22,519 matches
-
portrete și anecdotică de semnificație psihologică. Simptomele psihologiei personale, sintetizate în principal în lupta dintre temperament și bovarism, sunt puse, necruțător, în relație cu simptomele vieții literare. E. Lovinescu a legat adeziunea sa la modernism de capacitatea creatoare, deviantă, a rațiunii în raport cu temperamentul și și-a explicat-o - cu ajutorul nedeclarat al lui Jules de Gaultier - "prin posibilitatea bovarică a individului de a concepe și a se concepe altfel". E surpriza unei deschideri, a unei ieșiri din determinismul psihologic strict. În construcția
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
nu doar stilistic, ci și existențial. A extins impresionismul de la un mod de a trăi și de a percepe lumea, predestinat de un fond irațional, la un mod de a gândi și de a recepta valorile, în acord cu o rațiune superioară. A transformat scepticismul și relativismul dintr-o banală filosofie de viață într-o motivație profundă a esteticii și a criticii literare, articulată într-o teorie a mutației valorilor estetice. Confesiunea lovinesciană este, în egală măsură, o probă de moralitate
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
Izvor al Tămăduirii, curge totul. Printre altele, transpunerea și empatia. Înainte de a ajunge la aceste concepte, pentru că firul discuției să aibă și logica și sens, trebuie să-l punem în capul mesei, de data aceasta, pe Kant, cel din Critică rațiunii practice, lucrare în care ne-a arătat că sunt domenii de investigație intelectuală care au o functie vitală în organizarea înțelegerii umane, în corespondență cu trei idealuri sau „idei regulatoare”. Aceste domenii și ideile lor corespondențe, le-a numit: 1
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mileniul meu terestru nu e fraier. ne dă soluții mari că axioma: să scriu cu aer pe hârtii de aer, așa ne DIXIT papă de la Romă. dar despre ce gândim n-avem idee. semințele-ndrăznelii-s foarte plate. prin somnul rațiunii vreo femeie ar trebui sa de un nou Socrate dar pân-atunci planeta-i pușcărie în care scriu cu unghia - pe ziduri. secretul e că Terra noastră-albastră face măceluri dar nu face riduri. DRUMUL hai să mergem sfântă mea femeie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie. Rar ajunge sesizabil sensul ce mișcă lumea - și atunci, viclean, surprins conceptual de viclenia rațiunii. Este însă în sarcina celorlalte forme ale spiritului să se încerce, să-l caute și să-l lumineze în instituirile de sine, proprii și ale ființei. Rămâne, prin urmare, si artei și poeziei câmp larg intru încercare și împlinire ontica
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
văzul, auzul, pipăitul și mirosul este un eficient mijloc de luptă împotriva desfrânării, căci aceste simțuri constituie căile sau porțile de intrare ale ispitelor, multe dintre ele legate de patimile trupești. Atunci când aceste porți sunt larg deschise, scăpate de sub supravegherea rațiunii și orientată spre o exacerbare sau o excitabilitate bolnavă a trupului, ele strecoară în minte și în suflet chipurile, imaginile, amintirile sau închipuirile erotice<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânării și lupta împotriva eiă, p. 94. footnote>. Într-o
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a celor sensibile. Și așa <<alăturatu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte și s-a asemănat lor>> (Ps. 48, 12), lucrând, căutând și voind aceeași ca și ele în tot chipul, ba le-a și întrecut în iraționalitate, mutând rațiunea cea după fire în ceea ce e contrar firii<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, p. 29. footnote>. În tradiția patristică există trei direcții <footnote Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit. O perspectivă pentru o antropologie ortodoxă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pot fi înțelese deplin decât în planul mântuirii. Taina întrupării Cuvântului cuprinde în sine înțelesul tuturor ghiciturilor și tipurilor din Scriptură, și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate. Căci cel ce a cunoscut taina crucii și a mormântului a înțeles rațiunile celor mai’nainte spuse; iar cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai’nainte<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete gnostice, suta întâi, cap. 66, în Filocalia..., vol. II, p.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pentru trăirea prezenței lui Dumnezeu, prin intermediul Cântării Cântărilor. În această operă se descrie un mariaj; dar se înțelege prin aceasta unirea sufletului uman cu Dumnezeu. Mireasa este condusă într-o călătorie interioară, în spațiul apofatic al inimii, dincolo de imagini și rațiune. Pentru a exprima acest spațiu apofatic, în care mireasa este una atât cu Dumnezeu, cât și în solidaritate cu restul lumii, vom spune că dumnezeiescul Grigorie angajează un întreg arsenal de paradoxuri și imagini biblice combinate. Toate servesc scopului pedagogic
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
este remarcabil pentru ideile sale inovatoare, pentru faptul că a întrebuințat filosofia și retorica păgână în prezentarea și susținerea credinței creștine și a trăirii corecte a acesteia și pentru că „a sprijinit învățătura sa pe datele Sfintei Scripturi, care nu contrazic rațiunea, ci se armonizează cu ea”<footnote F. Cayré, Précis de Patrologie, Histoire et doctrine des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de S. Jean L’Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de S. Jean L’Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome, 1927, p. 414. footnote>. Filosof fiind, el se străduia să armonizeze învățăturile credinței cu rațiunea și să demonstreze acordul lor total. După Origen, el a furnizat prima prezentare sistematică și organică a credinței creștine. Speculațiile sale doctrinare merg mult dincolo de controversele contemporane și contribuie la progresul teologiei. Nici un alt Părinte al celui de-al patrulea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ni se permite să afirmăm ce ne place. Transformăm Sfânta Scriptură în regula și măsura fiecărei teorii. Aprobăm doar ceea ce poate fi armonizat cu intenția acelor scrieri” (De anima et resurr., MG 46, 49B). Sfânta Scriptură este pentru el „ghidul rațiunii” (Contra Eunomium I, 114, 126), „criteriul adevărului” (Ibid. 107) și un avantaj asupra înțelepciunii păgânilor (De anima et resurr., MG 46, 46B). Ca rezultat, „tot ceea ce a fost util, el șia însușit, tot ceea ce era lipsit de profit, a îndepărtat
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
să-l caute pe Preaiubit, „ascuns în întuneric”, și strigă: „și îl doresc pe preaiubitul meu chiar dacă nu-l pot înțelege”<footnote Ibidem, 181.14-16. footnote>. Dar continuă să-l caute. Numai când realizează că nu poate fi perceput prin rațiune, că întradevăr rațiunea este un obstacol<footnote De vita Moysis, II, GNO, 165.6-9. footnote>, numai atunci realizează ea că Preaiubitul este cunoscut doar în necunoaștere<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.2-3. footnote>. Abandonând tot ceea ce a înțeles
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pe Preaiubit, „ascuns în întuneric”, și strigă: „și îl doresc pe preaiubitul meu chiar dacă nu-l pot înțelege”<footnote Ibidem, 181.14-16. footnote>. Dar continuă să-l caute. Numai când realizează că nu poate fi perceput prin rațiune, că întradevăr rațiunea este un obstacol<footnote De vita Moysis, II, GNO, 165.6-9. footnote>, numai atunci realizează ea că Preaiubitul este cunoscut doar în necunoaștere<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.2-3. footnote>. Abandonând tot ceea ce a înțeles vreodată, îl găsește
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și să găsească ceea ce este ascuns. După aceea, [...], sufletul pătrunde în cămara de taină a cunoașterii dumnezeiești. Aici este luat în primire de întunericul cel dumnezeiesc. Astfel, sufletul se leapădă de tot ceea ce poate fi cunoscut prin simțuri sau prin rațiune și tot ceea ce-i mai rămâne spre contemplație este invizibilul și incomprehensibilul. Aici este Dumnezeu, după cum zice Scriptura despre Moise: «iar Moise s-a apropiat de întunericul unde era Dumnezeu» [Ieș. 20, 21]”. Chiar dacă progresul duhovnicesc urmează aceeași structură în
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
footnote A se vedea, de exemplu, Avraam, în Contra Eunomium, GNO, I, 252, 1-253, 28 și mireasa în In Canticum canticorum, VI, 182.2, 183.15. footnote>. Pentru ca omul să pătrundă în Cântarea Cântărilor, întunericul sanctuarului interior, trebuie să abandoneze orice rațiune<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 516. footnote>. În viziunea gregoriană, „sufletul care este călăuzit către piscuri, abandonând lucrurile de jos, atât cât este posibil naturii
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
X (1958), Nr. 1-2, p. 16. footnote>. Năzuința crescândă după împlinirea binelui este inerentă omului ca ființă creată care nu posedă în natura sa plenitudinea existenței, dar care are viață în măsura participării la Viața cea adevărată. Însă, omul cu rațiunea întunecată de păcat nu folosește această năzuință ontologică în scopul dobândirii celor dumnezeiești, ci se îndreaptă spre bunuri aparente, trecătoare, care nu satură sufletul, nu-l împlinesc și de aceea îi creează neliniște și insatisfacție spirituală. De aceea, o primă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
dorința este instinctul de întoarcere acasă pe care îl asociem cu Dumnezeu. În studiul său, autorul ne arată că, pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, problema dorinței nu se datorează relației sale cu trupul, după cum a sugerat, de exemplu, Stead. Dacă rațiunea guvernează mișcările sufletului, acel ceva care altfel ar putea fi pervertit în patimă devine virtute. Dacă dorința contribuie la problema descoperirii unirii cu Dumnezeu, ea contribuie și la obținerea sa<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 508. footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
totul altă deschidere către spațiul mondialității. Analogiile aferente acestei noi specii temporale sunt tehnicismul (cu fetișizarea implicită a puterii, vitezei, eficientizării, mecanicismului și progresului etc.) în opoziție cu organicismul, a masei în opoziție cu individul, a inconștientului (ca absență a rațiunii) în opoziție cu raționalitatea și spiritualitatea. Ideea dominantă este organizată în jurul imaginii de ruptură de o ordine prestabilită sau tradițională, ruperea însăși devenind o stare permanentizată, substituind curgerea continuă și coerentă a existenței. Chiar mai mult, este permanentizată însăși ideea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
transforma orele disciplinei în adevărate momente artistice din viața copiilor: „Dacă n-a izbutit să creeze în clasă o atmosferă sărbătorească, de eliberare și elevație spirituală, consecință a desmorțirii și destinderii puterilor sufletești închircite sau înăbușite sub tiranica dominație a rațiunii, ora de muzică nu și-a atins scopul”<footnote Breazul, George. Muzica în școlile de grad secundar; în: Revista generală a învățământului, București, An XXV, nr. 7 - 8, septembrie-octombrie 1937, p. 270; Republicat integral în: Pagini din istoria muzicii românești
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
să pornești chiar tu în necunoscut e cu totul altceva. Nu fuseseră oare tocmai speranțele cea mai bună parte a celor care trecuseră prin lume cândva? Astfel par a sta lucrurile din perspectiva înghețatei bătrâneți; odată cu ea sosește uneori și rațiunea la rece. Vine vremea înțeleptei prudențe. Quidquid agis, prudenter agas et respice finem, cum ziceau cei din vechime. Economisește la timp și vei avea la nevoie, spuneau bunicii din copilăria bătrânului de azi, când mai merita să pui ceva de-o-parte
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
prudențe. Quidquid agis, prudenter agas et respice finem, cum ziceau cei din vechime. Economisește la timp și vei avea la nevoie, spuneau bunicii din copilăria bătrânului de azi, când mai merita să pui ceva de-o-parte. Poate visul de bătrânețe al rațiunii e să fii la tinerețe mai zgârcit cu speranțele, ca să rămână și mai târziu câteva. De ce n-am meșteri un frigider în care să păstrăm o bună parte din speranțele tinerești, spre a le scoate mai târziu, proaspete și nefolosite
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
profesională, la resentimentul ex-căpeteniilor comuniste și-a vlăstarelor acestora, care au resimțit activitatea civică a lui Vladimir Tismăneanu drept o trădare a "intereselor de clasă". Nu în ultimul rând, invectivele antisemiților și neo-legionarilor au colorat funebru, prin vehemență, lipsă de rațiune și ură viscerală un tablou oricum deja mult prea murdar pentru o cauză atât de nobilă. În ciuda tuturor acestor piedici, documentul solicitat de președintele Băsescu a fost încheiat. De-acum, el este parte a istoriei. Iar istoria trebuie să-și
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
autoritate și forță. Ar dura prea mult să dovedim cum, oricât de odios ar părea imperiul forței asupra minților omenești, ale cărui singure cuceriri sunt prefăcătoria, apoi înjosirea; oricât ar părea de potrivnic spiritului de bunătate și fraternitate comandat de rațiune și de autoritatea pe care o venerăm cel mai mult, este totuși necesar și indispensabil. Acest fapt trebuie crezut dovedit în mod evident și conform cu adevăratele interese ale oamenilor, dacă există cineva care-l exercită cu autoritate recunoscută. Eu nu
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
văd astăzi, când politicienii seamănă discordia și distrug cetatea. Pluripartitismul, în grabă și în parte fals refăcut după ^89, presupune poziții opuse. Spre binele public, distanțele de opinie nu se pot ameliora decât prin arta convingerii, cu apel dublu: la rațiune și afect, presupunând că politicianul le posedă pe amândouă. De când se știe, retorica a produs texte monumentale și, în consecință, a fost creatoare de opinii. Oratorul de talent putea fi numit un "predateur" pentru că își îndupleca auditoriul, îl prăda de
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]