destinul acestui „popor ales" de l-au ales pe el dirijor pe viață al orchestrei israeliene, atatea emoții, trecute, trăite, reamintite tocmai acum, la acest concert cand colegii, publicul și toată
80 DE ANI DE LA NASTEREA MAESTRULUI ZUBIN MEHTA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348639_a_349968]
-
plajă de mai jos. Cred că o încerca și o oarecare teamă, deoarece pe o distanță destul de mare nu se află nimeni,iar pe faleză erau plantate tufișuri mari din plante ornamentale. Mergeam tiptil în spatele ei până când am simțit că răsuflă neliniștit..și brusc am prins-o în brațe.. A scos un țipat scurt de spaimă..dar nu a mai apucat să zică nimic, deoarece buzele mele iau astupat gură și spre surprinderea mea și-a înlănțuit brațele de gâtul meu
DESTIN DE FEMEIE.OANA-IULIANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348717_a_350046]
-
Urc deasupra și toți norii plâng, plâng cu lacrimi de piatră și apă, cad pe pământ rădăcinile le prind în brațe răstignind o mare între țărmuri. Nimeni nu știe mersul norilor cum se adună și se risipesc peste lume, cum răsuflă ușurată câmpia sub ploi vălurite de anotimpuri. Ne întâlnim pe marile coridoare pe care numai vântul trece. Cineva strigă să se deschidă porțile, celor care trec să-și lase numele scrijelite-n piatră. Cum risipit sângele strămoșilor, multe sentimente a
CELOR CARE TREC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349370_a_350699]
-
cu ea. Pe când la bărbați e invers. Sunt convinsă că dacă i-ai spune unui bărbat că soția lui e îndrăgostită de un altul, primul lucru care ar conta ar fi “S-a culcat cu el ?” La răspunsul negativ ar răsufla ușurat și ar gândi, nepăsător “Las' că-i trece”. Astăzi, la 40 de ani de la discuție, înclin să-i dau dreptate. Dar cum n-am fost niciodată femeie, voi trata în continuare tema privită numai prin prisma unui bărbat. Am
DESPRE GELOZIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349369_a_350698]
-
strâng în grabă cele două corturi. Fetele își pun rucsacurile în spate și pornesc către gârlă, după planul întocmit. Trec pârâiașul pe o podișcă ca vai de mama ei și ajung la poalele dealului, unde se opresc câteva minute să răsufle. - Și dacă băieții sunt prinși asupra faptului? Am o presimțire că se va întâmpla ceva rău. - Termină cu cobelile tale! Niciodată n-ai fost suspicioasă ca în seara asta! Haide să plecăm de aici până nu ne simte vreun câine
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
strânge-n mine ca o pată de culoare, ies în afara lui desculț, nimeni nu mă vrea, nimeni nu mă cheamă, doar eu mă agăț cu funii de viață, o spânzur de creanga cea mai de sus a timpului și mai răsuflu o vreme. Tu privești meșteșugul și arzi ca o flacără la poalele muntelui de gheață prin care vom trece amândoi dincolo în paradisul alb de lumină. Aici ne vom încrusta anii pe o tăbliță de jad pănă la apusul în
ZIUA CÂND LUMINA SE VA DESĂVÂRŞI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349781_a_351110]
-
Se uită la cei din compartiment, se uită la cel ce a întrebat și răspunse fără convingere: - Daa... este liber. - Mulțumesc. Tânărul încercă să-și ridice geanta pe suportul de bagaje de deasupra capetelor, apoi ieși din nou pe hol, răsuflând greoi din cauza efortului. Era un tânăr brunet, cu un corp atletic, cu ochii albaștri, înalt, cu părul ondulat într-o bluză de un roșu carmin, cu gulerul larg răsfrânt peste umerii săi atletici. Mâinile lungi, suple și puternice stăteau sprijinite
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
zbor, lăsând impresia că de la el pleacă acțiunea de curățare a țării de marii corupți. În realitate, a pus, subtil, tot felul de piedici la destructurarea propriilor rețele mafiote. Împreună cu coabitantul său plagiator și șobolanii lui. Biata țară abia mai răsuflă de atâta corupție! O rușine a națiunii și a Uniunii Europene, „șeful de stat” (doar prin voia Curții Constituționale), are tupeul, la 18,30, trecute fix, să dea tot soiul de indicații. Prețioase! Mass media, aservită sau nu, preia, admirativ
TABLETA DE WEEKEND (86): VREMEA NEMERNICILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349812_a_351141]
-
în mijloacele de transport de care dispuneau și s-au mistuit pe șoseaua cea mare, cu direcția Germania-Berlin, acela fiind țelul final ordonat de stăpânul de la Kremlin. * Localnicii au rămas cu râsu-plânsu, să-și oblojească rănile (sufletești, mai ales), dar răsuflând ușurați și închinându-se că au scăpat de ...eliberatori. * Pe șoseaua națională care urcă pe Dealul Costeștilor, devenit celebru în anii noștri, datorită altei hoarde, de data asta de minerii manipulați de aventurierul Miron Cozma, am auzit atunci, la sfârșit
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
ține-n a ei mână Frâul tău a ta viață. Du-o unde vrea să meargă! Când uscatele-i călcâie bat în burta ta, aleargă, Iar când frâul tău îl strânge, de-ți trosnesc dinții din gură, Te oprește: să răsufle vrea scârboasa pocitură. Vai, nenorocită țară, rele zile-ai mai ajuns! A lor gheare-nfipte-n pieptu-ți, fără milă l-au străpuns Și-n bucăți împart, infamii, carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
iubește și-i va dărui alături de el libertatea, cea în care se născuse și nu cea impusă. Chiar de ar fi fost colivia de aur, nu valora nimic pentru ea! Bineînțeles că a luat cu ea toate bijuteriile cumpărate. Am răsuflat ușurați într-un fel cu toate că băiatul era disperat în pierderea ei. O iubea, dar și-a dat seama că o pierduse, în sufletul lui presimțind că nu va rezista la viața nou impusă niciodată. Nu au reclamat-o de furt
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
știu de ce, pe sub colina Bebe, dar când pe sub colina fui, îmi strigă corbul, grâu și fui, privind, zărit-am creștetul catarului din Barnaul, atunci scăzu și spaimă grea, că nu e grâu, nici graucea, acela ce din vasluri scăpa, abia răsuflă duh de ceapă, așa și sufletul fugind, s-a-ntors la gralul de argint, truditul trup se întrema, iubiți-vă, întreabă-mă, abia atunci urcușul meu se îndrepta spre Dumnezeu, o pantera urma viclean, eu i-am zâmbit, dar ea -salam, o
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
știu de ce, pe sub colina Bebe, dar când pe sub colina fui, îmi strigă corbul, grâu și fui, privind, zărit-am creștetul catarului din Barnaul, atunci scăzu și spaimă grea, că nu e grâu, nici graucea, acela ce din vasluri scăpa, abia răsuflă duh de ceapă, așa și sufletul fugind, s-a-ntors la gralul de argint, truditul trup se întrema, iubiți-vă, întreabă-mă, abia atunci urcușul meu se îndrepta spre Dumnezeu, o pantera urma viclean, eu i-am zâmbit, dar ea -salam, o
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
corpul se rigidiza, sângele își mărea presiunea iar inima duduia ca o pompă în plină activitate. - Gata, nu mai ai niciun firicel, garantez pentru asta, poftim, dă-mi și tu mie și insistă să se spele și soluția antisolară. Ana, răsuflând ușurată că a scăpat de senzația transmisă de mângâierile colegei de cameră, luă buretele și schimbând locul cu noua sa amică, încercă o stare de jenă, nu avea curajul să-i mângâie umerii, spatele și mai ales poponețul cam dolofan
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
clacă... Parcă-s frați făcuți de-o mamă: Pe nimeni nu bagă-n seamă, Respectoși, nevoie mare - Ies pungașii la plimbare. Dacă punga le e plină, Au cu ei o pațachină... Vip, model, târfă, patent - Harem ca în orient... A răsuflat și Gigel Și privind, ca un vițel, Când la bar, când la Ilie Cre-și toarnă-n pălărie Vreo trei stropi, ca pe mormânt Pentru GUVERNUL defunct: - Ia nu-mai căinați, vă zic! Sunt pe creacă doar un pic... Să le dăm
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
Este drept că oamenii se străduiesc să fugă de Iisus Hristos, adică de Dumnezeul concret, apropiat și imperativ. Lor le convine mai mult un Dumnezeu depărtat, pentru că este mai lejer și mai puțin presant; fiind mai departe, avem loc să răsuflăm, avem spațiu de manevră, putem să tratăm cu El și chiar să-l mai cioplim după interesele noastre. Dar Iisus Hristos este Cel-care-te-întâmpină-peste-tot, de care te lovești vrând-nevrând; practic, peste tot unde te duci, dai de El. Pentru că oriunde este
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
spirit. Un ghid. Mai bine decât o mașină de dat replici". "Și ce ar trebui să fac?". "Asculți mica mea prezentare... și dacă ești gata, dacă nu vrei să fugi la infinit, accepți provocarea". Am stat un pic și am răsuflat adânc. "În regulă... dacă stau să mă gândesc puțin, cred că ai dreptate. Putem începe". "Primul nivel e relativ mai simplu. Dar, atenție, nu trebuie să crezi că l-ai și trecut deja. Am avut clienți care au dat greș
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
orașul Napoli am stat foarte puțin. Am debarcat de pe vaporașul care ne-a adus de la insula Capri, ne-am plimbat jumătate de oră prin oraș, după care am mers la aeroport. Amintindu-mi expresia “Vedi Napoli e poi muori”, am răsuflat ușurat - nu se poate spune că am văzut Napoli, deci urma să mai trăiesc câțiva ani. Spre sfârșitul excursiei am început să trag concluzii. Mi-am dat seama de ce înflorește turismul italian. Nu pentru peisaje, deși nu sunt de lepădat
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
la gară îmbrăcat în civil, a trebuit să se schimbe de haine. Îi arată ordinul de serviciu susținând că totul este clar, nu a există nicio intenție contra bunelor moravuri. - Nici măcar reclamația nu mai există ; vedeți-vă sănătoși de drum ! Răsuflă ușurați ; milițianul ar fi putut să-i dea pe mâna Patrulei Militare și ar fi apărut noi complicații. Beșlea i-a așteptat în gara Buzău, așa cum plănuise. Au ajuns cu bine la batalionul de pază din Iași urmând ca acum
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
Roman, nu avea nici un efect asupra lui. Nu lua în seamă frământarea deznădăjduită a mâinilor ei cât și strădaniile de a-i acapara atenția, pentru a diminua efectul întârzierii Ericăi. Nu și-a revenit nici după apariția acesteia. Jenica a răsuflat ușurată simțindu-se despovărată de o sarcină mult prea ingrată, mult prea grea, grăbindu-se să se facă nevăzută. Contopirea în îmbrățișări și sărutări, deși repetată de nenumărate ori, nu a avut darul să schimbe starea lui Albert. Părea că
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
doamna Eleonora l-a oprit, vorbindu-i: - Ho, de! Mai ușor, maică, mă omori de tot, ce ai? Rușinat, acesta și-a cerut scuze. Toată fața i-a roșit pe sub broboanele de sudoare apărute parcă din senin. Bătrâna doamnă a răsuflat ușurată că s-a terminat totul și a rămas chircită pe scaun, cu capul lăsat să tremure pe umărul stâng. Copiii ei și însoțitorii lor au părăsit sala, manifestându-și gălăgios bucuria. Instanța de judecată și-a urmat cursul. S-
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
Știți... banii pe care mi i-ați dat în primire... - Nu îi mai ai pe toți ?! Era punctul slab al subofițerului. Mâna apucase să nimerească undeva spre mijlocul raniței, fundul ei scăpând de primejdia de a fi pipăit. Bert a răsuflat ușurat. Reușise să-i abată atenția de la conținutul raniței. A continuat precipitat : - Ba da ! Îi am. Am chiar mai mulți bani băgați în marfă. Nu aveam ce face cu banii primiți de acasă și am cumpărat de ei biscuiți, bomboane
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
timbre, vederi, ace de cusut, ață... Enumerarea a continuat într-un debit verbal de care nimeni nu l-ar fi crezut vreodată capabil. Bineînțeles că nu a pomenit nicicum numele vreunei băuturi, nici măcar al sucului. A fost rândul subofițerului să răsufle ușurat. Pentru a fi sigur că banii unității militare există sub o formă sau alta s-a răstit pentru a fi auzit, întrerupăndu-l pe soldat : - Mă ! Ai marfă de șase sute de lei ? - Am, să trăiți ! De peste o mie de lei
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
repede pe Tomoș cât și pe ceilalți încercând să le deschidă ochii : - Voi mă ?... Voi ?! Voi ați luat calificativul „foarte bine” !?... Eu unul, de-abia v-aș fi dat calificativul „satisfăcător” !... Cei apostrofați, neplăcut surprinși, așteaptă doar ca Albert să răsufle, în pornirea lui, pentru a-l lua ei în derâdere. Nu le oferă ocazia : - Porcii mă !... Porcii au primit calificativul cu care voi vă mândriți ! Voi chiar nu știți de porcii tăiați !? Singurul merit pe care îl aveți, este că
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]