1,232 matches
-
rezoluția și ce anume sarcini le revin de acum înainte și până la celălalt mare examen pentru verificarea maturității lor cetățenești: alegerile. Insistăm asupra unor acțiuni care s-au dus pe întreaga țară și au avut un caracter de mai mare răsunet: 1) Primirea armatelor victorioase de pe front. 2) Acțiuni de ajutorare ale copiilor cu ocazia pomului de Crăciun. 3) Ajutorarea școlarilor nevoiași. 4) Ajutorarea copiilor victime ale fascismului. Toate aceste acțiuni nu au avut ca scop numai asistența propriu-zisă, ci și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
românilor, cu fazele formării sale la Bistrița, Blaj, Brașov, Sibiu și iarăși Brașov. Istoricul literar examinează deopotrivă poezia autorului, publicistica și restrânsa operă de traducător. El găsește o justă cale în aprecierea contribuției poetice a celui care a scris poezia Răsunet, departe atât de aprecierile entuziaste ale lui Aron Densușianu, cât și de negarea integrală formulată de T. Maiorescu. Exegetul este mai aproape de judecata cumpănită a lui G. Călinescu din Istoria literaturii române... (1941). În Eminescu și Blajul (1994), modul apologetic
BUZASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285968_a_287297]
-
totul injuste, însă excesiv de severe, ale lui Gh. Asachi. Polemica era purtată îndeosebi în jurul metrului folosit de autorul român, precum și al respectării textului original. O altă operă a lui Alfieri, Virginia (1836), tălmăcită în proză ritmată, nu a avut un răsunet asemănător. Dar visul lui de traducător a fost Homer. Iliada l-a obsedat ani de-a rândul. I s-a părut prea simplă întâia versiune, aceea din 1837 (e vorba de primele șase cânturi, însoțite și de o Disertație asupra
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
s-a stabilit înființarea unui Cerc de studii și cercetări, având obligația să elaboreze programul de activitate, să organizeze o arhivă documentară și să editeze „Buletinul Asociației Culturale Românești”, al cărui prim număr a apărut în 1957. Prima acțiune de răsunet a fost „Săptămâna românească” desfășurată înte 10 și 17 mai 1957 la Madrid, la care au participat prințul Nicolae și principesa Ileana. Mese rotunde, conferințe pe diverse teme, concerte au constituit programul „săptămânii” care, de asemenea, a cooptat dintre personalitățile
ASOCIAŢIA CULTURALA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285473_a_286802]
-
ca întotdeauna. Însemnările de călătorie ale lui B. dezvăluie bune însușiri de prozator. Dar el obține performanța scriitoricească în gazetărie. După întoarcerea din exil, se dezlănțuie în adevărate campanii de presă (de exemplu, în problema secularizării averilor mănăstirești), cu mare răsunet în epocă. Avea nerv polemic și știa să-și orchestreze argumentația în perioade ample, de largă respirație. Cu intervențiile sale publicistice incisive, inspirate, B. anticipează și pregătește gazetăria lui M. Eminescu. Numai abundența a stricat lui Bolliac, care de altfel
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
piedici, el a început să predea din 1859 primele lecții de limba și literatura română, obținând definitivarea în 1863. Concomitent, desfășura și o activitate publicistică în „Federațiunea”, „Concordia”, „Albina”, „Sionul românesc”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Familia”. De un răsunet deosebit s-a bucurat în Transilvania discursul de inaugurare a Catedrei, ținut în 1859, în care B., după ce aducea un fierbinte elogiu limbii materne, insista asupra valorii ei ca element de întărire a conștiinței naționale. În Satu Mare, a înființat și
BRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285859_a_287188]
-
câteva antologii de ghicitori, proverbe și zicători, însă importantă este lucrarea sa, rămasă deocamdată în manuscris, Lirica de dor și dragoste. Păsări, animale, flori, elaborată în cadrul proiectului Colecția națională de folclor. În Israel, B. scrie și publică proză, cartea sa, Răsunete din Caucaz și alte povestiri (2001), evocând destinele a cinci femei pe fundalul unor antagonisme interreligioase și interetnice din Georgia și din România (grupul etnic al sașilor), inclusiv din Israel, cu dificultățile pe care le implică adaptarea noilor veniți. Cartea
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
și interetnice din Georgia și din România (grupul etnic al sașilor), inclusiv din Israel, cu dificultățile pe care le implică adaptarea noilor veniți. Cartea are, totodată, caracter autobiografic, constituind, cum s-a observat, „un fel de antimemorii deghizate” (Ion Cristofor). Răsunete din Caucaz... a afirmat o prozatoare, debutul ei fiind considerat unul „de răsunet”. SCRIERI: Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs), București, 1981; Răsunete din Caucaz și alte povestiri, Norcross (SUA), 2001. Culegeri: Ghicitori și proverbe, I-II, București, 1957; La
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
Israel, cu dificultățile pe care le implică adaptarea noilor veniți. Cartea are, totodată, caracter autobiografic, constituind, cum s-a observat, „un fel de antimemorii deghizate” (Ion Cristofor). Răsunete din Caucaz... a afirmat o prozatoare, debutul ei fiind considerat unul „de răsunet”. SCRIERI: Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs), București, 1981; Răsunete din Caucaz și alte povestiri, Norcross (SUA), 2001. Culegeri: Ghicitori și proverbe, I-II, București, 1957; La luncile soarelui, pref. edit., București, 1964; Cântece și strigături populare noi, București, 1966
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
Cartea are, totodată, caracter autobiografic, constituind, cum s-a observat, „un fel de antimemorii deghizate” (Ion Cristofor). Răsunete din Caucaz... a afirmat o prozatoare, debutul ei fiind considerat unul „de răsunet”. SCRIERI: Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs), București, 1981; Răsunete din Caucaz și alte povestiri, Norcross (SUA), 2001. Culegeri: Ghicitori și proverbe, I-II, București, 1957; La luncile soarelui, pref. edit., București, 1964; Cântece și strigături populare noi, București, 1966 (în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Coman, Sinteză și tipologie, VR
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
luncile soarelui, pref. edit., București, 1964; Cântece și strigături populare noi, București, 1966 (în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Coman, Sinteză și tipologie, VR, 1983, 11; Românii, 38; Datcu, Dicț. etnolog., I, 107-108; Carol Isac, O prozatoare se recomandă. Monica Brătulescu, „Răsunete din Caucaz și alte povestiri”, „Orient Expres”, 2001, 322; Lucian Zeev Herscovici, „Răsunete din Caucaz” în Israel, „Orient Expres”, 2001, 333; Elena-Esther Tacciu, Toate personajele sunt femei, „Minimum” (Tel Aviv), 2001, 173-174; Sanda Golopenția, Povești ale înțelegerii. Monica Brătulescu, „Răsunete
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Coman, Sinteză și tipologie, VR, 1983, 11; Românii, 38; Datcu, Dicț. etnolog., I, 107-108; Carol Isac, O prozatoare se recomandă. Monica Brătulescu, „Răsunete din Caucaz și alte povestiri”, „Orient Expres”, 2001, 322; Lucian Zeev Herscovici, „Răsunete din Caucaz” în Israel, „Orient Expres”, 2001, 333; Elena-Esther Tacciu, Toate personajele sunt femei, „Minimum” (Tel Aviv), 2001, 173-174; Sanda Golopenția, Povești ale înțelegerii. Monica Brătulescu, „Răsunete din Caucaz și alte povestiri”, „Origini”, 2001, 11-12; Ion Cristofor, „Răsunete din Caucaz
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
Răsunete din Caucaz și alte povestiri”, „Orient Expres”, 2001, 322; Lucian Zeev Herscovici, „Răsunete din Caucaz” în Israel, „Orient Expres”, 2001, 333; Elena-Esther Tacciu, Toate personajele sunt femei, „Minimum” (Tel Aviv), 2001, 173-174; Sanda Golopenția, Povești ale înțelegerii. Monica Brătulescu, „Răsunete din Caucaz și alte povestiri”, „Origini”, 2001, 11-12; Ion Cristofor, „Răsunete din Caucaz”, „Cetatea culturală”, 2002, 357; Cristofor, Țara Sfântă, II, 22-25; Manolescu, Enciclopedia, 103. I.D.
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
Zeev Herscovici, „Răsunete din Caucaz” în Israel, „Orient Expres”, 2001, 333; Elena-Esther Tacciu, Toate personajele sunt femei, „Minimum” (Tel Aviv), 2001, 173-174; Sanda Golopenția, Povești ale înțelegerii. Monica Brătulescu, „Răsunete din Caucaz și alte povestiri”, „Origini”, 2001, 11-12; Ion Cristofor, „Răsunete din Caucaz”, „Cetatea culturală”, 2002, 357; Cristofor, Țara Sfântă, II, 22-25; Manolescu, Enciclopedia, 103. I.D.
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
A fost învățător, secretar al Revizoratului școlar din Lugoj, funcționar al Inspectoratului școlar regional Timișoara. Descoperind încă din școală, prin Nichifor Crainic, poezia „șesurilor natale”, începe să scrie. Debutează în „Semenicul”, în 1930. Va colabora la numeroase publicații din Lugoj („Răsunetul”, „Acțiunea”, „Învățătorul bănățean”, „Conștiința națională”), Timișoara („Vestul”, „Luceafărul”, „Fruncea”, „Colț de țară”, „Suflet nou”, „Cuvântul satelor”, „România de Vest”, „Dacia”, „Poporul român”, „Îndreptarea”), Arad („Hotarul”, „Înnoirea”, „Litera”, „Românul”, unde a fost și redactor responsabil), Oravița („Generația de mâine”), Mediaș („Lanuri
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
craniocerebrale, inaugurând astfel discuțiile asupra „localizărilor funcționale” ale creierului, dar concomitent și asupra „facultăților și dispozițiilor psihologice” ale indivizilor. De aici, până la stabilirea unor „tipuri umane” distanța părea să fie foarte mică. Teoria lui F.J. Gall a avut un mare răsunet medical În epocă, dar și În antropologie și filosofie. În filosofie, cea mai mare influență a avut-o asupra lui Hegel și Maine de Biran. Pentru a-și demonstra tezele, Hegel a recurs la teoriile lui Galll, În lucrarea sa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
intră în istoria teatrului românesc odată cu prima reprezentație scenică, în limba română, în 1816, a pastoralei Mirtil și Hloe, dramatizare de Florian după S. Gessner. Reprezentația, cu o semnificație moral-educativă, s-a transformat într-un eveniment teatral și patriotic de răsunet. Pentru crearea unui repertoriu, el apelează la traduceri din Racine, Voltaire (Alzira), Goldoni (Camarierul di doi stăpâni), V. Alfieri (Saul) sau din librete de operă (Norma, Attila). Prelucrările sale din Aug. von Kotzebue corespund gustului epocii pentru dramele larmoaiante, pentru
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
cărora națiunea strângă-se ca oștenii împrejurul drapelului; în fața acestei mărețe manifestații, pentru care țara întreagă a alergat în capitală spre a fi martoră acestei zi fericite, să ne unim în strigarea scumpă inimilor noastre și care va găsi un răsunet puternic în acest loc sfințit prin proclamarea celor mai importante acte. Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuțile sale civice și militare!"1565. După încheierea acestui discurs, regele Carol I a înălțat coroana pe care și-a așezat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se abținea să nu plângă. Samuraiul deschise ochii în întuneric. Riku și fiul lor cel mic, Gonshirō, dormeau liniștit. Visul de adineauri îi stăruia încă limpede pe pleoape. Visase că era la vânătoare de iepuri într-o zi de iarnă. Răsunetul puștii lui Yozō care trăsese peste câmpul nins se răspândea în valuri largi străpungând aerul rece. Câteva păsări călătoare pluteau pe cerul senin. Aripile lor se vedeau albe pe cerul albastru. La începutul fiecărei ierni, samuraiul se uita la aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
împărăția Domnului și urmează poruncile Sale. În duminica Sfântului Mihail, treizeci și opt de japonezi au fost botezați de către starețul Guadalcázar în biserica mănăstirii Sfântul Francisc de aici, din Mexico. La ora zece, din clopotniță se răspândi în văzduhul azuriu răsunetul puternic al clopotului, iar oamenii se adunară să vadă ceremonia. Japonezii stăteau așezați pe două rânduri și țineau în fiecare mână câte o lumânare. Starețul, care stătea în fața lor, îi întreba: Crezi în Domnul nostru, în biserica Sa și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
scriitori: poetul Antero de Quental, romancierul Eça de Queiroz, istoricul și economistul Oliveira Martins și poligraful Teofilo Braga. Patru nume care, douăzeci de ani mai târziu, vor fi luceferii culturii portugheze. Patru scriitori care au avut nu numai un extraordinar răsunet prin operele lor, dar au modificat chiar conștiința a două generații și au făcut posibilă, cu sau fără voia lor, instaurarea Republicii. Prin seria de "conferințe democratice" de la Casino, grupul își propunea, între altele, "să lege Portugalia de mișcarea modernă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
conferințe "Laicism și Libertate", "Bolșevism și Congregație". Sunt mai de grabă comunicări științifice decât manifestații politice. Dar profesorul de Economie Politică și Finanțe vrea să arate, și de data aceasta, incompatibilitatea între bolșevism și o societate europeană, creștină și justă. Răsunetul acestor conferințe e destul de modest, pentru că în aceeași lună izbucnește prima încercare de luptă deschisă împotriva demagogiei regimului. Primăvara 1926 se vestise într-adevăr senzațională. În martie are loc la Lisabona o încercare de revoltă militară, repede zădărnicită. La 18
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
răspunderea omului politic. Statul modern, sugerează Salazar, ar putea să-și găsească formula de echilibru stabil unificând conștiințele, educând în așa chip inteligențele încît acestea "să adopte în întregime doctrina pe care el însuși o formulează și o consacră". Nu știu ce răsunet a avut această conferința a lui Salazar. Dar e sigur că nu numai el își punea problema "echilibrului stabil" al Statului. Loviturile încercate de militari nu urmăreau altceva decât soluționarea crizei politice care dura de atâția ani. Cînd acolo, afară
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
între heruvimi. Cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, erau acolo, împreună cu chivotul legămîntului lui Dumnezeu. 5. Cînd a intrat chivotul legămîntului Domnului în tabără, tot Israelul a scos strigăte de bucurie, de s-a cutremurat pămîntul. 6. Răsunetul acestor strigăte a fost auzit de Filisteni, și au zis: "Ce înseamnă strigătele acestea care răsună în tabăra Evreilor?" Și au auzit că sosise chivotul Domnului în tabără. 7. Filistenii s-au temut, pentru că au crezut că Dumnezeu venise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
mândrie națională, faptul că România a avut în secolul trecut (în perioada 1960-2000), o politică externă strălucită, de anvergură mondială, una comparabilă cu aceea a statelor care înseamnă ceva și se respectă; gândirea și acțiunile ei îndrăznețe și constructive, de răsunet, au contat prin dimensiunea, sensul și aportul lor la viața internațională și sunt demne de considerațiune alături de cele pe care le-au avut statele importante ale vremii, constituind reperele din viața internațională ale timpului -, însemnând contribuții la menținerea păcii și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]