1,672 matches
-
răutate estetică” aducătoare de bucurie spiritului liber. A tradus din lirica franceză versuri de José-Maria de Hérédia, Charles Baudelaire, din limba engleză poezii de Saki, dar și scrieri aparținând lui V. G. Korolenko, Victor Siveditis ș.a. Transpune și realizează dramatizări radiofonice din Edgar Allan Poe, Tudor Mușatescu ș.a., scrie versurile pentru filmul Vulpoiul păcălit, în regia lui Ion Popescu-Gopo. Numeroase texte lirice au rămas nepublicate; adunate într-un volum, depus la Editura Albatros, după 1989 nu au mai fost găsite. SCRIERI
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
din București, secția română-franceză, lucrând ulterior ca profesor la mai multe școli bucureștene. Debutează în 1964 cu nuvele, obținând premiul al doilea la un concurs al „Gazetei literare”, iar prima carte de povestiri, Lișița, îi apare în 1965. Scrie scenarii radiofonice și adaptează pentru radio romane și nuvele clasice românești (În vreme de război de I.L. Caragiale, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu, Enigma Otiliei de G. Călinescu ș.a.). Stabilit în Israel din 1972, scrie în presa de limbă română („Viața noastră
PETRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
anului 1927. Intră apoi în redacția ziarului „Cuvântul”, unde aproape șapte ani deține rubrica „Mențiuni critice”, mai târziu fiind câteva luni (noiembrie 1940 - ianuarie 1941) și director al publicației. De la începutul anului 1934 până în 1938 susține cronica literară în emisiuni radiofonice. Îi ies de sub tipar volumele Mențiuni critice (I-V, 1928-1946), Dictando divers (1940) și Jurnal de lector completat cu Eminesciana (1944), îngrijește și prefațează ediția Opere de Mateiu I. Caragiale (1936), în această perioadă începând să pregătească monumentala ediție Opere
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
aproape totul furnizând pretexte pentru rememorare și reflecție de moralist. Rostite la microfon pentru un public larg, textele din Scriitori în lumina documentelor relevă calități (stil oral îngrijit, caracterizări sintetice, uneori închegate în formule memorabile), dar și îngrădiri intrinseci textului radiofonic (neaprofundarea unor chestiuni și o informație nu întotdeauna adusă la zi). Ediția Corespondență pune în circulație un număr impresionant de epistole ale unor scriitori de vază. SCRIERI: Carnet de drum, București, 1931; Floare neagră, București, 1932; Arena cu un singur
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
În 1954 se stabilește în Statele Unite ale Americii. Lucrează ca funcționar la o fabrică din Indiana (1954-1983). Editează, mai întâi în Germania și apoi în Indiana, revista „Vers” (1951-1957), destinată să cultive valorile tradiționale românești. Va fi realizatorul unui program radiofonic în limba română la Gary (Indiana), ce va rezista treizeci și cinci de ani neîntrerupt. Redactor la ziarul „America” (Cleveland), va colabora și la „Înșir’te mărgărite”, „Exil”, „Căminul” (Brazilia), „Carpații” (Spania), „Cuvântul românesc” (Canada), „Libertatea” (SUA), „Revista scriitorilor români” (Germania). Debutează
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
un bun prilej de recapitulare a rețetei de proză scurtă brevetată de el însuși. Ca element unificator de tehnică, iese în relief formula „transmisiei directe”, aportul lui N. la zestea narativă a grupului desantist. Rețeta trimite nu atât la tehnica radiofonică sau reportericească - cum ar fi de așteptat -, cât la cinematograf, cu care textele optzeciste se înrudesc pe multiple planuri, mai mult sau mai puțin explicit. Prozele din Efectul de ecou controlat, spre exemplu, cuprind la vedere indicații de manipulare a
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
îngr. Marin Diaconu, București, 1996; Manuscrisele de la Câmpulung. Reflecții despre burghezie și țărănime, București, 1997; Devenirea întru ființă. Scrisori despre logica lui Hermes, introd. Sorin Lavric, București, 1998; Echilibrul spiritual, îngr. și pref. Marin Diaconu, București, 1998; 21 de conferințe radiofonice, București, 2000. Ediții: Mihai Eminescu, Lecturi kantiene. Traduceri din „Critica rațiunii pure”, cu două fragmente de Titu Maiorescu, București, 1975 (în colaborare cu Alexandru Surdu); Athanase Joja, Istoria gândirii antice, București, 1980 (în colaborare). Traduceri: H.G. Wells, Omul invizibil, București
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Orizont”, „Teatrul azi”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Monitorul”, „Timpul”, „Dacia literară”, „Scena”. A publicat două atrăgătoare cărticele pentru copii, Un arici pogonici, trei pitici și-un licurici (1972) și O-ntâmplare de mirare (1981), scenariul radiofonic Dănilă Prepeleac fiindu-i imprimat, în 1984, pe un disc Electrecord. Foarte legat de Studioul de Radio Iași, unde și-a trăit anii cei mai plini, P. a realizat timp de două decenii (1965-1985) emisiunile de critică teatrală și „Teatru
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
Dănilă Prepeleac fiindu-i imprimat, în 1984, pe un disc Electrecord. Foarte legat de Studioul de Radio Iași, unde și-a trăit anii cei mai plini, P. a realizat timp de două decenii (1965-1985) emisiunile de critică teatrală și „Teatru radiofonic”, pentru care a scris și a regizat peste o sută douăzeci și cinci de adaptări și dramatizări. I s-au jucat pe diferite scene din țară scenariul pentru un Spectacol Topîrceanu (reunind Balada amintirii și Minunile Sfântului Sisoe, cu un „epilog” original
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
raportul de atâtea ori paradoxal între cultură și putere”. Preocuparea pentru publicarea de materiale inedite sau pentru restituirea unor texte mai puțin cunoscute se îndreaptă atât spre numele mari ale culturii românești, cum ar fi Mircea Eliade (Despre rugăciune, conferință radiofonică din 9 martie 1935), Mircea Vulcănescu (Despre spiritul românesc, text preluat din „Caete de dor”, 1952), Vintilă Horia (scrisoare trimisă lui Petre Pascu la 6 octombrie 1990), Constantin Noica (Războiul formelor), Dimitrie Cuclin (Confesiuni), dar și spre traduceri în premieră
PARADOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288687_a_290016]
-
referitoare la literatura română, se arată preocupat de punerea în circulație a operelor unor scriitori străini: Luigi Pirandello, Victor Hugo, Eugene O’Neill, Jules Verne, Knut Hamsun, Paul Claudel, Ernest Renan ș.a. Este, de asemenea, autorul unor scenarii și reportaje radiofonice. A fost membru al Societății Scriitorilor Români. A semnat și N. P. sau cu pseudonimele Auditor, Camil Armanu, Marsyas, Michaell Danu și Micro-Megas. Prima carte a lui P., romanul Catarge (1941), este dominată de figura unui personaj, pilotul Costa Dimitriu
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
Aurel Marin, „Sonată dobrogeană”, GT, 1942, 97; Ovidiu Constantinescu, „Catarge”, „Bis”, 1943, 17; Ovidiu Constantinescu, „Sonată dobrogeană”, „Bis”, 1943, 19; D. P. [Dragoș Protopopescu], „Catarge”, VAA, 1942, 320; D. P. [Dragoș Protopopescu], „Sonată dobrogeană”, VAA, 1942, 335; Victor Crăciun, Teatrul radiofonic, București, 1972, 129, passim; Apolzan, Aspecte, 213, 215; Scrisoare de la Z. Macovei, ADLTR, M-105; Liliana Lazia, Vanghele Culicea, Nicolae Papatanasiu, TMS, 1993, 4; Dicț. scriit. rom., III, 611-613. A.V.
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
literar, critic de artă, de film și nu în ultimul rând scriitor, el se poate manifesta cu strălucire în toate aceste ipostaze. Cât despre memorii, se poate spune că sunt inaugurate, printre rânduri, în Alchimia existenței, unde amintirile despre audiția radiofonică în familie a premierei mondiale a operei Oedip de Enescu transmisă „în direct” de la Paris, despre Liceul „Spiru Haret” și revista „Vlăstarul”, la care scriau Mircea Eliade, Constantin Noica, Alexandru Ciorănescu, despre copilăria scăldată într-o elevată atmosferă de intelectualitate
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
blând totodată, și conectate la paradigmele imprevizibile ale heterotopiei. Arătate cu degetul, cu simulat parapon prăpăstios, ele sunt convertite pe loc în contrariul lor. Din sălașul lui înfrigurat, năpădit de simbolice invazii de șoareci, eul liric e conectat, nu numai radiofonic, la marile dileme ale vieții moderne, cronometrate după GMT. Condiția periferică e eufemizată într-un chip agresiv-compensator, prin demitizarea „centrului”. Poetul exaltă fără grandilocvență forța intelectului de a opera și judeca pe scară mare, în pofida - sau chiar stimulat de - derizoriul
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
Studioul de Film (1993-1997). Din iulie 1997 este redactor al revistei „Formula As”. Colaborează cu articole de critică și reportaje la revista „Probleme de cinematografie”, precum și la „Informația”, „Contemporanul”, „România liberă”, „Cinema”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „România literară”. Scrie scenarii pentru emisiuni radiofonice (Înșir-te mărgărite !) și musicaluri pentru copii (Mary Poppins, Frumoasa din pădurea adormită), publică, de asemenea, numeroase traduceri. Încă din volumul de debut, Poarta de sticlă (1982), autoarea conturează o lume feerică, a basmului și a copilăriei. Rolul moralizator, inevitabil
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
pentru teatrele din provincie). În ultimii ani scrie la „Revista română”, publicație cu difuzare în străinătate. Își reia și activitatea propriu-zis literară, ca dramaturg (e vorba de scrieri modeste, reprezentate în epocă, dar needitate în volume), ca autor de teatru radiofonic, scenarii, adaptări (Scandal la trei papuci, O afacere cu devize, Fetița ta, Mic pitic, Ai cui sunt pantalonii? ș.a.), traduceri. De reținut ar fi Năzdrăvăniile Vulpoiului, adaptare, sub formă de serial de televiziune, după scrierea eroi comică medievală. Roman de
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
împreună cu o echipă de filologi ieșeni. Semnează numeroase articole ce au ca miză promovarea literaturii române în spațiul cultural european, în special în lucrările Lexikon der Weltliteratur și Moderne Weltliteratur, editate la Stuttgart. Este și autor al mai multor eseuri radiofonice și al unor piese de teatru reprezentate atât în Germania, cât și în România. Activitatea literară a lui M. este puternic influențată de experiența filologică, pentru că autorul reactivează în limba actuală anumite caracteristici ale limbii române vechi. Volumele sale de
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
disputa dintre bine și rău. Inocenței studenților despărțiți de meleagurile natale i se opune perfidia unui personaj, Uriel, o falsă față bisericească, un fals idol, un idol de lut. La intersecția dintre comic și tragic ar putea fi plasată piesa radiofonică Avem telefon. E o lucrare dramatică despre imposibilitatea de a rămâne singur până la sfârșit în fața păcatului ce reduce ființa la o ecuație unde singura necunoscută pare să fie frica de pedeapsă. Cațavencu sau O seară furtunoasă este piesa în care
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
Columnei Traiane din Roma. Ca dramaturg, M. reia teme din proză și adaugă altele noi, ca în Isprăvile viteazului Heracle (1959), Avionul de Cluj (1970, în colaborare cu Constantin Mateescu). Compune drame, texte pentru teatrul de păpuși și marionete, teatru radiofonic, de televiziune. O parte din scrieri i-au fost traduse în limbile germană, rusă, maghiară, japoneză, albaneză. SCRIERI: Păpușa, București, 1932; Albumul de geografie, București, 1951; Povestea ielelor, București, 1951; Supărarea lui Dincă, București, 1953; Inima mamei, București, 1954; Copiii
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
seduse de tentațiile politicului (neștiind dreapta ce poate face stânga!), primele generații de cărturari români aveau nostalgia ctitoriilor. Astfel s-a ajuns ca singurul volum antum semnat de Nae Ionescu să fie o colecție de articole din Cuvântul. Nici „conferințelor radiofonice” ținute de numeroși universitari sau membri ai Academiei Române nu le lipsea audiența. Astăzi le putem verifica și elogia scriptic atât calitatea, cât și temeinicia. Prezența lor în agora n-a fost un gest circumstanțial, ci o decizie profetică, încă imperfect
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
astfel încât vindecarea noastră și a pământului să poată avea loc. Experiența ei cu plantele medicinale cuprinde patruzeci de ani. Ca fitoterapeut având titlul de master obținut de la Dominion Herbal College, este solicitată pentru cursuri și este deseori oaspete în emisiuni radiofonice, discutând subiectul remediilor naturiste. Ea își împarte timpul liber între familie, nepoți și lungi plimbări în pădure în căutarea plantelor sălbatice. DEDICAȚIE Oprițivă, și să știți că Eu sunt Dumnezeu. Psalmii 46:10 Am dedicat această carte părinților mei, Erbie
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
sunt frecventabili. 12. Presa israeliană de limbă engleză a transliterat inițial greșit numele lui Mircea Eliade, apărut în publicațiile de limbă ebraică. Chiar excelentul supliment literar în engleză al cotidianului Ha’aretz a făcut această greșeală, corectată de informata emisiune radiofonică „Bună dimineața, Tel Aviv!” și de serviciul său complementar online. 13. „Vela” e inspirată de Alexandra Bagdasar, om de știință de origine română, fostă soție a „soțului în serie” - trimitere autoironică a lui „Chick” la „ucigaș în serie” - Bellow (au
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ceea ce sunt ei „se acaparează, se retrage”. Seducția se rezumă, într-un fel, la aceste coduri de omenie și în căutarea lor pornește lucrarea de față. În ce fel ideile preconcepute ne limitează cunoștințele despre seducție Tot urmărind dezbateri, emisiuni radiofonice și de televiziune, mi-am dat seama de ceva: indiferent de public și de țară, trei întrebări revin constant atunci când este vorba despre seducție. Trei întrebări, mereu aceleași, care dezvăluie trei idei preconcepute: „Seducția este prea vagă ca să reprezinte un
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
violență împotriva femeii. Se remarcă totuși anumite inițiative disparate. Cele mai importante sunt cele de la radio (de exemplu, inițiativa postului național de radio de a dezvolta un tip de hotline pentru victimele violenței domestice). De asemenea, putem menționa unele dezbateri radiofonice cu specialiști în domeniul violenței împotriva femeii. Un exemplu interesant și demn de menționat este emisiunea radiofonică dedicată în exclusivitate problematicii violenței domestice, organizată de un asistent social care dialoghează cu auditoriul. Revista Avantaje a promovat anumite discuții cu privire la violența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
exemplu, inițiativa postului național de radio de a dezvolta un tip de hotline pentru victimele violenței domestice). De asemenea, putem menționa unele dezbateri radiofonice cu specialiști în domeniul violenței împotriva femeii. Un exemplu interesant și demn de menționat este emisiunea radiofonică dedicată în exclusivitate problematicii violenței domestice, organizată de un asistent social care dialoghează cu auditoriul. Revista Avantaje a promovat anumite discuții cu privire la violența împotriva femeii. De asemenea, Revista de Asistență Socială, încă de la debutul său, din 2002, a subliniat necesitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]