1,949 matches
-
de instrumente financiare sau de corporații multinaționale - își genereaz) propriile efecte cu larg) r)spândire, datorit) vastelor capabilit)ți naționale care le susțin. Unică recomandare de a pune cap)ț acestui așa-zis imperialism e cea care le cere s)racilor s) devin) mai bogați, sau bogaților s) devin) mai s)răci. Și totuși, sistemul actual este înțeles că producând, perpetuând și l)rgind pr)pastia dintre națiunile bogate și cele s)race. Cei care subscriu la analiza neocolonialist) trebuie fie
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
confirm) proverbul familiar ,,cine-a adunat, adun)”, măi degrab) decât s) întrețin) speranța c) ț)rile s)race își pot îmbun)ț)ți condiția prin concertarea eforturilor proprii. Lipsurile necesit) ajutor pentru a fi îndep)rtate, ins) când cel s)rac și cel slab își dau mâna, ei câștig) puțin, dac) nu deloc, în privința prosperit)ții și puterii. IV Putem acum s) reflect)m asupra teoriilor despre imperialism examinate mai sus. Hobson, Lenin și teoreticienii școlii neocolonialiste ofer) explicații economice ale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pe o eventual) reprofilare (1971, p. 98). El las) de-o parte faptul c) o tar) export) tractoare contra petrol doar dac) și-a dezvoltat deja o industrie a meterialului rulant. Se pare c) el dovedește s) sugereze c) s)racii îi fac pe bogați s)-si poat) dezvolta industria. Cf. Emmanuel (1972, pp. 48-52). Cartea avanseaz) bizară tez) cum c) sporirea salariilor reprezint) cauza dezvolt)rii economice naționale. *Ambivalenta lui Mao Tse Tung asupra acestor chestiuni e interesant). Chină nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
egalată, în lumea greacă, abia în secolul al șaptelea o dată cu Maxim Mărturisitorul. Bibliografie. Despre ansamblul teologiei lui Chiril: H. du Manoir de Juaye, Dogme et spiritualité chez S. Cyrille d’Alexandrie, Vrin, Paris, 1944; G. Jouassard, Cyrille v. Alexandrien, în RAC III (1957), 499-516; R.L. Wilken, Judaism and the Early Christian Mind. A Study of Cyril of Alexandria’s Exegesis and Theology, New Haven, Conn. 1971; A. Grillmeier, Gesù il Cristo nella fede della Chiesa I (1979), trad. it., I/2
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în lumea greacă, abia în secolul al VII-lea, o dată cu Maxim Mărturisitorul. Bibliografie. Despre ansamblul teologiei lui Chiril: H. du Manoir de Juaye, Dogme et spiritualité chez S. Cyrille d’Alexandrie, Vrin, Paris, 1944; G. Jouassard, Cyrille v. Alexandrien, în RAC III (1957), pp. 499-516; R.L. Wilken, Judaism and the Early Christian Mind. A Study of Cyril of Alexandria’s Exegesis and Theology, New Haven, Conn., 1971; A. Grillmeier, Gesù il Cristo nella fede della Chiesa I (1979), trad. it., I
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Maria-Gabriela Constantin Sunt momente dramatice din existențe particulare, care nu-și pot găsi altă explicație decât banalul "istoria se repetă". În noua nuvelă a lui Günter Grass, În mers de rac, întâlnim personaje cunoscute din trilogia Danzigului, în primul rând pe Tulla Pokriefke (mama autorului), martorul viu al unei istorii care nu vrea să dispară în uitare-iertare. Desigur au existat în al doilea război mondial mari pierderi civile germane, orori și
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
este distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Prozatoarea Tita Chiper a fost soția lui. Intens comentate la vremea apariției, romanele lui I. - Vestibul, Interval (1968), Cunoaștere de noapte (1969), Păsările (1970; Premiul Academiei Române și Premiul Uniunii Scriitorilor), Apa (1973), Iluminări (1975), Racul (1976) - aduc în literatura română a anilor ’60 gustul dezbaterilor de idei și al investigării stărilor de criză existențială, în tradiția prozei eseistice și de analiză psihologică interbelice. Apropiat în această privință de Camil Petrescu și Anton Holban, lui I.
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
cu aceeași ușurință cu care descrie situațiile și fundalul istorico-social în care aceștia acționează. Tematica abordată este și ea diferită: de la problema puterii și a autorității din Păsările la fresca socială din Apa și la „tehnica loviturii de stat” din Racul, autorul încearcă explorarea unor zone tot mai largi ale realității, în efortul de a surprinde complicatele mecanisme sociale care guvernează desfășurarea istoriei. Resortul intim, de adâncime al prozei sale rămâne însă același: drama individului pus în fața unor situații-limită, în care
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
de femeie „infernală, versatilă și energică, nu lipsită de vocație erotică” (Eugen Simion) -, care, toate, conving prin impresia de prospețime și naturalețe a acțiunii directe, fără problematizări și ocoluri analitice obositoare. Expresie a preocupărilor moral-filosofice ale autorului este și romanul Racul, roman politic, parabolă a dictaturilor sud-americane, dar trimițând în subtext la dictaturile comuniste. Personajul problematic este de data aceasta Miguel, cel care, fascinat de putere, dar incapabil să îi înțeleagă mecanismele intime, încearcă să-și prevină prietenii ce urmează a
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
Nicolae Manolescu, București, 1977; ed. București, 1986; Radicalitate și valoare, București, 1972; Corn de vânătoare, Cluj-Napoca, 1972; ed. București, 1991; Apa, București, 1973; ed. pref. Ion Bogdan Lefter, București, 1987; Pro domo, București, 1974; Iluminări, București, 1975; ed. București, 1977; Racul, București, 1976; ed. București, 1994; Interval. Corn de vânătoare, îngr. Tita Chiper-Ivasiuc, București, 1997; Cunoaștere de noapte, îngr. și pref. Diana Adamek, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Vestibul”, CNT, 1967, 34; Al. Protopopescu, Noua existență a romanului psihologic, TMS
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
Manolescu, Polemică și cultură, RL, 1974, 39; Iorgulescu, Rondul, 153-159; Simion, Scriitori, I, 501-532; Mihai Ungheanu, Proza nu are suflul viului, LCF, 1975, 25; Ciobanu, Incursiuni, 160-165; Ardeleanu, Opinii, 67-71; Balotă, Universul, 165-192; Culcer, Citind, 41-44, 179-186, 204-207; Florin Manolescu, „Racul”, FLC, 1976, 49; Liviu Petrescu, Sub zodia racului, TR, 1976, 51; Const. Ciopraga, Romane-meditație, RL, 1977, 20; Ștefănescu, Preludiu, 182-190; Ungureanu, Proză, 157-165; Georgescu, Volume, 32-37; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 160-227; Regman, Explorări, 20-28, 192-200; Mioara Apolzan, Casa
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
Rondul, 153-159; Simion, Scriitori, I, 501-532; Mihai Ungheanu, Proza nu are suflul viului, LCF, 1975, 25; Ciobanu, Incursiuni, 160-165; Ardeleanu, Opinii, 67-71; Balotă, Universul, 165-192; Culcer, Citind, 41-44, 179-186, 204-207; Florin Manolescu, „Racul”, FLC, 1976, 49; Liviu Petrescu, Sub zodia racului, TR, 1976, 51; Const. Ciopraga, Romane-meditație, RL, 1977, 20; Ștefănescu, Preludiu, 182-190; Ungureanu, Proză, 157-165; Georgescu, Volume, 32-37; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 160-227; Regman, Explorări, 20-28, 192-200; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 154-184; Florin Mugur, Profesiunea de
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
Chirescu, Emil Isac, Aurel Marin, Constantin Salcia, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul; cu proză - Victor Papilian (Fără limită), Teodor Scarlat (Răspântii), Mihail Chirnoagă, B. Jordan, N. Ladmiss-Andreescu; cu eseuri critice - George Popa (Ștefan Petică în zodia tăcerii viorilor), N. Ladmiss-Andreescu (Un rac: Eugen Ionescu, Octavian Goga), N. Albu (Contribuție la o istorie literară a Ardealului), Victor Iancu (Estetica și estetismul), Stelian Constantin-Stelian (Interpretările „Luceafărului”, Personalitatea lui P.Cerna), Olimpiu Boitoș (Sărăcia literaturii noastre dramatice). Mai apar articole despre Peter Neagoe, Panait Istrati
LANURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]
-
și așezările ei, dar fac să transpară îndărătul lor paralelisme cu basmul, dăruind personajelor și isprăvilor acestora un abur fabulos. Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, poveste amoroasă terminată tragic după o tentativă eșuată de răpire, are loc sub semnul Racului, adică al unei epoci funeste, când toate dau înapoi. Prințul Ruset, protagonistul romanului, e o speță moldavă de Don Juan, pe care îl cuprinde o iubire nebunească tocmai pentru fiica domnitorului țării, inamicul jurat al familiei sale. El îi răpise
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
carnetele scriitorului, Chișinău, 1977; Scrieri, I-II, pref. H. Corbu, Chișinău, 1979. Repere bibliografice: A. Sadovnic, Maturitate, Chișinău, 1967, 315-325; Ion C. Ciobanu, Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971, 196-200; Vasile Coroban, Samson Șleahu, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 603-612; Ion Racul, Literatura și viața poporului, Chișinău, 1973, 191-211, 275-287; Andrei Hropotinschi, Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979, 142-159; H. Corbu, Scriitorul și procesul literar, Chișinău, 1980, 395-421; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 284. N. Bl.
SLEAHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289722_a_291051]
-
trăirea și sentimentul, condiționate paradigmatic, își pierd contururile vii, capricioase și inefabile, și se dezvăluie, simplificate, în proiecții fără adâncime: „Eram pe Verigii, noi doi / Ne priveam unul pe altul / Tu țineai o balanță de fum / [...] // Eu gustam cardinal opoziția Racului”. Poezia ulterioară a lui S. - reprezentată cu deosebire de volumul Lupta cu Îngerul (2002) - reia, în forma fixă a rondelului, temele predilecte ale autorului, îngemănând complexități prozodice și tensiuni ideatice într-o viziune hermetic-alegorică, ca în Rondelul luptei cu îngerul
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
firească a propriului „rol” și inevitabila exhibare a spectacolului: „Obiectul acela din vitrină te privește / te privește dimineața și seara și noaptea / te vede scălâmbăindu-te-n oglindă / te vede dansând de unul singur / te vede cum înfuleci pâine fructe raci țigări vitamine / te vede ieșind din somn cu părul plin de pene / te vede strănutând cu patos / te vede cum te scarpini în nas / te vede căscând melancolic / te vede murind / obiectul acela din vitrină / ființa aceea de ceramică ieftină
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
după caracterul aurifer: Arieș, Zlata, Zlaști, Zlătia; - după caracterul pădurii din bazin: Valea Arinilor, Arănieș; Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului; Valea Teilor; Alun, Aluniș; Paltinu; Valea Groșilor; - legat de anumite viețuitoare din apă: Ierboasa, Peșteana, Peștiș, Peștișani; Broșteni; Raci, Raciu, Valea Racilor; Brebu, Brebi, Brebina (Pîrîul cu brebi - castori); Vidra; Vidraru (Pîrîul cu vidre); Rața; - legat de intervenția omului: Săpata, Șanțu, Râu de Mori, Valea Morii, Ieruga; Sulina, Sulinaru; Răstoaca; la Zăton sau Grebla (loc barat pentru strâns buștenii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Arieș, Zlata, Zlaști, Zlătia; - după caracterul pădurii din bazin: Valea Arinilor, Arănieș; Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului; Valea Teilor; Alun, Aluniș; Paltinu; Valea Groșilor; - legat de anumite viețuitoare din apă: Ierboasa, Peșteana, Peștiș, Peștișani; Broșteni; Raci, Raciu, Valea Racilor; Brebu, Brebi, Brebina (Pîrîul cu brebi - castori); Vidra; Vidraru (Pîrîul cu vidre); Rața; - legat de intervenția omului: Săpata, Șanțu, Râu de Mori, Valea Morii, Ieruga; Sulina, Sulinaru; Răstoaca; la Zăton sau Grebla (loc barat pentru strâns buștenii). Originea acestor hidronime
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
din Republica Moldova și Premiul Uniunii Scriitorilor din România) acreditează „lunaticia” - stare de tensiune, trăire paroxistică, „barbară” și panică (în sensul lui Lucian Blaga), poetul apărând drept un „băutor de imagini tari” în fața unei eternități dumnezeiești sau satanice. În Careul cu raci (2003), cea mai importantă carte de versuri a sa, P. se dezvăluie un neomodernist expresionist, ezitând între suferința melancolică, neputincioasă și revolta amenințătoare, între transparența și alegoricul evaziv al notației, între voința de puritate și conștiința maculării. Înainte de toate, este
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
din Republica Moldova), articole polemice și cronici literare. SCRIERI: Timpul probabil, pref. Mihai I. Ciubotaru, Chișinău, 1983; Ghid pentru cometa Halley, Chișinău, 1987; Cubul de zahăr, Chișinău, 1991; Lunaticul nopții scitice, Chișinău, 1995; Păsări mergând pe jos, Chișinău, 2001; Careul cu raci, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Probabilitate și probitate, LA, 1983, 25 august; Mihai Cimpoi, Între idilă și dramă, LA, 1983, 3 noiembrie; Ion Ciocanu, Marginalii la un debut, în Cartea poeziei, Chișinău, 1985, 117-120; Andreea Deciu, Neajunsurile perfecțiunii, RL
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
, Ion (16.IX.1923, Valea Hoțului - Transnistria - 11.IV.1985, Chișinău), critic și istoric literar. Este fiul lui Pavel Racul, țăran. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1950), unde mai târziu va fi decan al Facultății de Istorie și Filologie (1954-1957), profesor (1976), șef al Catedrei de literatură moldovenească și prorector (1957-1964, 1969-1974). Doctor în filologie (1954), debutează cu
RACUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289084_a_290413]
-
feminine”, „reflexive”, favorabilă introspecției și romanului de analiză psihologică (care cuprinde Vestibul, Interval), cât și în aceea a revanșei epicului, a „discursului masculinizat”, caracterizată prin invazie de personaje și recursul la fabulă (Apa, Păsările și, ca treaptă superioară de realizare, Racul), obsesia lui Ivasiuc este inventarea aceleiași „mitologii a autorității”, motivată psihanalitic ca deghizare a terorii resimțite în fața figurii paterne: recognoscibilă în prima etapă prin profilul special al personajelor, prin măștile născocite de aceștia pentru a se apăra de reverberațiile propriei
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
apăra de reverberațiile propriei individualități și prin predilecția pentru discursul de „un platonism proustianizat” (descoperirea sinelui ultragiat prin comentarea îndelungă a „ideilor” obsedante pentru personaj), iar în cealaltă - prin invazia personajelor cu apetențe dictatoriale (Piticu din Apa sau tiranul din Racul), prin imaginarea conflictelor între principii antitetice etc. Uneori acest remarcabil studiu păcătuiește prin redundanță, autorul lui reluând aceleași observații în alți termeni, obsesia fiind, probabil, nevoia „demistificării” integrale a operei supuse analizei. În Poetica reflectării (1990) M. întreprinde, sprijinit de
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
Gruia bate singur cinci sute de turci și ucide o armată numai cu grindeiul plugului) sau în realizarea unor portrete, cum este cel al lui Gruia, făcut de Anița crâșmărița: „Căutătura lui / Seamănă cu-a lupului, / Mustățile-i ca la rac / Și le-noadă după cap, / Face nodul cât pumnul / Și rânjește ca ursul, / De bubuie tot locul”. În privința circulației motivelor, cele mai frecvente apropieri se pot face între unele variante românești și bulgare. Subiectul din Novac și Zâna apare și
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]