940 matches
-
câini au pornit „după miros” pe urmele animalelor și a hoților. În textele de lege din vechiul drept german se prevedea nu numai considerația care trebuia acordată acestor câini cu calități excepționale, dar și modul de urmărire și prindere a răufăcătorilor, precizându-se despre câinii de urmărire că ținuți În curea merg Înaintea stăpânului, conducându-l În ascunzișul bandiților. Dresajul câinilor de pază, apărare și de urmărire era cunoscut de germani de multă vreme, Înaintea anului 1473. Tot În aceeași vreme
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
păzitori ai marilor temple antice, așa cum păzeau până nu demult soldații noștri obiectivele strategice, de mare valoare națională. De exemplu, câinii ciobănești care păzeau templul lui Vulcan, se spune că aveau Însușirea de a deosebi de la distanță oamenii buni de răufăcători, pe care Îi tratau ca atare. Ce am avea de spus despre povestea Corintului, care era păzită de 50 de câini ciobănești, care s-au luptat cu dârzenie, până la sacrificiul vieții lor, cu năvălitorii orașului, din care nu a mai
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de la reproducție a câinilor de culoare lupie pe motiv că ar fi un caracter de primitivitate. Masca, care este dată de punctele de jar de deasupra ochilor se consideră necesară fiindcă este un element care determină anumite efecte psihologice asupra răufăcătorilor. Salba, nu numai că este inestetică și o abatere de la standardul rasei, dar se consideră că apare ca urmare a unor deficiențe ale glandelor cu secreție internă, prezentă de cele mai multe ori la câinii hiperagresivi, colerici. Aplombul este un obiectiv important
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
la intemperii. Pentru aceasta se cere să aibă un aparat cardiovascular aparte, mai cu seamă pentru că la câine termoreglarea corporală se realizează prin polipnee; pentru câinele de pază se cere forță de izbire și de reținere și apucare a unui răufăcător, ceea ce presupune un bot lung, Înălțime la crupă, care Îl ajută la forța de propulsie la atac. Se elimină prin selecție de la reproducție câinii cu o conformație grosolană, cu spinarea deformată, cifoză sau lordoză sau cu picioare scurte, care Înseamnă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de el Începe să fugă, scheaună, urinează, manifestă evidentă timorare sau brusc Începe să atace de frică, iar după ce persoana nu mai este În câmpul său vizual, se liniștește imediat. Plecând de la principiul că un câine trebuie să rețină pe răufăcător și nu să-l maltrateze, exemplarele hiperagresive se elimină de la reproducție, precum și cele fricoase, apatice, cu o combativitate lentă. Voința de a Învăța este plăcerea și dorința unui câine de a face ceva, de a răspunde la comenzi și de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
toracice și rezistența la efort prelungit și la intemperii, conformația botului, culoarea Închisă pentru lucrul pe timp de noapte etc. Cu unele rezerve am putea spune că ele vizează și o anumită ameliorare estetică pentru a obține efectul psihologic asupra răufăcătorilor (masca, alura, masivitatea etc). În cazul câinilor de serviciu capătă o deosebită importanță criteriile de apreciere a capacității sistemului nervos, al tipului de sistem nervos și al comportamentului, deoarece de acești factori depind, În ultimă instanță, rezultatele În dresaj și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de rezistență la efort al unui câine și, În aceeași măsură, și Înălțimea membrului anterior și perimetrul fluierului piciorului pentru un câine de patrulare la care se cere forță de izbire și de reținere (de apucare cu gura a unui răufăcător este necesar să se cunoască lungimea botului, Înălțimea la crupă (forța de propulsie În atac este dată de trenul posterioră; lărgimea pieptului precum și indicele masivității, indicele cefalic etc. Este de la sine Înțeles că un câine cu un simț olfactiv deosebit
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
din curte. Vizibilitatea trecătorilor de pe stradă nu deranjează, ea fiind un motiv de a lătra permanent, nejustificat, când câinele este dresat să reacționeze și să semnalizeze doar Încercarea persoanelor străine de a escalada Împrejmuirea curții sau intrarea În curte a răufăcătorilor. Desigur, ideal este să aibă spațiu suficient de mișcare, iar În caz contrar, vor fi plimbați În condițiile arătate anterior. În afară de rigurozitatea condițiilor de care trebuie ținut cont la amplasarea cuștii, crescătorul trebuie să cunoască faptul că orice cușcă trebuie
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
aplica În exterior un Înveliș călduros. Pentru a evita răceala și umezeala, podeaua cuștii se ridică de la sol. Ușa cuștii va fi orientată spre casă sau În orice direcție pentru a putea supraveghea locurile vulnerabile din gospodărie, care tentează pe răufăcători. Ca așternut, În interiorul cuștii se recomandă mușchiul de pădure, care este un foarte bun absorbant al umezelii și nu murdărește blana câinelui, iar la nevoie se căptușește cu cârpe ce trebuie schimbate des. Revenind la asigurarea mișcării câinelui În curte
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
substanțe chimice ca: detergenți, insecticide, otrăvuri etc. folosite În gospodărie și neasigurate suficient de bine pentru a nu fi ingerate de către câinele din curte sau din casă, În cazul celor de agrement sau ornamentali. Otrăvirile intenționate sunt cele provocate de răufăcători care, pentru reușita acțiunilor lor, urmăresc să lichideze În primul rând aceste patrupede din gospodărie, prin aruncarea În curte a unor bucăți de hrană otrăvite. Simptomele În caz de otrăvire se traduc prin scurgeri de salivă, vărsături, dureri În regiunea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Îi dă fiorii unui sentiment de dragoste, care este premisa atașamentului față de om. Pe de altă parte, insistarea În perioada de educație și dresaj la câinii de pază, Însoțire și apărare pe dezvoltarea cu precădere a ostilității și urii Împotriva răufăcătorilor nu trebuie exagerată pentru că lupul, prin sfânta sa natură, i-a transmis câinelui o genă anume ce stă la baza acestei predispoziții. Deci, sentimentele afective ale câinelui-lup nu trebuie lăsate să lâncezească, pentru a nu-l goli și lipsi cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
perioada disciplinizării, câinele va fi instruit pentru a Învăța să meargă alături de stăpân, la curea și liber, pozițiile așezat, culcat, rămânerea pe loc; lătratul, servirea hranei la comandă, refuzul hranei servită de persoane străine sau găsită pe jos; atacul asupra răufăcătorilor, aportul și, bineînțeles, să răspundă mai Întâi la numele care i s-a dat. 1. Mai Întâi se cere ca educatorul sau instructorul de dresaj să fie Înzestrat cu Înclinații și calități necesare pentru a reuși să Îndepărteze câinele de la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
oi și a cirezilor de vite și continuă și astăzi să fie crescut și folosit, pe lângă alte scopuri nobile, la paza bunurilor din gospodăria stăpânului sau a celor lăsate În alte locuri, de unde pot fi furate, distruse sau incendiate de către răufăcători. Pentru a-i forma și Însuși deprinderea pentru pază se Începe cu lăsarea În fața lui, În timp ce se află În poziția culcat, a unui obiect cunoscut de el, dându-i comanda „GRIJI”, În timp ce Îi este arătat cu mâna, după care ajutorul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cu cureaua de zgardă și când se apropie de carnea ce i-a fost aruncată, se trage de ea, semnificând interdicția ce i-a fost adresată cu semnificația „NU”. Dacă patrupedul se repede la mâncarea ce i-a fost aruncată, răufăcătorul va agita o nuia și va Încerca să-l atingă sau va bate cu ea pe pământ, fără să-l lovească, fiind suficient să l amenințe și să-l sperie. Exercițiul trebuie repetat și În fața cuștii În care câinele se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
personale, a vieții și a bunurilor stăpânului său. Într-o curte În care există un câine, nu trebuie neglijată studierea locului unde se amplasează cușca. Aceasta se recomandă să fie amplasată pe un loc cât mai dosnic, ferit de vederea răufăcătorilor. Câinele rău se va lega În timpul zilei. Pentru a-l forma să fie cât mai atent noaptea și pentru a-i crea posibilitatea să-l alarmeze la nevoie pe stăpân, se lasă liber În curte seara, În timp ce o persoană bate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Împrejurare dată, datorită capacității sale de a și adapta comportamentul la reflexul sau impulsul pe care Îl are În acel moment. De exemplu, cu ocazia unei scotociri Într-un desiș sau Într-un imobil cu multe labirinturi, pentru găsirea unui răufăcător, câinele este inspirat să Înceapă scotocirea din altă parte decât din locul de pornire inițial, indicat de Însoțitor. Desigur, În acest caz s-ar putea spune că animalul și-a schimbat direcția de acțiune datorită degajării unui miros mai intens
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
este inspirat să Înceapă scotocirea din altă parte decât din locul de pornire inițial, indicat de Însoțitor. Desigur, În acest caz s-ar putea spune că animalul și-a schimbat direcția de acțiune datorită degajării unui miros mai intens specific răufăcătorului În partea care a reatacat-o. dar această ipoteză nu este plauzibilă În condițiile În care și În locul inițial de scotocire pluteau În aer aceleași particule de miros specific. Câinele nu avea de unde să știe că În cealaltă parte a ascunzătorii
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
asasinarea proprietarilor de pământ, a administratorilor etc.). Odată cu Revoluția din Octombrie*, teroarea este încurajată prin lozincile lui Lenin, care incită la jefuirea „celor bogați” și la dezordine generală, și prin disoluția tuturor forțelor de ordine, ceea ce deschide cale liberă acțiunii răufăcătorilor și lumpenproletariatului. Foarte curând, puterea bolșevică cauționează sau ordonă asasinate: la 3 decembrie 1917, cel al comandantului-șef al armatei, generalul Dukhonin; apoi, la 18 ianuarie 1918, mitralierea manifestației de sprijin față de Adunarea Constituantă - douăzeci de morți, zeci de răniți
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de mass-media și de opinia publică, ceea ce sfârșește prin a banaliza acțiunea violentă. Anomică, proliferarea agresiunilor indică dereglementarea unei societăți sub efectul pasiunilor antagonice și al absenței sancțiunilor. Tâlhărieila drumul mare de altădată i s-au substituit astăzi bandele de răufăcători (care iau ostatici sau jefuiesc bănci), precum și facțiunile, fundamentaliste sau nu, care comit atentate, cum a fost cel Împotriva turnurilor din Manhattan, la 11 septembrie 2001. Richard Hoggart și Colette Pétonnet au analizat, la rândul lor, În mod excepțional brutalitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
actantul secund), în timp ce "îi" și "Elenei" o desemnează pe beneficiară (actantul terț). În semiotica narativă, termenul actant apare în analiza structurală a povestirii, desemnîndu-i pe protagoniștii procesului narativ. Astfel, Vladimir Propp distinge șapte actanți specifici basmului rusesc: eroul, obiectul căutării, răufăcătorul, mandatarul, adjuvantul, donatorul, pretinsul erou, dar Etienne Souriau prezintă o schemă cu șase tipuri de actanți: forța orientată, valoarea, obținătorul, opozantul, arbitrul și adjuvantul. Pornind de la principiul conform căruia coerența textuală poate fi definită la nivel macrostructural, gramaticienii textului ajung
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este dezvăluit tuturor, sînt necesare alte forme de ascundere. Dicționarele de argou inventariază cuvinte care-și pierd valoarea de argou odată ce sînt publicate. În momentul în care cuvintele argotice ies din domeniul lor (și nu este vorba numai de argoul răufăcătorilor, ci și de cel al mediilor închise care doresc să păstreze coeziunea grupului), trec de obicei în registrul popular, familiar, de unde dispar tocmai pentru că și-au pierdut funcția ințială, sau se mențin o perioadă în lexicul unor scriitori, cu intenționalitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
basmului, aducînd schimbări esențiale la situația inițială precizată: 1. Unul dintre membrii familiei pleacă de acasă. (Un exponent extrem al acestei funcții (absența) privește cazul cînd au murit părinții.) 2. O interdicție este specificată eroului. 3. Interdicția este încălcată. 4. Răufăcătorul încearcă să iscodească cum stau lucrurile. 5. Răufăcătorul obține informații asupra victimei sale. 6. Răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a pune stăpînire pe ea sau pe averea ei. 7. Victima se lasă înșelată, ajutîndu- și astfel fără să
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
1. Unul dintre membrii familiei pleacă de acasă. (Un exponent extrem al acestei funcții (absența) privește cazul cînd au murit părinții.) 2. O interdicție este specificată eroului. 3. Interdicția este încălcată. 4. Răufăcătorul încearcă să iscodească cum stau lucrurile. 5. Răufăcătorul obține informații asupra victimei sale. 6. Răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a pune stăpînire pe ea sau pe averea ei. 7. Victima se lasă înșelată, ajutîndu- și astfel fără să vrea dușmanul. 8. Răufăcătorul face un rău sau
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acasă. (Un exponent extrem al acestei funcții (absența) privește cazul cînd au murit părinții.) 2. O interdicție este specificată eroului. 3. Interdicția este încălcată. 4. Răufăcătorul încearcă să iscodească cum stau lucrurile. 5. Răufăcătorul obține informații asupra victimei sale. 6. Răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a pune stăpînire pe ea sau pe averea ei. 7. Victima se lasă înșelată, ajutîndu- și astfel fără să vrea dușmanul. 8. Răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia din membrii familiei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cum stau lucrurile. 5. Răufăcătorul obține informații asupra victimei sale. 6. Răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a pune stăpînire pe ea sau pe averea ei. 7. Victima se lasă înșelată, ajutîndu- și astfel fără să vrea dușmanul. 8. Răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia din membrii familiei 8.a. Unuia din membrii familiei îi lipsește ceva, dorește să aibă un anumit lucru. 9. Nenorocirea sau lipsa sînt comunicate, eroului i se adresează o rugăminte sau o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]