1,269 matches
-
iubirea în cuvânt, e ca și cum ai vrea, Să ții nemărginirea în căuș de palme. Fiorul blând, ce clatină o stea, Se-mprăștie mirific prin filoane. Venit din ireal să-nsuflețească lutul, Neasemănat în tot ce-i omenesc, Cu o privire răvășește scutul Și lujerii în suflete-nfloresc. Un iz de primăvară ne-mpresoară, Povară dulce, stropi dumnezeiești, Atinsă coardă de vioară, Din amorțire parcă te trezești. Frumosul vieții din voaluri se zărește, Roua-ntre petalele de crini, Suflet cu suflet vorbește
IUBIRE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381468_a_382797]
-
îți luminează fața, Aștept cu nerăbdare, să vină dimineața. Zorii sunt mai luminoși de-mi ieși în cale, Scântei se-aprind, din vechile amnare. Tresar, și-aș vrea să îmi vorbești, Străinule, ce-n taină-mi scrii povești. Vântul îți răvășește-n fugă părul, Fularu-l strângi și plânge-n clipe dorul. Reverul îl ridici, privind ușor spre mine, Străinule, ce-mi treci fiori prin vine. Aștept o zi cu mare-nfrigurare, Când te oprești, în mână cu o floare. Transformă visul
STRĂINULE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381543_a_382872]
-
suitoare de grinzile vântului care suspendau acoperișul pe inimă zidurilor flagelate in extenso * Acolo am ținut prima dată lumină în căușul ochilor fizici acolo am îmbobocit în copilărie și înflorit în tinerețe Pe crengile sufletului am împrumutat păseri să-și răvășească trilul între frunze Zburăm cu ele adăpostind visurile sub aripile libelulelor să le găsească soarele să le crească Capcanele erau pline ochi cu zâmbetul anotimpurilor care treceau că o părere urma lor mirosind a reavăn și a poveste * Și acum
RĂDĂCINI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374521_a_375850]
-
semănate, Sufletul în tine va rodi iubire! Cartea vieții plină de mărgăritare, Prin Cuvânt adună întreaga omenire. DORUL ÎMI PICURĂ PE BUZE Și dacă dorul îmi picură pe buze, O muribundă agonie se strecoară mută, Tăcute-s zile pe trupu-mi răvășit în nemiloasa luptă. Pustiul pustiește-n suflet al meu dor, Deși inima spre tine o cobor. Și dacă gându-mi refuză că ai plecat îndurerat Acum, ce aș mai putea face prin timpul neînduplecat? Doar lacrima timpului aș preschimba-o
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
dreptate și pedepse meritate? Pedepsește-mă, că vina, eu o port demult în spate! Și aripa ce ți-am dat-o, să te-naripeze iară Ai ucis-o fără milă, aruncând-o-n ploi de ceară. Mi-ai încercănat privirea, răvășind un vis tomnatic Și acum mă uit prin tine la tic-tac-ul fantomatic; În clepsidra dintre coaste-a mai rămas nemuritoare O secundă nemiloasă travestită-n dor, și doare Când îmi spui că, la picioare mi-ai lăsat un as de
VOI ÎNVIA DIN TINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373425_a_374754]
-
tunet cu viori de ecou ce face auzită iubirea de pământ și de cer în adânca sa venerație pentru Dumnezeu și Neam. Alteori, trupul i se leagănă delicat și fragil, deși stârnește o tărie de cremene în fața năvălirilor ce ne răvășesc mereu Patria, săltând semeață într-o rezistență ce arde mistic cu pâlpâiri ascetice de azur. Prospețimea minții, flacăra rugii, glasul inimii suie în cățui de stihie spirituală, emanând o voință de argint, aurită într-o stăpânire de sine. Sufletul ei
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Aduceri aminte... Privirea-mi, alintată de falduri de ninsoare, Străpunge orizontul opac, fără culoare. Și știu că plânge cerul cu lacrimi înghețate Peste un colț de suflet, peste-amintiri uitate. Să nu le tulbur somnul, le răvășesc timidă, Dar năvălesc haotic, inima să-mi cuprindă. Și-ncep, ușor, să țeasă fuior de dulce chin. Și-nvălmășite gânduri tresar într-un suspin. Revăd cu nostalgie, ninsori de-odinioară. Eram senini, doar zâmbet, fără nicio povară. Purtam pe umeri jocuri
ADUCERI AMINTE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371642_a_372971]
-
alegerii între a fi „un trecător grăbit/ [...] sau un spirit elevat călător în spațiu[...]/ unde vitrinele sufletelor/sunt sparte cu pietrele minciunii” Ultima parte, a treia, a culegerii de versuri are numele „Curcubeiele melancoliei”, în care autoarea scrie despre „iubirea răvășită de tristețea aflată/în brațelenopții” E momentul unor hotărâri drastice: „mă detașez unilateral de dragoste/torn plumb în concavitatea viselor/ și mă prăbușesc izbindu-mă de toate opțiunile [...]” Scriitoarea pune la loc de cinste cuvântul, pe care-l venerează într-
``O CARTE, DUMINICA`` DE HORIA PICU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373815_a_375144]
-
Bejliu Publicat în: Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului artist: Barbara Hepworth - "Două segmente și o sferă", sculptură în marmură, 1936 așteaptă cuvintele la fel ca păsările o nouă scenografie în inima autorului de jurnale plastica răvășește pânzele sunetul își uită pantalonii scurți în cheia sol și din toate dar absolut toate încercările cea mai bună stă între a țipa prima dată la lume și a ofta îndelung în scena despărțirii de casă așteaptă cuvintele ca aripile
ÎN CHEIA S(T)OL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373842_a_375171]
-
Devotament > TOAMNA CARE VA SOSI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNA CARE VA SOSI Sosește iarăși toamna cu frunzele de-a valma, Cu cețuri încâlcite printre copacii goi, Să-ți răvășească părul și să-ți înghețe palma, Să-ți ude iar obrajii cu lacrimi și cu ploi. Și-aduce în vârtejuri frunziș uscat și veșted, Așează strai de brumă pe parcuri și alei Și-un fir de lămâiță îți pune iar
TOAMNA CARE VA SOSI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373851_a_375180]
-
Frumoasă doamnă, în această seară Aș vrea să am curajul să-ți vorbesc... Privirea să mi-o pierd în ochii tăi Să-mi spună ei ce-nseamnă să iubesc Și-apoi aș vrea, cu mâna tremurândă Să-ți mângâi părul răvășit de vise Pășind ușor în lumea de poveste Născută din speranțele promise... Frumoasă doamnă, de-aș avea curajul Să pun ca o pecete un sărut Pe fruntea ce cândva, îngândurată M-a fermecat și totuși m-a durut Poate atunci
FRUMOASĂ DOAMNĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374024_a_375353]
-
vreme de glume Când seceta arde cerând veșnicie. Ultimul vals Cade bruma nemiloasă peste frunza ruginie, Ea tresare și icnește la preludiul nesfârșit, Se desprinde-apoi din ram și-și ia zborul spre câmpie Ca o aripă de înger de păcate răvășit... Vântul face-o reverență acordând ușor vioara, Printre crengi se-aude cântec, altă frunză dă să cadă, Zboară dup-a ei surată fără înapoi să vadă Cum pe creanga părăsită se așează-o biată cioară, Cântul vântului întoarce prima frunză
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
de timp ceresc Între coperți cu-al lor destin, Văd pagini ce abia se țin Și parcă-mi cer să le citesc. Încerc cu greu să deslușesc Vechi slove fără de-nțeles, Ce-acum din beznă toate ies Și sufletul îmi răvășesc Aleg la întâmplare una Și-n față scene se deschid, Cu chipuri șterse suferind, De amintiri dintotdeauna. Demult crezut-am că e moartă Dar tare greu m-am înșelat, Căci vălul timpului n-a luat, Nimic, din rana ce o
JURNALUL CU AMINTIRI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375433_a_376762]
-
munte cu crestele pierdute Prin norii de fantasme, tânjind spre răsărit, Dar am lăsat în urmă idei preconcepute, Urcând spre idealul de soartă tâlhărit. Mi-e inima zdrobită de cruda amăgire, Prilej de bucurie-i doar sufletul senin. Cu vise răvășite în nopți de pribegire, Era să-mi fiu, candidă, chiar propriul asasin! (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: CULOAREA AMĂGIRII / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2233, Anul VII, 10 februarie 2017
CULOAREA AMĂGIRII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375426_a_376755]
-
de întrebare ... Ne-am trezit în iubirea de altădată , Amintirile au ieșit că scoicile din mare Plutind ametite-ntre noi că prima dată . Privirea pierdută printre vechile umbre ... Amarnic rasuna-n tăcerile albastre , Răscolind prin destine cu gândurile sumbre Sufletul răvășit în dorurile noastre . Ne-am iubit fără cântec cu luna șoptita... În oră reală , pustie și goală Și am rămas doar o iluzie pripită , Ascunsa-ntre rânduri pe o coală . gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Pe o coală / Gabriela Rusu : Confluente Literare
PE O COALA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375565_a_376894]
-
-nvins, o rază-n suflet și nămeți, în visele de necuprins, te-ntorci adesea să-mbeți. Dar vremea mă apasă greu, de-aș ști să mint trecutul, în gânduri te alint mereu, când îmi visez sfârșitul... Și timpu-n mine-i răvășit, ne-mplinită mângâiere, iubire fără de sfârșit, lacrimi pline de durere... Drepturile de autor aparțin poetului, Mihail Janto Referință Bibliografică: Iubire fără de sfârșit... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul VI, 02 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
IUBIRE FĂRĂ DE SFÂRȘIT… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375602_a_376931]
-
chiar religios. Se (re)structurează state, culturi tradiționale, economii naționale etc. Cu scopul de se contura structuri ori societăți transnaționale, ce vor fi controlate doar de o minoritate suprapolitică și de o elită economică. În societatea actuală, contemporană întâlnim oameni răvășiți din punct de vedere interior și dezbinați lăuntric, care nu conștientizează relația lor cu Dumnezeu, cu semenii, cu ei înșiși. Pretențiile și solicitările lor religioase sunt „satisfăcute mecanic, prin obișnuințe de familie sau uzanțe sociale, cărora ei nu le adaugă
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
stropita de soare. Amintirile desperecheate și uitate. Le-am închis într-o valiză pe un peron de gară. Azi sunt doar eu. Azi privesc cu inima răsăritul. Secundele vieții nu mă mai sperie. Și nici umbră lor. Azi am părul răvășit de parfumul toamnei. Azi sunt copilul enigmatic cu zâmbet fugar. Azi sunt eu. Si asa voi rămâne, Doar eu. Citește mai mult Azi deschid larg ușa sufletului.E nevoie de lumină și descătușare,E nevoie de speranțe și boabe de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
stropita de soare.Amintirile desperecheate și uitate.Le-am închis într-o valiză pe un peron de gară.Azi sunt doar eu.Azi privesc cu inima răsăritul.Secundele vieții nu mă mai sperie.Și nici umbră lor.Azi am părul răvășit de parfumul toamnei.Azi sunt copilul enigmatic cu zâmbet fugar.Azi sunt eu.Și așa voi rămâne,Doar eu.... XVII. CRÂMPEIE DE VISURI PIERDUTE, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1678 din 05 august 2015. Dacă n-aș avea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
guvern pentru amplasarea acestui locaș este fostul Palat Federal de Justiție - loc cedat ulterior municipalității din mărinimie contra sumei de un dolar, cu condiția ca destinația să fie una culturală - dovadă elocventă a intențiilor, inclusiv legenda întâiului gangster care a răvășit zona, Benjamin “Bugsy” Siegel, cel care în 1946 a și inaugurat cu mare pompă hotelul “Pink Flamingo”. Mafia îi alocase 6 milioane de dolari, afacerea devenind însă ulterior un eșec răsunător, ceilalți “companioni” de clan suspectându-l pe “marele boss
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
determinat să-i prind aripile între degete. M-am minunat văzând praful fin colorat care-mi rămăsese pe degete, i-am dat drumul și am văzut că nu mai avea putere să zboare; sentimentul de vinovăție, de milă mi-a răvășit sufletul. De unde să fi știut că acel praf care de fapt era constituit din mici, foarte mici solzișori, pleacă atât de ușor de pe acea aripioară care avea transparența aerului? Întrebam cine i-a colorat așa de frumos și auzeam spunându
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
frumoasă! Părul blond închis îi era strâns cu o panglică îngustă, avea ochi albaștri adânci, și vădea distincție în orice mișcare! Era, cu siguranță, cea mai frumoasă fată pe care-o văzuse vreodată. Numai că ea culegea din praf foile răvășite de vânt ale unui ziar, “Timpul“, necăjită de rafalele care le împrăștiase până departe. Fără a-și da seama cine era păgubașul din cauza întunericului, prinse foile zburătoare și se-ntoarse spre fată. Surpriza-l făcu să nu spună nimic în
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 837 din 16 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului alb pe masa principiilor negru pe spatele tăbliei în care verbele adorm formele o iau razna sub greutatea rostirilor false minciuni droguri iluzii și ele răvășite de sensurile primite dar fals într-un punct în care primăvara îmbobocește mărul mama mi-a spus să merg să fotografiez mărul ieșit din semințele celui mâncat de mine prin clasa a patra spațiul era gol între bloc și iarbă
MĂR ÎMBOBOCIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345902_a_347231]
-
străine și încurcate. În sfârșit, au ajuns la culcușul cu acoperiș din crengi de alun care-l ferise de ploi ani de-a rândul. Prelata din dreapta zidurilor rezista eroic rafalelor de vânt însă erau uzi, flămânzi și obosiți. Salteaua era răvășită, iar câinii nu veniseră să-l întâmpine. - Oare unde or fi? se întrebă cu voce tare. - Cine? zise, nedumerită, femeia. - Câinii mei. Singurii tovarăși care au străbătut alături de mine deșertul vieții. I-am lăsat aici, n-am avut încotro. Poate
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
Pășesc încet, pas după pas, Doar o clip-a mai rămas. O lacrimă O lacrimă se-așterne pe visare, Corole de lumină-nchise-n plâns de floare. Aripi de fluturi arse fără vină, Nuferi cu rădăcini în tină. Vântul oftează răvășind mesteceni, Copilul din mine îl legeni. Tâmpla mi-o mângâie tristețea, Lăcaș își caută binețea. Pacea se-așterne peste durere, Doruri se sting în tăcere. Liniștea mă-nvăluie-n uitare, Se zbuciumă ușor un val de mare. Referință Bibliografică: Copilul din mine
COPILUL DIN MINE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347827_a_349156]