708 matches
-
devenit redactor la Contemporanul (pe când era încă student la Conservatorul bucureștean), apoi dirijor și director adjunct al Radiodifuziunii în 1954. În 1964 dirijează prima audiție, în țară, a poemului simfonic "Vox Maris" de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române. Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, dirijorului i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii
Iosif Conta () [Corola-website/Science/306162_a_307491]
-
în Parlament au acces la serviciile publice de radio și televiziune, subvenționat de la bugetul de stat. Restul partidelor, al formațiunilor politice și al candidaților independenți vor avea acces la serviciile respective pe bază de contracte încheiate între instituțiile corespunzătoare ale Radioteleviziunii Române și mandatarii financiari care îi reprezintă, practicindu-se tarife unice pe unitate de timp de emisie. ... (3) Partidele și formațiunile politice care participă la alegeri sînt obligate să solicite, în 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108348_a_109677]
-
din guvernele: Groza (4), Gheorghiu (1), Gheorghiu (2), Maurer (1), Maurer (2), Maurer (3). A fost căsătorit de trei ori. Prima căsătorie a fost înainte de război, a doua a fost cu Melita Apostol (Scharf) de origine evreiască, fostă directoare a Radioteleviziunii între anii 1954 - 1958, ultima soție fiind fosta solistă de operă Adriana Codreanu, fiica lui Buță Ciocârlan din Străoane, Vrancea. A avut trei copii, Eugenia sau Ecaterina (Geta)(din prima căsătorie), Gheorghe (Gelu) și Sanda (din a doua căsătorie). Ultimii
Gheorghe Apostol () [Corola-website/Science/303731_a_305060]
-
Hărăbor. Filmările combinate și trucajele sunt creația operatorului Alexandru (Alecu) Popescu, fratele regizorului. Regizori secunzi au fost Constantin Dicu și Ovidiu Georgescu. Muzica a fost compusă de Dumitru Capoianu și interpretată de Orchestra simfonică și Orchestra de muzică ușoară ale Radioteleviziunii și de Fanfara reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. În coloana sonoră a filmului sunt incluse fragmente din Concertul de pian nr. 1 de Piotr Ilici Ceaikovski. După vizionarea sa la 4 aprilie 1975 de către Dumitru Popescu, s-au solicitat operații
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
1949-1955), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj (1957-1962). Își ia doctoratul în filologie în 1977 și doctoratul în istorie în 1994. Debutează cu un reportaj literar în ziarul „Pentru socialism” din Baia Mare (1957). Ca redactor la Studioul de Radioteleviziune Cluj (1962-1985), cultivă acest gen literar în emisiunile realizate, precum și în reviste ca „Vatra”, „Flacăra”, „Tribuna”, „Familia”. Complementar, abordează și alte genuri publicistice, precum reportajul-anchetă, masa rotundă, interviul etc. Colaborează la numeroase publicații, de la ziare de provincie până la reviste literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
premiul întâi la concursul de scenarii al Radiodifuziunii israeliene. Scenariul, in regia lui David Levin, a fost difuzat de mai multe ori, iar traducerea lui în engleză, a obținut în 1969 premiul întâi la un concurs de teatru radiofonic al Radioteleviziunii italiene. Mai târziu el a apărut și în cadrul volumului „Ultimul... În anii 1967-1970, în paralel cu scrisul de versuri și proză, impresionat neplăcut de euforia generală de după victoria Israelului în Războiul de Șase Zile Levin a scris, contra curentului, un
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
drepte către cer, pentru a comunica de la megalit la megalit și a capta influxurile stelelor... Ideea Îi veni lui Belbo Într-o noapte de insomnie. Se așezase la fereastră și văzuse departe, deasupra acoperișurilor din Milano, luminile turnului metalic al Radioteleviziunii noastre, RAI, marea antenă a orașului. Un moderat și prudent turn Babel. Și În acel moment Înțelesese. „Turnul Eiffel“, ne spusese el În dimineața următoare. „Cum de nu ne-am gândit Încă la el? Megalitul de metal, menhirul ultimilor celți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cu un mare specialist, un om foarte deschis, un sociolog, Pavel Câmpeanu, care a murit la câteva săptămâni după ce am filmat. El știa bine istoria Partidului Comunist Român, dar s-a ascuns de Ceaușescu în nișa lui, ca sociolog la Radioteleviziune. Filmați mult, care este raportul dintre materialul brut și cel finit? Noi am învățat încă pe peliculă, și acolo raportul era aproximativ 1 la 6. Acum, chiar și pe video, eu încerc să mă limitez, de ce? A filma orbește, fără
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
1 5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866 1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Modernizarea sistemului electoral, Sorin Radu O istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
NICOLAU, Marieta (10.IX.1943, București), poetă și prozatoare. Este fiica Elenei (n. Radu) și a lui Mihail Nicolau, funcționar. Școala o face în București, urmând tot aici Facultatea de Filologie, pe care o va absolvi în 1966. Încadrată la Radioteleviziunea Română, ulterior se transferă la Redacția publicațiilor pentru străinătate și, mai târziu, la Editura Ion Creangă. A înființat în 1992 Editura Junior Club, pe care o conduce. Debutează în 1964, cu poezie, la „Contemporanul”, și cu texte publicistice în „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288439_a_289768]
-
Ion Scorobete, țărani. Frecventează cursul elementar și mediu la Poieni, Petroșani și Călan, Școala Pedagogică din Deva (1949-1953), apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din Cluj (1953-1957). Va fi redactor la „Tribuna” (1957-1970), redactor și director-adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editura Tineretului, redactor-șef la „Renașterea română” (1994-1995) și, din 1998, redactor-șef adjunct la „Cetatea culturală”. Își face debutul cu poezie la „Almanahul literar”, în 1954. Colaborează la „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „România literară”, „Tribuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
Central al PCR (1969-1971). Președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste între 1971 și 1976, va fi membru al Comitetului Politic Executiv și secretar al Comitetul Central al PCR cu probleme de presă (1976-1981) și președinte al Consiliului Național al Radioteleviziunii Române (1969-1971, 1976-1981). Din 1981 până în 1989 funcționează ca rector al Academiei de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. Ideolog oficial al regimului ceaușist, poreclit și Popescu-Dumnezeu, P. a instituit un control dur în cultură, vizând obediența față de comandamentele politice ale momentului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
cele importante surse patogene implicate în apariția și structura devierilor de conduită la copil. I.Stăchinaru <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> grupează factorii psihopedagogici extrafamiliali în următoarea ordine:a)curtea, strada, terenul de joc; b)cinematograful, radioteleviziunea de club, terenurile de sport, deplasările în alte localități; c)unitățile școlare, excursiile etc. În present, cea mai mare parte a din timpul copiilor este prins într-o formă de activitate bine organizată: munca școlară. Dar mediul școlar nu este
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
j. Ismail - 3.XII.1973, Chișinău), poet. A absolvit Școala de Literatură „Mihai Eminescu” din București (1951). În anul 1953 se stabilește la Chișinău, unde colaborează cu Editura Școala Sovietică, e redactor la gazetele „Tinerimea Moldovei”, „Cultura”, „Moldova” și la radioteleviziune. Primele încercări literare îi apar la București, în „Scânteia tineretului”, „Flacăra” și „Gazeta literară”. Debutează editorial la Chișinău, în 1958, cu placheta Caiet liric. Atât primul volum, cât și culegerile Trezirea viorilor (1963), Drum deschis (1966), Dor de cuvinte (1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290299_a_291628]
-
începe cariera ca reporter la „România liberă” (1950-1956), va fi corespondent Agerpres în Polonia (1956-1958), redactor-șef al redacției de scenarii din Studioul Cinematografic București (1960-1962), redactor-șef al revistelor „Cinema” (1963) și „Contemporanul” (1964-1966). Ocupă funcția de vicepreședinte al Radioteleviziunii Române (1966-1970), este corespondent special în Franța (1970-1971), reporter la „Almanahul «Scânteia»” (1970-1980), vicepreședinte al Asociației Cineaștilor (1974-1990), ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la Varșovia (1993-1999). Debutează la „Flamura Prahovei” (1948), cu un grupaj de schițe și povestiri, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
iar editorial, cu volumul de reportaje Scrisoare din Moscova (1954). Este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1973), cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1981, 1983). I se acordă Premiul „Italia” (1968), Premiul de Excelență al Asociației Profesioniștilor din Teatru și Radioteleviziune (2000), Premiul Academiei Române (2001). A fost numit Cavaler al Meritului Republicii Italiene (1978) și Comandor al Meritului Republicii Polone (1999). Nuvelistica și reportajul literar reprezintă în scrierile lui G. două direcții relativ distincte, cu toate că o serie de caracteristici le sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866-1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866-1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
V.2003, București), poet. Este fiul Elenei (n. Moraru) și al lui Gheorghe Drăgănoiu, funcționar. A absolvit în 1965 Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, secția jurnalistică. Între 1965 și 1970, a funcționat ca redactor la Radioteleviziunea Română, iar între 1970 și 1984, ca redactor la „România liberă”. Un timp liber profesionist, conduce după 1990 agenția I.D. Press International. A debutat în 1966, în revista „Luceafărul”, iar prima carte de versuri, Aproape sonete, îi apare în 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
aproape în toate țările europene - și în multe altele - există centre de sondare a opiniei publice. În țara noastră, până în decembrie 1989, a funcționat (între 1967 și 1980) doar o singură instituție de profil - Oficiul de Studii și Sondaje al Radioteleviziunii. După 1989 a luat ființă Institutul Român pentru Sondarea Opiniei Publice (IRSOP), dar și multe alte agenții specializate (IMAS, CURS, MetroMediaTransilvania etc.). Institutele Academiei Române și Catedrele de Sociologie de la universitățile de stat și particulare întreprind și ele complexe studii și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tot aici Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1953. Lucrează ca documentarist la Consiliul general ARLUS (1950-1952), redactor la „Veac nou” (1952-1955), șef de secție la Redacția publicațiilor românești pentru străinătate (1956-1967) și ulterior ca șef de secție la Radioteleviziune. A debutat publicistic în 1952, la „Veac nou”, cu reportaje, iar prima carte, romanul polițist Răzbunarea Ofeliei, îi apare în 1967. Cărțile lui O. ilustrează, în epoca în care apar, genul literaturii de consum. Funcția lor principală este divertismentul, literarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
s-a transferat la Opera Română din București unde a interpretat rolurile: marele inchizitor și călugărul din opera „Don Carlos, pustnicul din „Freischurtz, mitropolitul din „Doamna Chiajna, pristavul Nichitici din „Boris Godunov, solist în operele „Andrea Chenier și „Orestia la Radioteleviziunea Română. împreună cu colectivul Operei Române a participat la turnee în Franța, Belgia, Germania, Italia, Grecia, Iugoslavia, Bulgaria, Cehoslovacia și URSS. Cu opera italiană din Milano a efectuat timp de 3 ani turnee în întreaga Europă, interpretând rolurile Scearone din „Tosca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
p.123). În acel moment, Brateș a intervenit cu o precizare ce va face ulterior o spectaculoasă carieră: "coloane blindate se îndreaptă, detașamente de teroriști (s.n., N.G.), acești antiteroriști (se suflă: USLA)... aceste detașamente de criminali se îndreaptă către Clădirea Radioteleviziunii" (Ibidem). Abia rostit și mediatizat, termenul de terorism a și fost însoțit de o primă interpretare. Teroriștii revoluției Române ar fi fost membri ai formațiunilor speciale USLA. Paternitatea acestei dezvăluiri i-a fost imediat atribuită lui Teodor Brateș. Ulterior, acesta
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ca redactor la revista „Viața studențească”. Este, din 1967, redactor al Televiziunii Române, cu o pauză, 1983-1989, când a lucrat la Radio, remarcându-se prin anchetele din cadrul emisiunii „Reflector”. În 1990 devine redactor-șef al Oficiului de presă și tipărituri al Radioteleviziunii Române și director al Departamentului de logistică și memorie. Conduce și editura particulară „Românul” (1990-1994). A debutat ca poet, în 1957, în paginile ziarului „Flamura Prahovei”, iar în 1962, Mihu Dragomir l-a lansat cu două poezii în „Luceafărul”, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
informare, cât și pentru întrevederi ale acestuia cu demnitari români aflați în vizită la Madrid -Adrian Năstase, Marin Enache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Antonie Iorgovan, președintele, pe atunci, al Comisiei de redactare a noii constituții a României, și alții. La Radioteleviziunea Spaniolă-RTVE cu directorul Diego Carcedo, la TVE cu editorul popularului program "Punct și de la capăt", Manuel Campo Vidal, la Radio Național al Spaniei cu Homero Valencia Benito, director, și ziariștii Isabel Diaz-Aguado y Lorenzo și Aurora Mìnguez, la Serviciul Informativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]