5,033 matches
-
al adevărului, situația ar fi simplă: l-aș recomanda cu toată căldura. În schimb subliniez ideea potrivit căreia dezinteresul față de politică și viața publică, adică până la urmă lipsa conștiinței civice (lipsind de la votare, votând ca alții ori „cu mânie”, din răzbunare), poate conduce la o criză mai puternică a societății noastre, de care pot să profite foarte bine dușmanii democrației indiferent de culoarea politică (partizanii comunismului, dictaturii militare ș.a.). Cui ar putea folosi într-adevăr întoarcerea de pildă a comunismului? Suntem
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Badea era senator PRM de Neamț și membru al comisiei juridice a Senatului. Potrivit unui purtător de cuvânt pe probleme de presă, acesta a fost un avertisment că «nici măcar o persoană bine cunoscută precum Dinescu nu poate scăpa neatinsă de răzbunarea partidului». De asemenea „formidabila capacitate de exprimare a lui Vadim a fost bine transpusă pe ecranul televizorului. Accesul său la posturi de televiziune care-i arătau simpatie i-a dat posibilitatea să-l discrediteze pe Emil Constantinescu, poate ireparabil, susținând
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
când își îndemna subalternii din SS să aibă în vedere măreția «înfăptuirilor istorice» în aplicarea «soluției finale».” Putem afirma pe scurt, fără teama de a greși că „de fapt, stalinismul a fost o modalitate de recompensare a viselor neîmplinite de răzbunare împotriva unui liberalism considerat corupt și în descompunere. Totodată a fost o formă de exploatare lipsită de scrupule a celor mai abjecte instincte ale individului, rătăcit în urzeala societății atomizate (fărâmițate);” Totalitarismul este în mod inerent axiofobic, alergic la principiul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
al doilea al partidelor respective (pentru a nu le încurca planurile prea mult). La 30 decembrie 1947, prin abdicarea forțată a regelui, se poate vorbi din nou de o lovitură de stat (asemenea celei din 23 august 1944, ca «o răzbunare a istoriei» pentru demiterea lui Antonescu): La 31 decembrie 1947, de exemplu, R. Sarell (corespondent britanic acreditat la București) a transmis detalii despre «rapiditatea evoluțiilor», cu observația că «atmosfera este de cea mai grea depresiune în rândul poporului român». Același
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
facă eforturi de gândire?), fie dintr-o neînțelegere a realităților economice și social-politice ale României. Mă refer de asemenea la aceia care nu votează nici ei corect, fără să le pese de viitorul țării și al copiilor lor sau din „răzbunare”, probabil datorită unor dezamăgiri anterioare. Pe fondul sărăciei care domină la noi pături largi ale populației și a contrastului tot mai izbitor dintre cei săraci (care ajung tot mai des la disperare și chiar sinucidere) și luxul afișat cu nerușinare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
reformei. Tranziția a devenit o perioadă de experimente asupra populației tot mai îngrijorate de ziua de mâine. S-a neglijat însă suportabilitatea ei, încât la ultimule alegeri mulți au votat PRM-ul nu din naivitate neapărat ci mai mult din răzbunare, pentru că au fost mințiți și le-au fost înșelate așteptările. Durând de prea multă vreme, tranziția se poate transforma în altceva și apare pericolul de a renunța în final la ceea ce ne-am dorit: o societate democratică și prosperă. Cum
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
trecere în trecut, cu funcții sau fără). Aceștia se grupează în jurul PRM-ului condus autoritar de C.V. Tudor. Sunt persoane în vârstă în general care nu promovează o anumită doctrină politică ci doar o «reformă justițiară» într-un spirit de răzbunare și de „dreptate socială”. Toată lumea care are o minimă cultură politică nu se poate lăsa păcălită de liderul acestei formațiuni politice (putându-se anticipa că venirea lui la conducerea țării va însemna o lovitură grea dată democrației). Dar poate că
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Absolut! - De ce? întrebă ursul vădit enervat. - Pune-ți următoarea întrebare: cu ce te alegi dacă-l omori pe Alex? - Cum cu ce? Îl pedepsesc pentru că s-a pișat pe pomul meu! - Da, asta înțeleg, dar cu ce te alegi? - Cu răzbunarea! - Gândești unidimensional, ursule. Uite, Luca filmează duelul vostru. Care crezi că va fi reacția spectatorilor când îl vor vedea? - Nu se vor mai pișa pe copaci, zise ursul după câteva clipe de gândire. - Offf, zise Alin, nu înțelegi. Uite, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
la vreo opt metri distanță și, evident, nimerindu-l. Cum, domne, am continuat, nevenindu-mi să cred, chiar nu știi cine sunt? - Nu. - Și tu? l-am întrebat pe celălalt polițist care stătea mai retras, probabil ca să nu îl atingă răzbunarea mea. - Nu... - Nu pot să cred... N-ați auzit de Tocilescu... Bă, am urlat brusc enervat de prostia și incultura lor, eu sunt cel mai mare compozitor de muzică contemporană din lume, bă! M-au cântat la New York, Londra, Sydney
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
tocmai te-a demis președintele. Ești la mâna mea. - Domne, am cinci copii, ce vrei de la mine, lasă-mă-n pace, nu ți-am făcut nimic! - Mi-e plin veceul de căcat și put, am zis. Pute tot blocul. Vreau răzbunare. Vrem toți răzbunare. Te duc la ședința de locatari, acolo îți vom hotărî soarta. - Te rog, nene, lasă-mă, sunt bolnav... - Nu. - Am avut un d-ăla, cum îi zic americanii, un blackout, un breakdown, un... - Mă doare-n cur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
demis președintele. Ești la mâna mea. - Domne, am cinci copii, ce vrei de la mine, lasă-mă-n pace, nu ți-am făcut nimic! - Mi-e plin veceul de căcat și put, am zis. Pute tot blocul. Vreau răzbunare. Vrem toți răzbunare. Te duc la ședința de locatari, acolo îți vom hotărî soarta. - Te rog, nene, lasă-mă, sunt bolnav... - Nu. - Am avut un d-ăla, cum îi zic americanii, un blackout, un breakdown, un... - Mă doare-n cur. Ești mort. - Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Îl puseseră să muncească într-o carieră de piatră, iar ochii lui fuseseră vătămați pentru totdeauna de praful de piatră. În cele din urmă, însă, când a ieșit din închisoare în ziua aceea emoționantă, luminoasă, n-a pomenit nimic de răzbunare sau pedepsirea celor vinovați. A spus că sunt lucruri mult mai importante de făcut decât să-și plângă trecutul și, în timp, a demonstrat că a vorbit serios prin nenumărate gesturi de bunăvoință arătate celor care-l trataseră atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
mai putem readuce la viață. — Puteți pune capăt căutărilor mamei, replică ea. Nu-și dorește nimic altceva decât să-și ia rămas bun de la fiul ei. Oamenii care au pierdut pe cineva reacționează adesea astfel. Nu există nici urmă de răzbunare în sufletul lor, vor doar să știe ce s-a întâmplat. Asta-i tot. Carla se lăsă pe spate în scaun, cu o privire abătută. — Nu știu ce să zic... Oswald se va mânia dacă o să spun ceva... Mma Ramotswe o întrerupse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pînă la ultima piatră, căutîndu-l zadarnic, pentru că În felul acesta aveau să Învețe că nici un om nu trebuie umilit așa cum Îl umiliseră pe el, pentru a-l putea provoca după aceea, fără teamă, din nou. Așteptă așadar În timp ce planul de răzbunare prindea contur În mintea lui, dar trecură minute Întregi, noaptea ecuatorială tăbărî asupra vaporului și a insulei ca o pasăre de pradă, fără ca barca să se Îndepărteze de lîngă María Alejandra, iar farurile ei timide Începură să strălucească la bord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
și sîngerînd din belșug, rănit În amorul propriu și lipsit de tot ce avea mai de preț. Ei erau, și după toate astea Își mai Îngăduiau și obrăznicia de a-l lua peste picior, bătîndu-și joc de setea lui de răzbunare, prin simplul fapt de a-l lăsa să aștepte pe uscat ca un imbecil, În timp ce ei se retrăgeau, liniștiți, să doarmă. Își imagina comentariile lor din cele clipe pe puntea-platformă, Însuflețiți la gîndul de a se bucura de o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pe un cer fără nori, și a fost un moment În care era cît pe-aci să izbucnească și să strige În noapte, scuipîndu-le furia lui, dar nu a făcut-o, ci a așteptat tăcînd mîlc, rumegîndu-și surd setea de răzbunare. CÎnd În sfîrșit se ridică În picioare, luase deja o hotărîre. Lăsă deoparte armele, păstrîndu-și numai maceta lungă și ascuțită, aceeași care Îl decapitase pe francez, și alunecă În tăcere, intrînd În apele ansei liniștite silențios ca o iguană. Înotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să-și mai amintească nici un alt cuvînt, ca și cum mintea i s-ar fi Încețoșat, anihilată de impresia pe care i-o producea spectacolul la care luase parte. CÎt despre Oberlus, el vîslea Încet, relaxat, mulțumit de sine și de finalul răzbunării sale, cu aerul indolent al cuiva care tocmai are parte de o plimbare cu barca pe lacul dintr-un parc public, bucurîndu-se de o demonstrație pirotehnică. În interiorul navei, cîțiva bărbați pe jumătate asfixiați loveau cu disperare În coastele de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
fost cel care a comis greșeala de a mă umili și o a doua greșeală, anume aceea de a mă lăsa În viață... Tu ai fost cel care m-a făcut să mă răzvrătesc Împotriva tuturor, ațîțÎndu-mi dorința de răzbunare, prin ceea ce nu era decît capriciul unei dimineți stupide, În care n-ai avut ceva mai bun de făcut decît să mă biciuiești ca să-ți distrezi echipajul - făcu o pauză lungă și trase din nou din pipă, agitîndu-și capul ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
y Costa, devenise sclavul celui care-și bătuse joc de el În felul acela. Nu era, prin urmare, o logică dorință de libertate cea care Îl Însuflețea În nevoia de a se revolta, ci mai ales o disperată dorință de răzbunare. În mai puțin de douăzeci și patru de ore, Iguana Oberlus se transformase pentru Gamboa Într-o obsesie exasperantă, Încarnarea a tot ce era mai odios și demn de dispreț din lumea asta, o lighioană pe care trebuia s-o anihileze chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să descrie asta... Nici măcar lacrimile mele nu-i Îmbunau, cu toate că, ce-i drept, am renunțat curînd la a mai plînge. Într-o zi am Înțeles că Îmi petrecusem viața căutînd compasiune și că În realitate nu era compasiune ceea ce doream. - Răzbunare? - Poate. - Împotriva cui? A faptului că nu găsiseși compasiune? - A tuturor... Nu știu cine m-a zămislit, nici de ce a făcut-o, dar din acea clipă nu mi s-au Întîmplat decît nedreptăți - zîmbi. Și pînă cînd m-am hotărît să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În cele din urmă o făcu, vocea lui nu părea schimbată: - O să mă omori? Întrebă. - Încă nu știu. - Ți-e frică? Ea tăgădui printr-un singur gest: - Deloc. Dar dacă te omor, nici măcar nu voi apuca să mă bucur de răzbunare - arătă lanțul și Îi porunci, autoritar: Pune-ți-l! Vreau să fii tu cel care Îl poartă acum... Dar Iguana Oberlus dădu din cap fără să-și piardă calmul. - N-am de gînd s-o fac - Îi arătă piciorul. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
picioare goale care se pierdeau În noapte, iar apoi, nimic. În ziua următoare, după ce stătuseră În stare de alertă, așteptînd un nou atac, oamenii lui Arístides Rivero străbătură Încă o dată insula, dar de data asta o făcură mînioși, Însetați de răzbunare. Totul fu zadarnic. Totul se dovedea din nou zadarnic, pentru că era limpede că nu aveau cum să descopere blestemata ascunzătoare a fiarei. - CÎini! strigă În cele din urmă Rivera, scos din minți. Cum de nu mi-a trecut pînă acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Când nu se uită nimeni spre tine, îi poți fixa până-i găurești cu privirea. Să observi toate micile amănunte pe care nu le-ai putea privi destul de mult dacă s-ar sinchisi măcar să-ți întoarcă privirea, asta, asta-i răzbunarea ta. Prin voalurile mele, agenta imobiliară scapără roșie și aurie, încețoșată pe la margini. Domnișoara MacIsaac, zice Brandy, cu mâna ei mare încă deschisă înaintea mea, domnișoara MacIsaac e mută și nu poate să vorbească. Agenta imobiliară cu ruj pe dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
rochiilor și puloverelor și rochiilor și pantalonilor și rochiilor și jeanșilor și fustelor și pantofilor și rochiilor, aproape toate mutilate și deformate, și implorând să li se curme chinurile. Fotograful din mintea mea zice: Dă-mi furie. Flash. Dă-mi răzbunare. Flash. Dă-mi răsplată totală și complet justificată. Flash. Fantoma deja moartă care sunt, non-existența, nimicul invizibil atotputernic care am devenit flutură sfeșnicul pe lângă toate pânzele alea și: Flash. Obținem enormul infern de modă al lui Evie. Care e orbitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
persoana care vrea să-l iubească sunt eu, odioasa lui soră, urzind deja să-l omoare. Da. Complotista de mine, urzind s-o omor pe Brandy Alexander. Eu, căreia nu i-a mai rămas nimic de pierdut, îmi urzesc marea răzbunare în lumina reflectoarelor. Dă-mi violente fantezii de răzbunare ca mijloc de adaptare. Flash. Dă-mi doar prima ocazie. Flash. Brandy la volan, ea se întoarce spre mine, cu ochii împăienjeniți de lacrimi și rimel, și zice: — Știi ce sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]