1,302 matches
-
obiect al cunoașterii empirice. În mod evident, relatările lor diferă în puncte interesante, care reflectă resursele conceptuale de care au beneficiat.“65 Dincolo de aceste deosebiri - apreciază Sellars - ambii au dezvoltat o filozofie transcendentală care se detașează, în egală măsură, de raționalismul dogmatic și de empirismul naiv.66 Cititorul unei cărți de filozofie socotite importante se așteaptă ca autorul să critice teorii consacrate și să propună o nouă teorie. În cazul Tractatus-ului, o asemenea așteptare va fi înșelătoare. Există, ce-i drept
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
din această perspectivă. Într-un articol publicat în 1913, sub titlul Știința ca un element în cultură, afirma că știința reprezintă „un nivel mai înalt de evoluție decât orice gândire și imaginație preștiințifică“42. Modul de a gândi inaugurat de raționalismul grec, căruia știința modernă i-a conferit o nouă substanță și o nouă vigoare, a fost principala sursă a încrederii lui Russell în posibilitatea unei vieți mai bune pentru generațiile viitoare. Într-o cărticică publicată în 1925, What I believe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
distincția dintre pesimismul istoric și cel cosmic, formulată de Bonaventura Zumbini.63 Tot atunci s-a comentat nevoia imperioasa a lui Leopardi de a reafirmă valoarea individului, regasind izvoarele profunde ale vietii spontane blocate de constrângerile sociale și anulate de raționalism și tot atunci s-a insistat asupra ascendentei Canturilor în poezia aulica italiană prin reconsiderarea relației cu universul Cantonierului lui Petrarca.64 Se deșchideau, așadar, numeroase căi de analiză, de afirmare a valorii poeziei și prozei leopardiene (în anii douăzeci
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
revine pe fereastră. Nu poate fi disciplinat, nici chiar definit acceptabil, pentru a-l pune în serviciul înțelegerii științifice. Pentru F. von Hayek, "capitalismul este mitul născut la întretăierea dintre studiul empiric, matematic și statistic al economiei, transmutarea istorică a raționalismului, operată de Hegel, și un maximalism etic inspirat din tradiții milenariste scolastice și populare" (în Capitalismul și istoricii, Humanitas, București, 1998. p. 5) și aceasta îmi pare una din cele mai reușite încercări de a-l defini. Esența capitalismului este
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
viziuni holiste, pline de semnificații asupra economiei și a lumii în general. Această viziune nu se limitează doar la domeniul științei. Veche precum civilizația, ea este fundamentală pentru mintea omenească. Ea ne oferă un chip al progresului spiritual. Odată cu dezvoltarea raționalismului, s-a produs o schismă profundă în interiorul civilizației occidentale. Istoricul civilizațiilor Richard Tarnas vorbea despre două chipuri ale acesteia: unul al progresului, celălalt al decăderii. S-a produs o schismă profundă între omenire și restul realității, de unde dezastrul ecologic, deruta
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
2012 Cuprins PREFAȚĂ. De la ființa economică la economia ființei /11 Capitolul 1. CLARIFICĂRI NOȚIONALE ȘI METODOLOGICE / 17 1.1. IDEE, TEORIE, DOCTRINĂ, PARADIGMĂ ECONOMICĂ / 17 1.2. CRITERII EPISTEMOLOGICE ÎN ECONOMIE / 18 1.2.1. Apriorismul / 18 1.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) / 19 1.2.3. Raționalismul critic / 19 1.2.4. Convenționalismul / 20 1.2.5. Empirism și instrumentalism (Milton Friedman) / 20 1.2.6. Istoria științelor și criteriilor de evaluare la Kuhn / 21 1.2.7. Metodologia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ființei /11 Capitolul 1. CLARIFICĂRI NOȚIONALE ȘI METODOLOGICE / 17 1.1. IDEE, TEORIE, DOCTRINĂ, PARADIGMĂ ECONOMICĂ / 17 1.2. CRITERII EPISTEMOLOGICE ÎN ECONOMIE / 18 1.2.1. Apriorismul / 18 1.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) / 19 1.2.3. Raționalismul critic / 19 1.2.4. Convenționalismul / 20 1.2.5. Empirism și instrumentalism (Milton Friedman) / 20 1.2.6. Istoria științelor și criteriilor de evaluare la Kuhn / 21 1.2.7. Metodologia programelor de cercetare (Lakatos) / 22 Capitolul 2. OBIECTUL
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
un loc particular atît în sfera cunoașterii pure, cît și în cea a utilizării practice a cunoștințelor este tocmai faptul că teoremele sale nu sînt susceptibile de a fi nici verificate, nici dezmințite pe bază de experiență. 1.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) Raționalismul pur sau raționalismul cartezian, atît cît a fost el explicitat de Walras (1874), ne apare ca o poziție comparabilă cu apriorismul, prin faptul că nu permite o veritabilă confruntare a teoriei cu lumea experienței, fiind totalmente
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în sfera cunoașterii pure, cît și în cea a utilizării practice a cunoștințelor este tocmai faptul că teoremele sale nu sînt susceptibile de a fi nici verificate, nici dezmințite pe bază de experiență. 1.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) Raționalismul pur sau raționalismul cartezian, atît cît a fost el explicitat de Walras (1874), ne apare ca o poziție comparabilă cu apriorismul, prin faptul că nu permite o veritabilă confruntare a teoriei cu lumea experienței, fiind totalmente absorbit de construcția unui
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pure, cît și în cea a utilizării practice a cunoștințelor este tocmai faptul că teoremele sale nu sînt susceptibile de a fi nici verificate, nici dezmințite pe bază de experiență. 1.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) Raționalismul pur sau raționalismul cartezian, atît cît a fost el explicitat de Walras (1874), ne apare ca o poziție comparabilă cu apriorismul, prin faptul că nu permite o veritabilă confruntare a teoriei cu lumea experienței, fiind totalmente absorbit de construcția unui model căruia să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
considerat stadiul normal spre care ar tinde lucrurile într-un regim de liberă concurență. Privind lucrurile puțin mai de aproape, se pot descoperi numeroase și solide rațiuni de a critica adecvarea modelului echilibrului general la relațiile economiei. 1.2.3. Raționalismul critic După respingerea apriorismului, de către T. Hutchison în special, climatul metodologiei economice s-a apropiat în mod progresiv de tezele popperiene, care prezintă imaginea seducătoare a unui corp de cunoștințe în progres constant, după normele raționalismului critic și conform secvenței
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
economiei. 1.2.3. Raționalismul critic După respingerea apriorismului, de către T. Hutchison în special, climatul metodologiei economice s-a apropiat în mod progresiv de tezele popperiene, care prezintă imaginea seducătoare a unui corp de cunoștințe în progres constant, după normele raționalismului critic și conform secvenței: luarea la cunoștință a unei probleme formularea unei teorii -, punerea la încercare a teoriei printr-o tentativă de respingere. Forța acestei atitudini metodologice constă, în primul rînd, în refuzul inducției: cum a demonstrat deja D. Hume
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
o simfonie a economiei? Ea poate purta un titlu simplu, "Economica", și poate avea drept autor pe fiecare dintre noi sau pe noi toți împreună. Concepte de bază: * ideea economică; * teoria economică; * doctrina economică; * paradigma științifică; * progresul științific; * apriorismul; * formalismul; * raționalismul critic și raționalismul cartezian; * faillibismul; * convenționalismul; * empirismul; * instrumentalismul; * metodologia programelor de cercetare. Probleme de studiat: * Definiți teoria, doctrina și paradigma economică. * În ce constă apriorismul și care sînt principalii săi exponenți? * În ce constă raționalismul walrasian? * În ce constă convenționalismul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
economiei? Ea poate purta un titlu simplu, "Economica", și poate avea drept autor pe fiecare dintre noi sau pe noi toți împreună. Concepte de bază: * ideea economică; * teoria economică; * doctrina economică; * paradigma științifică; * progresul științific; * apriorismul; * formalismul; * raționalismul critic și raționalismul cartezian; * faillibismul; * convenționalismul; * empirismul; * instrumentalismul; * metodologia programelor de cercetare. Probleme de studiat: * Definiți teoria, doctrina și paradigma economică. * În ce constă apriorismul și care sînt principalii săi exponenți? * În ce constă raționalismul walrasian? * În ce constă convenționalismul, așa cum apare el
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
științifică; * progresul științific; * apriorismul; * formalismul; * raționalismul critic și raționalismul cartezian; * faillibismul; * convenționalismul; * empirismul; * instrumentalismul; * metodologia programelor de cercetare. Probleme de studiat: * Definiți teoria, doctrina și paradigma economică. * În ce constă apriorismul și care sînt principalii săi exponenți? * În ce constă raționalismul walrasian? * În ce constă convenționalismul, așa cum apare el la Pareto, Friedman și Machlup? * Ce înseamnă empirismul și instrumentalismul promovate de M. Friedman? * Care sînt criteriile de evaluare a unei teorii științifice după Kuhn? * În ce constă metodologia "programelor de cercetare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
relațiile la care sîntem în permanență supuși datorită dorinței interioare de a îndeplini aceste necesități sau dorințe. Meritul lui Jevons este că a intuit fundamentele psihologice ale valorii, pe care le va dezvolta decisiv școala austriacă de economie. Recunoașterea limitelor raționalismului sau raportarea la iraționalitate a însemnat o încercare obiectivă de a recunoaște failibilitatea paradigmei și de a urmări rafinarea și perfecționarea acesteia. Se considera că omul dispune în orice moment de o serie de forțe motrice, numite chiar disturbatoare, care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
revine pe fereastră. Nu poate fi disciplinat, nici chiar definit acceptabil, pentru a-l pune în serviciul înțelegerii științifice. Pentru Friedrich von Hayek, "capitalismul este mitul născut la întretăierea dintre studiul empiric, matematic și statistic al economiei, transmutarea istorică a raționalismului, operată de Hegel, și un maximalism etic inspirat din tradiții milenariste scolastice și populare"1; iată una din cele mai reușite încercări de a-l defini. Esența capitalismului este identificabilă în sfera economicului, avînd la bază conceptul de capital, realitate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
alte trei mari epoci: Evul Mediu timpuriu (675-1075), Evul Mediu (1075-1475) și epoca modernă (1475-1875). În viziunea sa, perioada postmodernă desemnează o epocă de criză, anarhie, relativism și dezintegrare, o adevărată ruptură față de epoca precedentă, caracterizată de progres, stabilitate și raționalism. Nu este de mirare că Toynbee a fost adesea comparat cu Nietzsche și Spengler în ceea ce privește "diagnoza" oferită postmodernismului, și care conține ca element comun nihilismul, sentimentul "declinului" și al crizei, deși Toynbee, de pildă, chiar critică o parte din ideile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
creează propriile lor culturi de experți, care interacționează în mod distinct cu lumea obișnuită, argumentează Habemas. Rorty va răspunde opiniei exprimate de filosoful german, susținând utilitatea poetizării culturii în pofida dorințelor habermasiene de validitate și de reconstruire a unei forme de raționalism 315. Rorty sesizează că una dintre diferențele de interpretare dintre el și Habermas este aceea că în timp ce el vede în unii gânditori precum Heidegger, Nietzsche sau Derrida "filosofi privați buni", Habermas îi lecturează drept "filosofi publici răi". În problematica distincției
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
radical"402. În aceeași măsură, Baudrillard vrea să demonstreze că tradiția occidentală este marcată de respingerea unui alt tip de logică, cea a schimbului simbolic, pe care el vrea să o reabiliteze, cel puțin ca indiciu al fixării în coordonatele raționalismului occidental, care nu poate controla situații în care imperativele utilitaristo-economice dispar într-o nietzscheană energie dionisiacă a jocului, sfidării și a sărbătorii. În raport cu modelul lui Saussure de înțelegere a arbitrarietății semnului, Baudrillard preferă viziunea lui Benveniste, ce situează caracterul arbitrar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Marx, care, de pildă, reține conceptul de "Natură" din ideologia Iluminismului: "el rămâne în fantasma moralizatoare a unei Naturi care trebuie cucerită"404. În aceeași măsură, și alte presupoziții ale teoriei marxiste își pot regăsi rădăcinile în acest tip de raționalism, astfel încât, deși "radicală în analizele logice ale capitalului, teoria marxistă menține un consens antropologic cu opțiunile raționalismului occidental în forma sa definitivă pe care a dobândit-o în gândirea burgheză a secolului al VIII-lea"405. Devine evident astfel cum
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unei Naturi care trebuie cucerită"404. În aceeași măsură, și alte presupoziții ale teoriei marxiste își pot regăsi rădăcinile în acest tip de raționalism, astfel încât, deși "radicală în analizele logice ale capitalului, teoria marxistă menține un consens antropologic cu opțiunile raționalismului occidental în forma sa definitivă pe care a dobândit-o în gândirea burgheză a secolului al VIII-lea"405. Devine evident astfel cum o dată cu distanțarea de teoria marxistă se produce și distanțarea de modernitate, concepută ca epocă a producției, a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al schimbului de obiecte motivul lui Baudrillard de a valoriza sărbătoarea, jocul, excesul. Însă explicația aceasta i se pare nesatisfăcătoare, întrebarea la care dorește să găsească un răspuns fiind acum aceea dacă analiza lui Baudrillard conduce la o ruptură față de raționalismul occidental sau, dimpotrivă, este chiar o inflorescență a acestuia. Din perspectiva acestui cercetător, opera lui Baudrillard pare a fi un "simptom al modernității", iar concepția asupra simbolului i se pare că trădează respingerea corpusului social în ansamblu. Pentru alți critici
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
promova-o Rorty, discursul său estetizant și relevarea "funcției limbajului de dezvăluire a lumii" opunându-se propriei sale concepții de rezolvare a problemelor în interiorul "praxisului intramundan". Rorty consideră că "diferența dintre încercarea lui Habermas de a reconstrui o formă de raționalism și recomandarea mea că ar trebui poetizată cultura nu este oglindită în vreun dezacord politic. Noi nu suntem în dezacord în privința valorii instituțiilor democratice tradiționale, sau în privința tipurilor de îmbunătățiri de care au nevoie aceste instituții, sau în privința a ceea ce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
K. Galbraith, În lucrarea sa Noul stat industrial (1967), reflectă În fapt tendințele actuale de dezvoltare industrială. Originalitatea conceptelor lui Galbraith și-au găsit reflectare obiectivă În cadrul transformărilor la care au fost supuse majoritatea Întreprinderilor mari care urmăresc trinomul: competitivitate, raționalism și eficiență. Întreprinderile mari apărute astăzi sunt rezultatul combinației celor mai avansate tehnologii și al unor capitaluri antreprenoriale uriașe, care pot fi dirijate de oamenii cu cunoștințe vaste, de adevăratele talente specializate În domeniile tehnic, economic și organizatoric. Aceste talente
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]