908 matches
-
3 Ole Waever, "The Rise and Fall of the Inter-Paradigm Debate", în Steve Smith, Ken Booth, Marysia Zalewski (ed.), International Theory: Positivism and Beyond, Cambridge, Cambridge University Press, 1996. 4 Robert Keohane este cel care a consacrat distincția între teoriile raționaliste și cele reflectiviste, criteriul de clasificare fiind epistemologia pozitivistă sau hermeneutică. Vezi Robert Keohane, "International Institutions. Two Approaches", în International Studies Quarterly, vol. 32, nr. 4 (1988), pp. 379-391. 5 Referitor la statutul disciplinei Relațiilor Internaționale în România, vezi Șerban
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și Dezvoltarea. 77 Ca și Banca Mondială, FMI-ul a făcut din existența unor astfel de reforme una din condițiile pentru acordarea de ajutor financiar. 78 În Etica protestantă și spiritul capitalismului, Max Weber arăta că raționalitatea organizațională și spiritul raționalist au dus la birocratizarea societății pentru a răspunde căutării continue a eficacității pe care o impune concurența. Mobilurile contemporane ale birocratizării nu sunt numai cele identificate de Weber. Izomorfismul coercitiv este procesul prin care asemănarea crescândă poate fi rezultatul presiunilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
non-epistemologic al științei, aduce în atenție "determinările" ideologice contextuale ale teoriilor proprii științelor naturii, lucru evidențiat mai cu seamă prin conceptul de "incomensurabilitate" a paradigmelor. O astfel de viziune se înscrie, în mod evident, în linia relativismului criticat în concepția raționalistă a lui Karl Popper. De altfel, dezbaterea epistemologică dintre Kuhn și Popper este binecunoscută în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, ea părând să opună chiar două tipuri de ideologie, una aparținând Iluminismului și alta Romantismului 156. Trebuie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
În etapa utopiei chiliaste, nu ideile îi presează pe membrii societății spre acte revoluționare, ci energiile de natură extatic-orgiastică. Cum odată cu modernitatea intrăm într-o eră a rațiunii, grație gândirii iluministe, această utopie este pătrunsă, încetul cu încetul, de ideile raționaliste, care se află în contradicție cu energiile care i-au dat naștere. Potrivit lui Mannheim, este momentul în care apare cea de a doua formă sau etapă a mentalității utopice, și anume ideea liberal-umanitară, a cărei origine se regăsește, de asemenea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de vedere moral-politic. Pe de altă parte, gânditorii și teoreticienii politici care au subliniat failibilitatea cunoașterii umane au susținut, în subsidiar, și critica "raționalismului în politică". Un exemplu expresiv în acest sens este gânditorul britanic Michael Oakeshott, pentru care teoriile raționaliste cu privire la politică sunt produse ale unei inginerii sociale ce presupune aplicarea unor algoritmi de natură tehnică asupra realității sociale. Chiar dacă, potrivit lui Oakeshott, proiecțiile "inginerești" ale raționaliștilor nu revendică perfecțiunea în totalitatea lor, se poate totuși spune că ele au drept
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Mannheim după cum urmează: "Chiar forma conservatoare a utopiei, noțiunea unei idei încastrate și exprimate în realitate, este în ultimă analiză inteligibilă numai în lumina luptelor sale cu formele coexistente ale utopiei. Adversarul său imediat este ideea liberală tradusă în termeni raționaliști. În vreme ce, pentru ultima, normativul, acel "ar trebui", este accentuat în experiență, pentru conservatorism accentul se mută asupra realității existente, asupra lui "este"" (p. 211). 242 Idem, p. 216. 243 Idem, p. 221. 244 În acest sens, Charles Turner sugerează că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
83. footnote>, într-o mereu înnoită în-toarcere „la alternări periodice de năzuinți metafizice”. Nu-i de neglijat aderența la această „năzuință” a religiei și încercarea de-a lungul veacurilor a unei armonizări între cunoaștere și credință.Dincolo de elaborarea de tip raționalist a raționalismului modern - „Dieu de la métaphysique” - Immanuel Kant argumentaideea unei religii numai prin „rațiune” (blosse Vernunft), o instanțăîntre „rațiunea teoretică” și „rațiunea practică”. A devenit demult decirculație formula kantiană: „Ich musste also das Wissen aufheben,um zum Glauben Platz zu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de unde vine lipsa iubirii Lui”<footnote Ibidem. footnote>, aceștia vorprimi osânda iadului<footnote Părerile privind raiul și iadul, ca locuri fizice, materiale, concrete, de bu-curie sau de osândă, până la Judecata universală, sunt nuanțate. Părintele Sera-phim Rose, spre exemplu, criticând poziția raționalistă și sceptică a multora dintrecontemporani, insistă în a atribui raiului și iadului locuri materiale, legate de lu mea în care omul trăiește. Teologul francez Jean Claude Larchet consideră că raiulși iadul trebuie înțelese mai degrabă în sens duhovnicesc, mai mult
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
treia Renașterii: Summa theologica a Sf. Toma d’Aquino (1225-1274), supranumit „doctor angelicus“, va insufla spiritul noii culturi, perspectiva armonizării tuturor creațiilor spiritului uman, ca și contemporanul său vârstnic, Albertus Magnus (1207 - 1280), reconciliind, în fond, platonismul cu aristotelismul mai raționalist, mai deschis lumii fizice și experimentului. Gravură a magazinului unui alchimist realizată de Pieter Bruegel cel Bătrân în 1558. Legătura dintre alchimie, farmacie și astrologie în vest era similară cu practicile din țările arabe. MEDICINA îN TIMPUL RENAȘTERII EPOCILE STRĂLUCESC PRIN
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în cunoaștere, fizician, matematician și chimist „doctor admirabil“, ceea ce înseamnă cunoscător în toate, este produsul scolasticii, deși s-a despărțit de ea. Preocupat de medicină, Bacon afirmă că centrul sistemului nervos este în creier. Spiritul Renașterii, mai laic și mai raționalist a avut un impuls și în Sf. Toma d’Aquino unitorul inimii cu rațiunea în cunoașterea lumii sensibile și transcedentale. Dar scolastica, printre alții l-a dat și pe Bruno de Longoburgo autor a unei Chirurgia Magna (sec. XIII). și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Chr.) în comedia Asinaria, unde afirma că „Homo Homini lupus“ (Omul este lup omului), căreia, Seneca (sec. I d.Chr.) îi va opune „Homo res sacra homini“ (Omul e ceva sfânt pentru om), pe care o practică medicii. Aceste concepții senzualiste, raționaliste, au stârnit reacții din partea tradiționaliștilor, spiritualiștilor etc. Medicina în înțelepciunea ei, a adoptat o poziție profitabil eclectică așa ca și în cazul filosofiei lui René Descartes (Cartesius 1596 - 1650). Acest filosof, matematician, fizician și enciclopedist este pasionat de medicină și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicale care restrâng manifestările fiziologice și patologice la fenomene chimice, fizice, mecanice (iatros = medic). Secolele următoare vor aprofunda și extinde speculația, ca și experimentarea, conturând mai bine aceste discipline medicale. Nimeni nu trebuie să rămână deconcertat, auzind că și unii raționaliști și experimentaliști ai Renașterii și ai sec. al XVII-lea elogiază alchimia, precum Newton sau eruditul medic anatomist David Ryckaert (1612 - 1661) obsedat de miracolul organismului uman și de ideea prelungirii vieții, la care gândește și contemporanul său Francis Bacon
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
unei mari dezbateri de-a lungul întregului secol al XVIII-lea, care acordă un loc privilegiat emoției. Actorul trebuie sau nu să simtă ceea ce joacă? Arta sa, care le apare unora ca fiind produsul unei alchimii magice, suscită și analize raționaliste, cea a lui Diderot în special. Științele care încearcă să exploreze psyché-ul, psihiatria, fenomenologia, psihanaliza, deși încă departe, se întrevăd deja din suita strălucită de întrebări din Paradoxul asupra comediantului (Le Paradoxe sur le comédien). Luigi Riccoboni, venit din Italia
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
treacă "dincolo" de faptele zeilor, în cosmogonie. Aceasta însă vine ca o confirmare a ideii că gândirea sistematică însăși își are originea în mitologie, filozofia continuând mitologia în temele esențiale, precum puterea originilor, eterna reîntoarcere, supremația memoriei etc.46 Deși raționaliștii greci condamnă miturile prezentate de către Homer și Hesiod (vom reveni la Platon și Aristotel în secțiunea dedicată criticii mitului), mai exact reprezentările zeilor, formele acestora subzistă și în creștinism, tocmai pentru că nu mai sunt purtătoarele unor sensuri religioase vii (cum
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lui Lévi-Bruhl, funcționalismul lui Malinowski, structuralismul lui Claude Lévi-Strauss, viziunile istorice integrative ale școlii franceze a Analelor sau chiar psihanaliza lui Freud (pe care Eliade îl consideră ultimul mare pozitivist, deși acesta se considerase un Mare Iluminat 62). Această extremă raționalistă, evoluționistă sau utilitaristă, creează evident și reacții contrare prompte, mai cu seamă din "tabăra" romanticilor. În plin tumult raționalist (deși poate că romanticii ar prefera termenul de "delir", acesta nu se pretează la asocierea cu câmpul semantic al conceptului de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
psihanaliza lui Freud (pe care Eliade îl consideră ultimul mare pozitivist, deși acesta se considerase un Mare Iluminat 62). Această extremă raționalistă, evoluționistă sau utilitaristă, creează evident și reacții contrare prompte, mai cu seamă din "tabăra" romanticilor. În plin tumult raționalist (deși poate că romanticii ar prefera termenul de "delir", acesta nu se pretează la asocierea cu câmpul semantic al conceptului de "raționalist"; însă obsesia scientistă a alunecat nu de puține ori în discursuri frenetice și fără suport logic ori empiric
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
aplica îndârjit situațiilor de viață, mai cu seamă politice.375 Îngrădirea libertății de imaginație a individului, fie în mod explicit, fie implicit, prin perfid automatism camuflat în libertatea de conștiință, însemnă anchilozarea societății. După cum spunea și Gilbert Durand, "civilizația noastră raționalistă și cultul ei pentru demistificarea obiectivă se vede înecată în fapt de resacul subiectivității vexate și al iraționalului. În mod anarhic drepturile la o imaginație plenară sunt revendicate atât de multiplicitatea psihozelor, de apelul la alcoolism și stupefiante, de jazz
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un "catalog comod al rătăcirilor imaginației", "un muzeu imaginar al imaginilor", "greșelile și falsurile" imaginare fiind mult mai curente (universale chiar) în gândirea oamenilor decât "adevărurile" șubrede ori strict localizate în timp și lume, "adevăruri de laborator", opere ale refulării raționaliste și iconoclaste ale civilizației actuale.458 În prezent, fără nici un dubiu, s-au multiplicat ca niciodată strategiile de evadare (drogul, turismul exotic, spectacolul), iar realitatea virtuală e în plină expansiune, amenințând chiar să "acopere" realitatea efectivă, afirmă Lucian Boia, nicio
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
îl preferau pe Platon. 81 Protestantismul care în ziua de azi a renunțat la revelație pentru a se menține în rațiunea pură, deci în rațiunea sistematică ce nu este rațiune, este dezvoltarea cea mai mare și împlinită a acelui element raționalist care a fost semănat de Scolastici (nu de toți, ci de Abelard, Ockham etc.) în sfînta doctrină. Să nu se creadă că în rîndul catolicilor, adică în rîndul acelei părți a lumii creștine care nu a avut curajul să urmeze
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
spune care este ordinea socială cea mai bună iar odată stabilit acest lucru, este necesar ca lumea să fie lămurită (atât cei bogați cât și săracii), astfel ei vor contribui la instaurarea noii ordini sociale. În viziunea acestora "cooperatismul este raționalist și voluntarist... El creează instituții economice care, având să trăiască în mediul actual, nu înțeleg să se izoleze de el, ci dimpotrivă își adaptează metodele de lucru împrejurărilor vremurilor în care activează"29 Ceea ce deosebește pe socialiștii asociaționiști de cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
false, să stabilim mai întîi metoda cercetării noastre. Aci vom căuta să constatăm în prima linie următoarea deosebire între două maniere de-a privi natura statului și științele cari-l ating. Maniera întîia e cea veche franceză din timpul enciclopedeștilor, raționalistă și deductivă, care stabilește că libertatea de dispunere a individului primează orice alt interes și că statul cată să fie oprit de-a esercita vro tutelă oarecare, fie asupra individului, fie asupra claselor. Stabilind principiul că omul e născut cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nobilimii și a desființat pe cel de-al doilea. În spiritul absolutismului luminat, religia a fost redusă la rolul de utilitate de stat. Înnoirile reformatismului iosefin s-au întipărit și asupra evoluției conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Sub efectul politicilor raționaliste, inspirate din luminism, conștiința de sine românească preia o turnură laicizantă (Blaga, 1995, p. 78). Elita românească, unită și neunită, strâng rândurile confesionale în jurul unui front unitar al națiunii române categorie ale cărei granițe se fixează acum pentru a cuprinde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în cadrul lumii creștine. În al doilea rând, ideea lui Martin Luther a "preoției universale", centrală doctrinei protestante, potrivit căreia dreptul de a predica învățătura creștină nu este monopolul tagmei clericale, ci este prerogativa tuturor membrilor comunității religioase, a promovat individualismul raționalist pe care se sprijinea ideea națiunii în Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea în masă a populației, ca efect al concepției lutheriane "fiecare om propriul său preot" și a accentului pus pe citirea personală a Bibliei. Consecința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și în această privință ca în toate marile probleme ale vieții" (pp. 45-46). Catolicismul păcătuiește pentru că este antinațional, neținânt cont de formele naționale eterne pe care încearcă să le dizolve într-o monolitică supra-unitate confesională. Protestantismul, dimpotrivă, este prea individualist, raționalist și impersonal. Între aceste extreme, ortodoxia singură este "ritmul în care se regăsește însăși suflarea cea mai autentică a vieții totale" (p. 66). Direcționându-și raționamentul pe calea polemicii cu doctrina românismului propusă de C. Rădulescu-Motru (1936) drept "catehismul noii spiritualități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în raport cu capitalul existent, cu posibilitatea de-a le retribui. Nouă ni se pare că adevărata cauză a mizeriei e cu totul altundeva; că ea e în caracterul întregei dezvoltări liberale începute în secolul trecut, că-și are temeiul în organizarea raționalistă în locul vechei organizări mai naturale. La noi îndeosebi răul e prea patent pentru a nu se vedea de oricine. Sunt aci mii și mii de oameni cari nu compensează prin nimic munca societății ce-i susține, cari în schimbul a patru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]