8,590 matches
-
martie 2016 Toate Articolele Autorului Ultima lacrimă a picurat Pe mormântul vieții Eu voi fi veșnic îngropat Sub lespezile morții. Nicicând n-oi mai zări lumină Doar umbre triste, călătoare Nicicând un mâine n-o să vină Mereu tăcere apăsătoare. Voi rătăci prin Univers, Țărână străvezie, Va rămâne-un singur vers Din existența-mi vie. Referință Bibliografică: Între alb și negru / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1899, Anul VI, 13 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica
ÎNTRE ALB ŞI NEGRU de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384181_a_385510]
-
2016 Toate Articolele Autorului M-am întâlnit pe drum cu fericirea Trecea zâmbind...la braț cu tinerețea... În calea lor speranțele-nfloreau Și se năștea sublimă, frumusețea... Am vrut să mă opresc...să le vorbesc... Să le întreb de drumu-au rătăcit Căci mult prea mulți sunt anii pustiiți De când la mine nu au mai venit! Dar n-am putut...timidă, am plecat Cu ochii-nlăcrimați și suspinând Și cu speranța pâlpâind în suflet Că poate vor veni cândva...curând! Dar...parcă-aud
CĂUTÂND...FERICIREA! de MARIA LUCA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384168_a_385497]
-
TEKEL Ne-am pregătit și noi, dar și balanța, Pe-un talger soarele, pe altul luna, Cum suntem eu și tu, dintotdeauna, Când cântărim ce mare e distanța. Vedem cum adevărul și minciuna, În echilibru, potențează stanța Și suferim când rătăcim speranța, De când ne știm, o căutăm întruna. Dar căile spre tine nu-s ușoare, Cu inimi ca de plumb sau chiar mai grele, Aripi împotmolite n-o să zboare, Că-i mult prea aspru drumul către stele. Te regăsesc în sudul
MENE, MENE, TECHEL, UPHARSIN de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384180_a_385509]
-
ne hăituie hățișul strângând vina, stinghere-i mele inimi ce mă doare! Răniți de vârful dragostei ce piere, mă sting cu lacrimi botezând pământul, hainul vânător ne-a fost doar vântul, săpând sub coarne lutul în tăcere! În van mai rătăcesc sub talpă-mi vina, târziului răpus eu i-am fost scutul, ți-am îmbrăcat cu coarnele tot lutul, chiar de mă sting rămâne-a mea pricina! Referință Bibliografică: OCHI DE CERB / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1899
OCHI DE CERB de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384205_a_385534]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > TRECUTUL ZILEI DE AZI Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului TRECUTUL ZILEI DE AZI Rătăcind în trecutul zilei de azi, am găsit un zâmbet de al tău uitat în pădurea de brazi, mănușa ce-ai pierdut-o trecând pe cărările dinspre munte, spre șesul câmpiilor astăzi cărunte. Draga mea ce ai locuit cândva în inima
TRECUTUL ZILEI DE AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384215_a_385544]
-
în inima mea , ce mult aș vrea să îmi mai spui încă o dată că mă iubești și că în inimi noi avem doar povești, cu noi doi alergând prin lanuri de grâu, sângerându-ne palmele maci culegând, cu noi doi rătăciți în sărutul divin, cu noi doi întrupați în fructul unui destin Mai dă-mi mie din darul ce ți-a fost dat , să fiu eu cel ce a rămas în păcat, tu să porți doară vina de a fi ce
TRECUTUL ZILEI DE AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384215_a_385544]
-
fost dat , să fiu eu cel ce a rămas în păcat, tu să porți doară vina de a fi ce visam, fructul iubirii găsit pe un ram. Ce n-aș da să văd iar cum te răsfeți, mângâiată de patimi, rătăcită în nămeți de petale aprinse de trupul tău, de dorinți decăzute din gândul meu. Mai lasă-mi , te rog, zâmbetul tău legământ, că n-ai să dispari de pe pământ, până cînd iar ne vom regăsi alergând prin povești, rătăcind prin
TRECUTUL ZILEI DE AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384215_a_385544]
-
patimi, rătăcită în nămeți de petale aprinse de trupul tău, de dorinți decăzute din gândul meu. Mai lasă-mi , te rog, zâmbetul tău legământ, că n-ai să dispari de pe pământ, până cînd iar ne vom regăsi alergând prin povești, rătăcind prin livezile unde mai ești, dorință și patimă în zori, fruct necules în zile de sărbători. Ce lungă e depărtarea impusă între noi, câte anotimpuri mai pierdem așteptând să mai treacă din ploi, vedem cum ne pleacă din patimi și
TRECUTUL ZILEI DE AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384215_a_385544]
-
amintire cu noi despre mine, când vei mai trece pe aici din ele să alegi o podoabă de pus pe la tâmple, un însemn că am fost și vom rămâne ce ne-am dorit și visat într-o seara de vară rătăciți într-o umbră de munte, aprinși de dogoarea cămpiei din care am plecat într- o seară. Cale pe sens, pe unde vei trece și vei rămâne, eu voi citi și voi scrie povești din trecutul zilei de azi și trecutul
TRECUTUL ZILEI DE AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384215_a_385544]
-
cel mai înalt, se ridica Stejarul Auriu. Așa l-au botezat locuitorii din zonă. Se povestea de bătrâni că pe vremuri pe dealul acela se înălța o cetate puternică, cetatea lui Lațcu Vodă - Domn al Moldovei. Uneori copiii ce se rătăceau pe deal, jucându-se cu arcul confecționat de tata sau de bunic, spuneau că auzeau voci ce se ridicau din adâncul dealului. Prostii, de copii neștiutori, spunea câte un bărbat. aveți grijă voi, să nu vă atingeți de Stejarul Auriu
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe cărarea ce-altădată Noi la braț ne coboram, Astăzi numai colbul, iată! Umple urma ce-o lăsam. Pașii mi s-aștern pe cale Căutând același drum, Prin covorul ierbii moale, Rătăcesc durerea scrum. Ochii prind în colțuri lacrimi Din adâncuri de izvor, Izbucnind în mine patimi, Frământate de-al tău dor. Câte-o geană de lumină Se așează împrejur, Și-n sclipirea-i opalină, Chipul tău e, pot să jur! Inima
NĂLUCIRI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384256_a_385585]
-
copaci verzi și falnici s-o vezi cum arată acum. Griul asfaltului e udat de ploaie, uscat pe alocuri de vântul care biuciuie frunzele colorate, pentru a zbura încotro vor ele. Unele acoperă aleea noastră, altele inundă iarba sau se rătăcesc pe bănci, printre flori, pe unde-apucă, mângâiate de-un colț de soare. Hai iubite pe aleea arcuită, pe care ne plimbam astă-vară, să vezi cât de vie ar fi acum iubirea noastră. Referință Bibliografică: Hai iubite... Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare
HAI IUBITE... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384253_a_385582]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > NEGURĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului NEGURĂ Ne rătăcim prin clipe, prin secunde, Nici către noi nu mai găsim vreo cale, Când plânsul se aude trist în vale, De lângă zidul care ne ascunde. Vreun vârf de stâncă, dacă se prăvale, Izvorul nu mai susură în unde, Argintul lunii nici
NEGURĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384269_a_385598]
-
care pier. De la munte la câmpie, viața în vis așteaptă Primăvara să învie într-o altă etapă. Dar în natură domnește rece vânt vijelios. Iar ploaia nu contenește să cearnă Cerul noros. Toamna își scrie cuvântul pe destine omenești, vieții rătăcind avântul în ai timpului nămeți. Resemnarea se așterne pe natura pustie. Ducând cu vise eterne, speranța-n reverie. © Maria Filipoiu 29.10.2014. Referință Bibliografică: RESEMNARE / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1406, Anul IV, 06 noiembrie 2014
RESEMNARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384276_a_385605]
-
suferințe grele. Și fără tine lumea n-o-nțeleg Când doar prin tine rostul se arată, Adânc, eu de iubirea ta mă leg Căci tu ești pentru mine lumea toată. Și fără tine să rămân, de-ar fi, Străin și rătăcit în astă lume, Aș pierde toate sensurile vii Și-aș deveni o umbră fără nume... Referință Bibliografică: Fără tine / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2158, Anul VI, 27 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandra Mihalache
FĂRĂ TINE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384271_a_385600]
-
amintesc însă că purtai o rochie bej, mai știai că-mi fumez țigara de foi dimineața devreme sub bec și că număr toate femeile care trec, nu ți-a fost greu să te-ntorci după o vreme-napoi să-mi rătăcești printre gânduri și să-mi înfingi cuțitul în spate apoi... *** Sigur, îmi umbli prin minte, în întuneric. m-ai disecat pe-ndelete, c-o răceală de medic, mi-ai umblat cu bisturiul prin carne în modul cel mai abject și macabru
CA ÎNTR-UN LOC PUBLIC de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384287_a_385616]
-
Toate Articolele Autorului Nu mi-ai fost înger, ci trimis Al unei alte lumi stelare Și sub o altă-nfățișare, Pe steaua fără nici un vis. Treceau milenii pe rând, Le-ntrerupea câte-o tăcere, Născută și ea'n efemere Speranțe rătăcite-n gând. Erai trimisa Lui! Știam, Nu cine ești, doar ce urmează: Voința-I binecuvântează Alt corp ceresc cu un nou neam. De ce a hotărât să-ți fiu, Eu, vizitiu spre noua casă? Și ce planetă'a fost aleasă S-
NU MI-AI FOST ÎNGER … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384297_a_385626]
-
Acasa > Poezie > Credinta > OMAGIU DIVIN 24 Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mai privește Doamne iarăși către noi Mai privește Doamne iarăși către noi... Rătăcim prin lumea plină de nevoi... Ni-e ființa slabă și ni-e duhul frânt Și ni-e dor Isuse de al Tău Cuvânt... Mai privește Doamne...lasă îndurare Căci e drumul greu și durerea-i mare... Ne-nspăimântă vremuri cum nu
OMAGIU DIVIN 24 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384296_a_385625]
-
cu pește, pescarii își aduceau - și deșertau tolbele. De ce, în anii șaptezeci sau optzeci se putea, totuși - și, acum, pe o altă buclă, repet, nu se poate „reinventa” isprava? Gîndesc la PLAJA COCUȚA ca la o instituție pierdută a orașului. Rătăcită în tranziție. Dar, poate, recuperabilă. Din nostalgie & memorie.
Plaja Cocuţa [Corola-blog/BlogPost/96926_a_98218]
-
la final de an, pentru anul care vine, și e normal să fie așa, altfel ne-am simți stingheri. Fără de luminiță la un capăt de tunel ne-ar veni greu să ne aruncăm în valurile noului an și pribegi am rătăci printre zilele sale. “Anul care vine va fi mai bun, voi face, voi reface, o să schimb, sunt lucruri la care voi renunța, dar și unele pe care le voi încerca, o să urc treptele spre...”, nu vă sună familiar? Fiecare are
Un sfârşit e un început [Corola-blog/BlogPost/97039_a_98331]
-
Ro-IFF), festivalul de film cu buget mic și filme mari. “Pál Adrienn”, film proiectat în 2010 în secțiunea Un Certain Regard de la Cannes, premiat de critici și regizat de Ágnes Kocsis este povestea Piroskăi, o infirmieră obeza, o anti-eroină care rătăcește prin propria viață că un Gulliver neadaptat, ștearsă până la punctul de a părea inexistentă. Coproducție Austria-Franta-Ungaria, filmul are în palmares nenumărate premii la festivalurile de film “pentru obsedantul portret al unei viei puștii și singuratice, înconjurate zi de zi de
Săptămâna filmelor maghiare la Cityplex Brașov [Corola-blog/BlogPost/97449_a_98741]
-
ani în sălile UNATC "I. L. Caragiale" (unde a învățat că umorul, ironia și, mai ales, autoironia fac parte din felul său de a privi viața), actorul Dan Badea a parcurs un drum mai lung până să își găsească menirea. A rătăcit zece ani prin "industria" muzicală dar și-a găsit drumul: stand-up comedy - considerat de el o formă de arta vie, onestă și cu un scop precis. Indiferent care e subiectul, indiferent cine e în sală, indiferent de starea artistului, de
Șaraiman – dans contemporan și stand-up comedy, într-un spectacol neconvențional marca Răzvan Mazilu [Corola-blog/BlogPost/97660_a_98952]
-
aparține. Simțul proprietății? Pur și simplu, nu ține. Să te lași în voia celor cinci simțuri, acesta o fi bunul simț de care se face atâta caz și vorbire? Mai bine, ia-ți mâinile de pe mine , dragă fantomă, mângâierile tale rătăcesc ca niște aisberguri prin focul din sângele meu! Și busola mea arată nordul non-stop! Costel Zăgan, 58 (7) Referință Bibliografică: 7. SEX CU O FANTOMĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1981, Anul VI, 03 iunie 2016. Drepturi
7. SEX CU O FANTOMĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383628_a_384957]
-
vreodată....nu-mi amintesc...așa cum nu-mi amintesc de când știu „Tatăl nostru”....Poate nu aș fi aflat decât foarte târziu ce înseamnă această minunată slujbă, dacă Bunul Dumnezeu în marea Sa iubire pentru mine nu ar fi hotărât ... XI. S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017. S-a rătăcit în mine primăvara, Și iarna-i cântă-n inimă-o romanță, Își tremură pe suflet trena-i lungă, Pe tâmplă mea așază
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
târziu ce înseamnă această minunată slujbă, dacă Bunul Dumnezeu în marea Sa iubire pentru mine nu ar fi hotărât ... XI. S-A RĂTĂCIT ÎN MINE PRIMĂVARA, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017. S-a rătăcit în mine primăvara, Și iarna-i cântă-n inimă-o romanță, Își tremură pe suflet trena-i lungă, Pe tâmplă mea așază flori de gheață. Se-ascunde primăvara-n toporașii, Ce-au apărut în fața casei mele, Cu ochii mei în
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]