2,941 matches
-
tradițional al acesteia. Ambele paradigme vor postula astfel că statele sunt practic obligate să identifice mijloacele cele mai potrivite pentru a putea supraviețui. În ceea ce privește asigurarea securității internaționale, se poate spune că disputa dintre liberali și realiști a început de la problema raționalității mijloacelor de care dispune politicul. Apărută în urma primei conflagrații mondiale, la care s-a ajuns prin logica balanței de putere, securitatea colectivă a fost văzută ca soluție a reglementării amenințărilor internaționale. Pentru cei abia ieșiți din „Marele Război”, enormele pierderi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să îmbunătățească securitatea fiecărui actor. Motivațiile de participare ale fiecărui stat sunt egoiste, dar mijloacele implicate pentru atingerea obiectivului comun presupun o mare doză de cooperare cu celelalte părți. Logica pe care se construiesc regimurile implică o mare doză de raționalitate presupusă a actorilor - se caută cele mai simple și corecte soluții la depășirea unor probleme evidente, cum sunt cele legate de proiectarea propriei supraviețuiri. În principiu, cele mai grave amenințări la adresa securității vin din partea unui alt stat / grup de state
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sigură cale pentru atingerea și păstrarea stabilității internaționale era balanța strategică în domeniul forței nucleare (Jervis, 1982, pp. 371-378). Dinamica regimurilor de securitate Din punct de vedere teoretic, cei care studiază regimurile au acordat cea mai mare atenție conceptului de „raționalitate a actorului”, definindu-l cel mai precis, în comparație cu cercetătorii celorlalte instituții ale securității internaționale. Pentru construirea unei balanțe de putere, actorii trebuie să estimeze puterea și interesele potențialilor adversari, iar pe baza acestor calcule aproximative, să-și stabilească, pe termen
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unei potențiale victime, oriunde și oricând. În ceea ce privește comunitatea de securitate, după cum se va arăta în capitolul următor, doar pentru simpla existență are nevoie de o serie de condiții speciale, între care cea mai importantă este încrederea reciprocă. Provocarea reprezentată de raționalitatea actorului nu putea scăpa atenției celor mai importante teorii preocupate de acest aspect - neorealismul și neoliberalismul -, ea fiind pusă mai cu seamă în termenii problemei câștigurilor relative și absolute, discutată într-un capitol anterior. Privite prin prisma scepticismului realist, regimurile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în care sunt priviți și interpretați partenerii din comunitate atât în discursul public al elitelor, cât și de către oamenii obișnuiți. Comunitatea de securitate în raport cu celelalte instituții Dintre toate instituțiile securității internaționale, comunitatea de securitate face cel mai puțin apel la raționalitatea actorilor. În fiecare dintre cele două abordări ale acestei instituții prezentate mai sus, explicația fundamentală pentru constituirea sa nu stă în modul în care un stat își identifică interesele și le negociază cu alte entități politice, ci într-un sentiment
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la „scurtcircuite” euristice sau cognitive în loc să urmeze regulile raționale de luare a deciziilor; și acestea, la rândul lor, pot genera diferențe substanțiale între percepțiile persoanei și „lumea reală” (Ibidem, pp. 17-18). Drept urmare, în literatura de specialitate se folosește termenul de „raționalitate limitată” (introdus de Simon, 1976, pp. 64-82), ca opusul tipului ideal de raționalitate în baza căreia se presupune că sunt luate decizii de politică externă. Perspective teoretice privind variațiile „comportamentului” extern al statelor bazat pe opțiunile liderilor politici se concentrează
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și acestea, la rândul lor, pot genera diferențe substanțiale între percepțiile persoanei și „lumea reală” (Ibidem, pp. 17-18). Drept urmare, în literatura de specialitate se folosește termenul de „raționalitate limitată” (introdus de Simon, 1976, pp. 64-82), ca opusul tipului ideal de raționalitate în baza căreia se presupune că sunt luate decizii de politică externă. Perspective teoretice privind variațiile „comportamentului” extern al statelor bazat pe opțiunile liderilor politici se concentrează pe explicarea proceselor psihologice care generează percepții distorsionate și pe consecințele acestora asupra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acel moment: s-a creat arma care putea produce, direct și efectiv, anihilarea umană; ea putea, practic, să șteargă un stat și populația lui de pe fața pământului - arma absolută cum o numea Bernard Brodie. Acest lucru a condus la anihilarea raționalității războiului (în sensul statuat de Carl von Clausewitz), fie că este vorba despre un conflict între un stat ce posedă arma nucleară și un stat care nu o posedă, fie că este vorba de un conflict între două puteri nucleare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
funcționarea lor influențează structura socială mai cuprinzătoare. 10. 1. 4. Teoria comportamentului administrativ dezvoltată de Herbert Simon Herbert Simon a avut o activitate de cercetare fructuoasă, încununată cu obținerea în 1978 a premiului Nobel pentru economie. Prin promovarea conceptului de raționalitate limitată și a teoriei privind comportamentul de luare a deciziei, raportabil în principal la structura formală a organizației - reguli, ierarhii funcționale, ierarhii de obiective - Simon poate fi inclus, fără dubiu, în această primă etapă a dezvoltărilor teoretice în analiza organizațională
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
această primă etapă a dezvoltărilor teoretice în analiza organizațională. Concluzii: Teoreticienii începutului de secol XX văd organizațiile ca având obiective clare și determinabile ce devin realizabile prin proiectarea în mod rațional a unor structuri interne. Această abordare implică: accent pe raționalitatea sistemului cu ignorarea aspectelor umane ale organizării; comportament organizațional rațional și analizat din perspectiva reglementărilor formale; limitarea activității manageriale la abilitatea de a alege mijloacele prin care se urmăresc în modul cel mai eficient scopurile organizaționale propuse. 10. 2. Teoria
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și de costurile presupuse de eventuala necesitate a obținerii unor informații suplimentare. Alegerea modului de tranzacționare - prin raportare la costurile implicate de fiecare alternativă - depinde de modul de combinare a două seturi de factori: primul se referă la caracteristicile decidenților - raționalitatea limitată și oportunismul - iar cel de-al doilea set de factori are în vedere condițiile de mediu - complexitatea deciziilor, incertitudinea decidenților privind aspecte importante ale tranzacțiilor, numărul tranzacțiilor dintre parteneri. Analiza lui Williamson oferă un model explicativ interesant privind formarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
au rațiuni multiple, mai mult sau mai puțin izomorfe. Principalii reprezentați ai acestei teorii sunt Powell și DiMaggio, 1991, Meyer și Rowan, 1997. 10. 5. Teorii postmoderne Principalele idei promovate de teoriile postmoderne sunt următoarele: luarea în considerare a competiției raționalităților alternative, extinderea rețelelor, afirmarea organizațiilor mici și dinamice sau dezvoltarea unei adhocrații matriceale ca elemente de opoziției față de perspectiva conform căreia raționalitatea uniformă este garantul succesului, al eficienței; centrarea atenției asupra culturii organizaționale, înțeleasă ca set de norme, simboluri, semnificații
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1997. 10. 5. Teorii postmoderne Principalele idei promovate de teoriile postmoderne sunt următoarele: luarea în considerare a competiției raționalităților alternative, extinderea rețelelor, afirmarea organizațiilor mici și dinamice sau dezvoltarea unei adhocrații matriceale ca elemente de opoziției față de perspectiva conform căreia raționalitatea uniformă este garantul succesului, al eficienței; centrarea atenției asupra culturii organizaționale, înțeleasă ca set de norme, simboluri, semnificații, motive, modele de comportare împărtășite de o colectivitate. O variantă a postmodernismului organizațional este oferită de abordarea feministă care, adoptând o poziție
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
succesului, al eficienței; centrarea atenției asupra culturii organizaționale, înțeleasă ca set de norme, simboluri, semnificații, motive, modele de comportare împărtășite de o colectivitate. O variantă a postmodernismului organizațional este oferită de abordarea feministă care, adoptând o poziție general critică față de raționalitatea modernistă, introduce genul social - gender - ca factor cheie al modelării practicilor rutiniere din organizațiile contemporane de tip birocratic. În astfel de organizații, sunt predominant sau chiar exclusiv promovate formele raționale de cunoaștere, excluzând experiențele emoționale sau intuitive, care sunt considerate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau chiar exclusiv promovate formele raționale de cunoaștere, excluzând experiențele emoționale sau intuitive, care sunt considerate ca având efecte destabilizatoare sau distructive. Raporturile de putere socială constituite induc genul ca o categorie de diferențiere care favorizează patriarhatul direct conectat cu raționalitatea birocratică și cu efortul de dominare a emoțiilor și de stăpânire a intuițiilor neraționalizate. Putnam și Mumby au demonstrat însă prin cercetările lor, că emoția include sentimente despre ceea ce este bun, drept și posibil. Sensibilitatea față de ceea ce simt alte persoane
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
conducere (Bass, 1990 apud Robbins, 1998): inspirarea oamenilor prin comunicarea unor așteptări mari ale liderului, utilizarea simbolurilor pentru a concentra și focaliza eforturile, verbalizarea obiectivelor importante într-o manieră simplă; stimularea intelectuală a membrilor echipei prin promovarea acțiunilor inteligente, a raționalității și prin abordarea atentă a problemelor; considerația individualizată prin acordarea atenției fiecărei persoane din grup, tratarea individuală a fiecărui angajat, prin furnizarea suportului, coaching și consiliere. 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii Conceptul de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cristalizare, corespunzătoare noilor firme apărute după 1989: De regulă acestea sunt firme mici orientate spre piață în care se schimbă motivația muncii se pune problema reușitei în afaceri înfruntând riscul a profesionalismului și competenței, munca fiind bazată pe profit, eficiență, raționalitate, disciplină și calitate. Libera inițiativă înseamnă concurență și luptă pentru supraviețuire Predomină normele comportamentale informale mai ales în firmele mici iar influența proprietarului sau managerului este esențială. 15. 1. 2. Conducerea și schimbare organizațională Încă din anii ’70, numeroși manageri
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
politici au conduite raționale și 2) grupurile sunt, ca și indivizii, dotate cu voință în sensul că știu să-și definească interesele, să elaboreze strategii și să se mobilizeze pentru a le apăra. Ambele postulate sunt discutabile. În ceea ce privește primul postulat, raționalitatea unei acțiuni poate fi privită într-un sens foarte strict - atingerea unui scop - sau în unul mai larg, prin raportare la valori, afecte sau tradiții (sfera raționalității este atât de extinsă încât orice acțiune poate fi catalogată drept rațională). Postulatul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
se mobilizeze pentru a le apăra. Ambele postulate sunt discutabile. În ceea ce privește primul postulat, raționalitatea unei acțiuni poate fi privită într-un sens foarte strict - atingerea unui scop - sau în unul mai larg, prin raportare la valori, afecte sau tradiții (sfera raționalității este atât de extinsă încât orice acțiune poate fi catalogată drept rațională). Postulatul secund ignoră paradoxul acțiunii colective, în special dacă ne raportăm la grupuri mari sau latente. Din punctul de vedere al unui membru al unui grup este mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nivel micro (individul-cetățean), mezo (organizații și asociații) sau macro (sistemul politic, cultura și practicile încetățenite). Modelele cauzale empirice ale participării situate la nivel individual sunt adesea grupate în modele de factură sociologică (echitate-corectitudine, capital social, voluntarism civic) și modele ale raționalității individuale (mobilizării cognitive, alegerii raționale, recompenselor generale) (Clarke, Sanders, Stewart, Whiteley, 2004). Dincolo de diferențe și accente, există o serie de factori care se regăsesc în mai multe dintre acestea. Printre ei se numără statusul, condițiile economice percepute, opiniile, atitudinile, valorile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
2005: Technical Report, Centre for Comparative Social Surveys, City University, Londra. Knack, Stephen. Kropf, Martha, 1998, „For shame! The effect of community cooperative context on the probability of voting”, în Political Psychology, vol. 19, nr. 3. Lăzăroiu, Sebastian, 1996, „Normativism, raționalitate, participare. Perspective asupra votului”, în Revista de Cercetări Sociale, nr. 2. Lăzăroiu, Sebastian, 1999, „Rețele de capital social și antreprenoriat în Comișani”, în Sociologie Românească, Nr. 2. Leighley, Jan, Nagler, Jonathan, 2000, Socioeconomic class bias in turnout: evidence from aggregate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
despre ceea ce ne Înconjoară?; un drum al sporirii neîncetate a potențialului creativ individual? etc.). Μ „Dragostea este o prostie În doi” (Napoleon Bonaparte). Poate că Napoleon se gândea la „dragoste” ca la un proces de iluzionare reciprocă, deoarece În realitate raționalitatea bărbatului nu este compatibilă cu sensibilitatea vanitoasă a femeii, care-și face un obicei din a-și savura situația de a se ști iubită (extenuându-și chiar admiratorii). Μ Frumusețea corporală nu reprezintă Întotdeauna un avantaj: ea este purtată, de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a trăi” este o sintagmă atractivă, chiar incitantă, dar ea angajează Într-o măsură mai mare decât credem responsabilitatea față de sine a fiecăruia, deoarece nu sunt rețete care să fie preluate pentru a ne asigura o existență „În echilibru, ordine, raționalitate sau coerență” cu noi Înșine și cu ceilalți din jur. Arta de a trăi nu este, așadar, ceva care să poată fi predat (de exemplu, elevilor, studenților etc.): ea se experimentează de către fiecare În parte și se obține, eventual, atunci când
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
exercita înainte de toate și fără renunțări de nici un fel un examen critic al faptelor. Iar dacă, într-adevăr, în acele zile s-au dat puzderie de diagnosticuri critice, ceea ce lipsea, de fapt, era tocmai voința reală a criticii. Nu există raționalitate fără bun-simț și concretețe. Fără bun-simț și concretețe, raționalitatea devine fanatism. Și, într-adevăr, pe hărțile în jurul cărora se-nghesuiau strategii gherilei de astăzi și cei ai revoluției de mâine, ideea „datoriei” intelectualilor de a interveni politic nu se baza
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un examen critic al faptelor. Iar dacă, într-adevăr, în acele zile s-au dat puzderie de diagnosticuri critice, ceea ce lipsea, de fapt, era tocmai voința reală a criticii. Nu există raționalitate fără bun-simț și concretețe. Fără bun-simț și concretețe, raționalitatea devine fanatism. Și, într-adevăr, pe hărțile în jurul cărora se-nghesuiau strategii gherilei de astăzi și cei ai revoluției de mâine, ideea „datoriei” intelectualilor de a interveni politic nu se baza pe necesitate și pe rațiune, ci pe șantaj și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]